Printi, printese sau urmasi ai unor mari familii nobiliare si mosieresti au depus cereri pentru retrocedarea sau reintregirea proprietatilor din Braila, in baza Legii nr. 247/2005, privind reforma in justitie si proprietate. Mostenitori ai unor personalitati care au scris istoria, cum ar fi printii Stirbei, Sutu, Sturza, Calimachi, sau boierii Niculescu, Orezeanu, Eremie si Panas, vlastarele cu singe albastru profita de prevederile noului act normativ si, chiar daca nu mai locuiesc de mult in Romania, incearca sa redobindeasca fostele proprietati ale familiei.
Cati LUPASCU
In baza Legii nr. 247/2005, la nivelul judetului Braila au fost depuse
7.615 cereri, din care verificate si solutionate pina la inceputul
acestei luni 5.360. "Unele comisii locale de fond funciar nu au putut
functiona in conditii normale de lucru din cauza confirmarii
comunelor ca focare de gripa aviara, fapt ce a blocat activitatea.
Actiunea este insa in plina desfasurare in regim de urgenta. Din
cele 5.360 de cereri verificate, 2.160 au fost respinse. Pe total au
fost solicitate 53.586 ha, din care 8.951,6 fond forestier. Cele mai
mari suprafete de paduri au fost solicitate la Bertesti - 1.912 ha,
Marasu - 3.605 ha, Stancuta - 1.093 ha si la Sutesti - 1.280 ha", a
explicat subprefectul judetului, Mircea Fudulaiche.
"La Bertesti au fost depuse 148 de solicitari din care pentru paduri,
3. Doua din ele nu au fost aprobate pentru ca vizau o schimbare de
amplasament, iar cealalta a fost aprobata partial. Aceasta cerere a
fost depusa de mostenitorii printeselor Marina si Stana Stirbei, pe o
filiera de catre un mostenitor stabilit in Marea Britanie si pe cealalta,
de catre doi mostenitori stabiliti in Franta. Pe raza comunei Bertesti,
printul Stirbei a detinut 7.000 ha teren. Daca la celelalte legi de fond
funciar au primit doar cite 50 ha teren arabil, la Legea 247, cererea
lor a vizat 3.000 ha stufaris, ape si balti, 205 ha padure de stejar si
760 ha padure tinara de salcim. Pentru ca in perioada 1921 - 1945
padurea de stejar a fost defrisata, Comisia Locala de Fond Funciar
a aprobat doar retrocedarea celor 760 ha padure de salcim. Pentru
restul de 205 ha, mostenitorii printului Stirbei au depus contestatie
la Comisia Judeteana de Fond Funciar. Pe raza noastra teritoriala
au fost doar doua mosii, a printului Stirbei, la Bertesti, si a boierului
Panas, pe zona Spiru Haret. Mostenitorii boierului au primit doar
cite 50 ha teren arabil. La noi, ei nu au avut paduri" a declarat
primarul comunei Bertesti, Costel Capbun.
Printesa Alexandra Stirbei vrea 2.300 ha in Insula Mica
La Marasu au fost depuse doua cereri pentru restituirea padurilor.
O cerere vizeaza 2.300 ha, si a venit din partea urmasilor printesei
Alexandra Stirbei si una pentru 760 ha, depusa de printesa Ana
Maria Calimaki. Cererea Alexandrei Stirbei a fost discutata
in Comisia Locala si s-a concluzionat ca doar 50 ha pot fi
retrocedate in natura, in Insula Mica a Brailei. Ana Maria Calimaki a
a depus un set complet de documente datate august 1949, dar
cererea a fost preluata de Primaria Stancuta. La Marasu, alte 100 de cereri au vizat 88 ha tot in Insula Mica a Brailei, de fapt vatra
fostului sat Nedeicu. In aceste cazuri, Comisia Locala a decis
punerea in posesie pe vechile amplasamente, fiecare solicitant
primindu-si vatra de casa, in medie 1-1,2 ha de fiecare.
O alta comisie locala de fond funciar solicitata mult la Legea 247
este si cea a comunei Stancuta. "Am aprobat la Cuza Voda 28 ha
arabil, vetrele de casa ale satului vechi, cite 1.000 - 1.500 ari. Ei au
utilizat aceste vetre, dar nu au putut fi legal atribuite pentru ca nu
aveau documente. Acum s-a acceptat proba cu martori si am
rezolvat. Au avut mari proprietati, boierul Pana, familia Calimaki,
boierul Toma Neacsu si familia Eremie. Au primit teren arabil cite 50 ha la celelalte legi de fond funciar. In total, la padure, au fost
depuse 9 cereri cu 1.444,25 ha, solutionate favorabil 7, cu 1.431
ha. Am aprobat 765,65 ha catre Ana Maria Calimaki, 136,5 catre
Alexandru Pana si 480 ha catre cei doi mostenitori ai generalului
Eremie, Radu si Petru. In rest, sint proprietari cu suprafete mai mici,
intre 2 si 34 ha. Acum, dupa ce va fi pusa in aplicare Legea 247, se
pare ca Insula Mica - dupa un inventar cu o suprafata de 19.600 ha,
dupa altul cu 21.000 ha -, va deveni proprietate privata. Ea va fi
impartita intre mostenitorii printului Stirbei, ai familiei Eremie, ai
boierul Pana, ai nobililor Calimaki si alti proprietari cu suprafete mici
insa. Am vorbit cu printesa Calimachi, locuieste in Franta, si mi-a
spus ca va veni la Stancuta pentru a vedea care este cea mai buna
solutie pentru Insula Mica. Legea spune ca indiferent daca este
proprietate de stat sau privata, deoarece este rezervatie naturala,
exploatarea ei se poate face sub stricta supraveghere a
specialistilor. Oricum, printesa mi-a spus ca intentioneaza sa
pastreze statutul de arie protejata. Dar ca nu ar dori sa o lase in
administrarea Directiei Silvice, din cauza costurilor ridicate. Si-ar
dori un parteneriat public privat cu administratia locala si sa infiintam un Ocol Silvic Privat", a explicat primarul comunei Stancuta, Nicu Turcu.
Directorul fostului ziar "Universul" a solicitat 12.400 ha de luciu de
apa din Balta Vizirului
La Insuratei, una din cele mai intinse proprietati din perioada
interbelica a fost a boierului Pana. Cei trei mostenitori au depus
documente pentru retrocedarea a 106 ha padure. Cererea a fost
aprobata. "Oricum, din intreaga mosie de mii de ha, in afara padurii
cistigate acum, mostenitorii au mai primit cite 50 ha arabil, in total
150 ha si fostul conac boieresc, transformat de comunisti in sediu
al fostului IAS Dropia Insuratei. La Primaria Insuratei mai sint
depuse 5 cereri privind retrocedarea padurilor, insa acestea
vizeaza suprafete foarte mici, 1 - 2 ha. Fostii mosieri care au avut
domenii aici au primit la Legea Lupu maximul de 50 ha arabil", a
spus Ionel Gheorghe, primarul orasului Insuratei.
In ceea ce priveste comuna Viziru, din fostii mari proprietari,
mostenitorii boierului Grossu, au primit deja la Legea Lupu 50 ha
arabil, dintr-o mosie de peste 300 ha, iar la Legea 247 au solicitat
30 ha de padure la Viisoara. Comisia a aprobat doar 6 ha. O cerere
"deosebita", dupa cum o caracterizeaza administratia locala, este
cea depusa de mostenitorul directorului fostului ziar "Universul", G.
Popescu, care a solicitat 12.400 ha de luciu de apa din Balta
Vizirului. Cererea nu a fost aprobata.
La Silistea, prin aplicarea Legii 1 au fost retrocedate 34 ha de
padure, iar la Legea 247, alte 55 ha. Cea mai mare suprafata, 30
ha la Legea 1 si 43 la Legea 247 a fost solicitata de Fraga
Columbina Caraman, mostenitoarea boierului Ciocardia care a
detinut domenii vaste in aceasta zona. "Punerea in posesie se va
face pe malul Siretului, in zona satului Cotu Lung", ne-a explicat
primarul comunei, Victor Adetu.
Unde sint mostenitorii vestitului mosier Cavadia?
La Dudesti, datele oferite de reprezentantii comisiei locale arata ca
la nivel de comuna au fost solicitate, de catre o singura persoana, 7
ha de padure. Totusi, in perioada interbelica aici se regasea una din
cele mai mari mosii ale judetului. "Nu stim nimic, dar batrinii nu o
data ne-au intrebat de ce nici pina acum nimeni nu a venit sa ceara
din paminturile vestitului mosier Cavadia, a carui proprietate
depasea 1.000 ha", ne-a explicat primarul Marian Bocanel.
Si tot ciudat, in opinia localnicilor, de aceasta data din satul Filipesti,
este ca la comisia locala nu s-a depus nici o cerere din partea
urmasilor boierului Filipescu, un nume sonor in perioada interbelica,
intemeietorul localitatii cu acelasi nume. Conform precizarilor
primarului Petre Cazacu, pe Gaiseanca au fost solicitate doar 5 ha
de padure, iar din fostii mosieri ai zonei, doar urmasii boierului Vild
au solicitat teren si l-au primit la Legea Lupu, 150 ha.
Comisia locala de fond funciar Mircea Voda a primit pentru paduri o
singura cerere, pentru 6 hectare. "Pentru reconstituirea vechilor
mosii, desi in zona au existat proprietati si de peste 300 ha, doar
urmasii familiei Ionescu au solicitat si au fost reimproprietariti cu cite 50 ha. Boierul Filote, boierul Merteanu se pare ca nu au mostenitori", a precizat primarul Stan Boboc.
O situatie delicata se inregistreaza la Ciocile. Reprezentantii
autoritatii locale ne-au explicat ca pentru restituirea proprietatilor confiscate abuziv de regimul comunist, din fostele mosii a fost depusa o singura cerere, o nepoata a boierului Florescu. Din
pacate, solicitanta este intr-un litigiu pe Legea 10, si comisia locala
a decis sa astepte intii sentinta instantei si apoi va discuta cererea
depusa la Legea 247.
Mostenitorii boierului Djuvara au primit pamint la Legea Lupu
O alta zona cu mari proprietati in perioada precomunista a fost si
Movila Miresii. "Au fost mai multi mari proprietari, cel mai cunoscut,
boierul Djuvara, putini insa au solicitat terenurile. Au fost
improprietariti la Legea 1", a spus primarul Dumitru Panturu.
Binecunoscut chiar si in capitala in perioada interbelica, vestitul
boier Orezeanu a detinut domenii vaste si un conac somptuoas in
localitatea Traian. "Mostenitorii vestitului boier Orezeanu au depus
la Legea 247 cereri pentru luciu de apa si livezi, dar nu fac obiectul
retrocedarii. Au primit, in schimb, la celelalte acte normative 50 ha si conacul, transformat de comunisti in sediu de SMA", a precizat
primarul Nicusor Abaseaca.
Trei cereri pentru retrocedarea padurilor au fost depuse si la
Comisia Locala Scortaru Nou. "Doua au fost respinse si una
aprobata. Aceasta a fost depusa de mostenitoarea boierului
Seitanoaia, cel mai mare proprietar de pamint din zona noastra", a
spus primarul comunei Gh. Chivereanu.
Pe raza comunei Bordei Verde au fost solicitate 13 ha de padure,
de o singura persoana, urmasii boierului Concal, a precizat primarul
Tudor Turcu.
Dar, daca au existat cu adevarat mosii intinse in judetul Braila, de
referinta, istoria le enumera pe cele de pe Surdila. Chiar numele
comunei are legatura cu aceasta. "Mosiile erau atit de intinse, incit
surzeai mergind singur de la un capat la altul", am aflat din lucrarea
"Anuarul general al Brailei, pe 1922". Lucrarea precizeaza ca cele
mai multe si mai mari proprietati sint cele de pe Plasa Surdila, ale
carei teritorii sint impartite acum intre comunele Surdila Greci si
Surdila Gaiseanca. Cu toate acestea, secretara Comisiei Locale de
Fond Funciar Surdila Greci spune: "La Legea 247 a depus cerere
doar urmasul boierului Rosca, pentru 27 ha de catinis, padure si
lastaris, de pe malul Buzaului. Au mai primit insa la Legea 1, urmasii
mosierului Ionescu Tase, Simirad, Barnovski, Miron Ioachim,
Constantinidi. Proprietati de cite 50 de ha au fost constituite la
Legea Lupu si pentru alti proprietari de teren, fara nume sonore.
Demna de mentionat este insa cererea depusa de un domn
Kogalniceanu, urmasul unei rude indepartate a Kogalnicenilor".
Baroul Avocatilor Braila a solicitat 50 ha din fosta mosie
Cremeneanca
O cerere interesanta la Legea 247 este insa cea depusa la Primaria
Romanu de reprezentantii Baroului Avocatilor Braila. Ei au solicitat
50 ha din fosta mosie Cremeneanca a boierului Alecu Panaitescu.
Donatia a fost facuta de Alexandrina Berceanu. O alta solicitare
vine din ramura boierilor Zaharov si a fost depusa de Radulescu
Petre. El a solicitat 50 ha mostenite de la Victoria Iorgulescu si
Angelina Berieteanu, ambele mostenitoare la rindul lor ale Sofiei
Zaharov, sotia cunoscutului boier Bibi Zaharov.
"Urmasii printului Sutu nu au documentele in regula"
Un alt print care a detinut domenii vaste pe teritoriul judetului
nostru a fost printul Sutu. Din documentele existente in
primarie, comunistii i-au confiscat vlastarului princiar 70 ha
teren arabil, conacul cu 7 ha, vie 4,5 ha si 1.400 ha de padure.
Printul Sutu are doi mostenitori, o sora vitrega domiciliata in
Franta si un frate care locuieste in Bucuresti. Cei doi au depus
la Comisia Locala de Fond Funciar cereri pentru retrocedarea
acestora, dar in lipsa unor documente clare care sa ateste
proprietatea, cererile au fost respinse. Mai mult, conducerea
locala a intrat in posesia unui document datat 1939, prin care
familia Sutu a cedat cele 1.400 ha de padure Academiei Silvice
Bucuresti. "Daca aduce documente, sigur ca vom inapoia tot
ce le apartine. Fara documente insa, oricita istorie am sti, nu
avem cum sa le aprobam solicitarile", considera primarul
comunei Sutesti, Alexandru Ardeleanu.
Cati LUPASCU
In baza Legii nr. 247/2005, la nivelul judetului Braila au fost depuse
7.615 cereri, din care verificate si solutionate pina la inceputul
acestei luni 5.360. "Unele comisii locale de fond funciar nu au putut
functiona in conditii normale de lucru din cauza confirmarii
comunelor ca focare de gripa aviara, fapt ce a blocat activitatea.
Actiunea este insa in plina desfasurare in regim de urgenta. Din
cele 5.360 de cereri verificate, 2.160 au fost respinse. Pe total au
fost solicitate 53.586 ha, din care 8.951,6 fond forestier. Cele mai
mari suprafete de paduri au fost solicitate la Bertesti - 1.912 ha,
Marasu - 3.605 ha, Stancuta - 1.093 ha si la Sutesti - 1.280 ha", a
explicat subprefectul judetului, Mircea Fudulaiche.
"La Bertesti au fost depuse 148 de solicitari din care pentru paduri,
3. Doua din ele nu au fost aprobate pentru ca vizau o schimbare de
amplasament, iar cealalta a fost aprobata partial. Aceasta cerere a
fost depusa de mostenitorii printeselor Marina si Stana Stirbei, pe o
filiera de catre un mostenitor stabilit in Marea Britanie si pe cealalta,
de catre doi mostenitori stabiliti in Franta. Pe raza comunei Bertesti,
printul Stirbei a detinut 7.000 ha teren. Daca la celelalte legi de fond
funciar au primit doar cite 50 ha teren arabil, la Legea 247, cererea
lor a vizat 3.000 ha stufaris, ape si balti, 205 ha padure de stejar si
760 ha padure tinara de salcim. Pentru ca in perioada 1921 - 1945
padurea de stejar a fost defrisata, Comisia Locala de Fond Funciar
a aprobat doar retrocedarea celor 760 ha padure de salcim. Pentru
restul de 205 ha, mostenitorii printului Stirbei au depus contestatie
la Comisia Judeteana de Fond Funciar. Pe raza noastra teritoriala
au fost doar doua mosii, a printului Stirbei, la Bertesti, si a boierului
Panas, pe zona Spiru Haret. Mostenitorii boierului au primit doar
cite 50 ha teren arabil. La noi, ei nu au avut paduri" a declarat
primarul comunei Bertesti, Costel Capbun.
Printesa Alexandra Stirbei vrea 2.300 ha in Insula Mica
La Marasu au fost depuse doua cereri pentru restituirea padurilor.
O cerere vizeaza 2.300 ha, si a venit din partea urmasilor printesei
Alexandra Stirbei si una pentru 760 ha, depusa de printesa Ana
Maria Calimaki. Cererea Alexandrei Stirbei a fost discutata
in Comisia Locala si s-a concluzionat ca doar 50 ha pot fi
retrocedate in natura, in Insula Mica a Brailei. Ana Maria Calimaki a
a depus un set complet de documente datate august 1949, dar
cererea a fost preluata de Primaria Stancuta. La Marasu, alte 100 de cereri au vizat 88 ha tot in Insula Mica a Brailei, de fapt vatra
fostului sat Nedeicu. In aceste cazuri, Comisia Locala a decis
punerea in posesie pe vechile amplasamente, fiecare solicitant
primindu-si vatra de casa, in medie 1-1,2 ha de fiecare.
O alta comisie locala de fond funciar solicitata mult la Legea 247
este si cea a comunei Stancuta. "Am aprobat la Cuza Voda 28 ha
arabil, vetrele de casa ale satului vechi, cite 1.000 - 1.500 ari. Ei au
utilizat aceste vetre, dar nu au putut fi legal atribuite pentru ca nu
aveau documente. Acum s-a acceptat proba cu martori si am
rezolvat. Au avut mari proprietati, boierul Pana, familia Calimaki,
boierul Toma Neacsu si familia Eremie. Au primit teren arabil cite 50 ha la celelalte legi de fond funciar. In total, la padure, au fost
depuse 9 cereri cu 1.444,25 ha, solutionate favorabil 7, cu 1.431
ha. Am aprobat 765,65 ha catre Ana Maria Calimaki, 136,5 catre
Alexandru Pana si 480 ha catre cei doi mostenitori ai generalului
Eremie, Radu si Petru. In rest, sint proprietari cu suprafete mai mici,
intre 2 si 34 ha. Acum, dupa ce va fi pusa in aplicare Legea 247, se
pare ca Insula Mica - dupa un inventar cu o suprafata de 19.600 ha,
dupa altul cu 21.000 ha -, va deveni proprietate privata. Ea va fi
impartita intre mostenitorii printului Stirbei, ai familiei Eremie, ai
boierul Pana, ai nobililor Calimaki si alti proprietari cu suprafete mici
insa. Am vorbit cu printesa Calimachi, locuieste in Franta, si mi-a
spus ca va veni la Stancuta pentru a vedea care este cea mai buna
solutie pentru Insula Mica. Legea spune ca indiferent daca este
proprietate de stat sau privata, deoarece este rezervatie naturala,
exploatarea ei se poate face sub stricta supraveghere a
specialistilor. Oricum, printesa mi-a spus ca intentioneaza sa
pastreze statutul de arie protejata. Dar ca nu ar dori sa o lase in
administrarea Directiei Silvice, din cauza costurilor ridicate. Si-ar
dori un parteneriat public privat cu administratia locala si sa infiintam un Ocol Silvic Privat", a explicat primarul comunei Stancuta, Nicu Turcu.
Directorul fostului ziar "Universul" a solicitat 12.400 ha de luciu de
apa din Balta Vizirului
La Insuratei, una din cele mai intinse proprietati din perioada
interbelica a fost a boierului Pana. Cei trei mostenitori au depus
documente pentru retrocedarea a 106 ha padure. Cererea a fost
aprobata. "Oricum, din intreaga mosie de mii de ha, in afara padurii
cistigate acum, mostenitorii au mai primit cite 50 ha arabil, in total
150 ha si fostul conac boieresc, transformat de comunisti in sediu
al fostului IAS Dropia Insuratei. La Primaria Insuratei mai sint
depuse 5 cereri privind retrocedarea padurilor, insa acestea
vizeaza suprafete foarte mici, 1 - 2 ha. Fostii mosieri care au avut
domenii aici au primit la Legea Lupu maximul de 50 ha arabil", a
spus Ionel Gheorghe, primarul orasului Insuratei.
In ceea ce priveste comuna Viziru, din fostii mari proprietari,
mostenitorii boierului Grossu, au primit deja la Legea Lupu 50 ha
arabil, dintr-o mosie de peste 300 ha, iar la Legea 247 au solicitat
30 ha de padure la Viisoara. Comisia a aprobat doar 6 ha. O cerere
"deosebita", dupa cum o caracterizeaza administratia locala, este
cea depusa de mostenitorul directorului fostului ziar "Universul", G.
Popescu, care a solicitat 12.400 ha de luciu de apa din Balta
Vizirului. Cererea nu a fost aprobata.
La Silistea, prin aplicarea Legii 1 au fost retrocedate 34 ha de
padure, iar la Legea 247, alte 55 ha. Cea mai mare suprafata, 30
ha la Legea 1 si 43 la Legea 247 a fost solicitata de Fraga
Columbina Caraman, mostenitoarea boierului Ciocardia care a
detinut domenii vaste in aceasta zona. "Punerea in posesie se va
face pe malul Siretului, in zona satului Cotu Lung", ne-a explicat
primarul comunei, Victor Adetu.
Unde sint mostenitorii vestitului mosier Cavadia?
La Dudesti, datele oferite de reprezentantii comisiei locale arata ca
la nivel de comuna au fost solicitate, de catre o singura persoana, 7
ha de padure. Totusi, in perioada interbelica aici se regasea una din
cele mai mari mosii ale judetului. "Nu stim nimic, dar batrinii nu o
data ne-au intrebat de ce nici pina acum nimeni nu a venit sa ceara
din paminturile vestitului mosier Cavadia, a carui proprietate
depasea 1.000 ha", ne-a explicat primarul Marian Bocanel.
Si tot ciudat, in opinia localnicilor, de aceasta data din satul Filipesti,
este ca la comisia locala nu s-a depus nici o cerere din partea
urmasilor boierului Filipescu, un nume sonor in perioada interbelica,
intemeietorul localitatii cu acelasi nume. Conform precizarilor
primarului Petre Cazacu, pe Gaiseanca au fost solicitate doar 5 ha
de padure, iar din fostii mosieri ai zonei, doar urmasii boierului Vild
au solicitat teren si l-au primit la Legea Lupu, 150 ha.
Comisia locala de fond funciar Mircea Voda a primit pentru paduri o
singura cerere, pentru 6 hectare. "Pentru reconstituirea vechilor
mosii, desi in zona au existat proprietati si de peste 300 ha, doar
urmasii familiei Ionescu au solicitat si au fost reimproprietariti cu cite 50 ha. Boierul Filote, boierul Merteanu se pare ca nu au mostenitori", a precizat primarul Stan Boboc.
O situatie delicata se inregistreaza la Ciocile. Reprezentantii
autoritatii locale ne-au explicat ca pentru restituirea proprietatilor confiscate abuziv de regimul comunist, din fostele mosii a fost depusa o singura cerere, o nepoata a boierului Florescu. Din
pacate, solicitanta este intr-un litigiu pe Legea 10, si comisia locala
a decis sa astepte intii sentinta instantei si apoi va discuta cererea
depusa la Legea 247.
Mostenitorii boierului Djuvara au primit pamint la Legea Lupu
O alta zona cu mari proprietati in perioada precomunista a fost si
Movila Miresii. "Au fost mai multi mari proprietari, cel mai cunoscut,
boierul Djuvara, putini insa au solicitat terenurile. Au fost
improprietariti la Legea 1", a spus primarul Dumitru Panturu.
Binecunoscut chiar si in capitala in perioada interbelica, vestitul
boier Orezeanu a detinut domenii vaste si un conac somptuoas in
localitatea Traian. "Mostenitorii vestitului boier Orezeanu au depus
la Legea 247 cereri pentru luciu de apa si livezi, dar nu fac obiectul
retrocedarii. Au primit, in schimb, la celelalte acte normative 50 ha si conacul, transformat de comunisti in sediu de SMA", a precizat
primarul Nicusor Abaseaca.
Trei cereri pentru retrocedarea padurilor au fost depuse si la
Comisia Locala Scortaru Nou. "Doua au fost respinse si una
aprobata. Aceasta a fost depusa de mostenitoarea boierului
Seitanoaia, cel mai mare proprietar de pamint din zona noastra", a
spus primarul comunei Gh. Chivereanu.
Pe raza comunei Bordei Verde au fost solicitate 13 ha de padure,
de o singura persoana, urmasii boierului Concal, a precizat primarul
Tudor Turcu.
Dar, daca au existat cu adevarat mosii intinse in judetul Braila, de
referinta, istoria le enumera pe cele de pe Surdila. Chiar numele
comunei are legatura cu aceasta. "Mosiile erau atit de intinse, incit
surzeai mergind singur de la un capat la altul", am aflat din lucrarea
"Anuarul general al Brailei, pe 1922". Lucrarea precizeaza ca cele
mai multe si mai mari proprietati sint cele de pe Plasa Surdila, ale
carei teritorii sint impartite acum intre comunele Surdila Greci si
Surdila Gaiseanca. Cu toate acestea, secretara Comisiei Locale de
Fond Funciar Surdila Greci spune: "La Legea 247 a depus cerere
doar urmasul boierului Rosca, pentru 27 ha de catinis, padure si
lastaris, de pe malul Buzaului. Au mai primit insa la Legea 1, urmasii
mosierului Ionescu Tase, Simirad, Barnovski, Miron Ioachim,
Constantinidi. Proprietati de cite 50 de ha au fost constituite la
Legea Lupu si pentru alti proprietari de teren, fara nume sonore.
Demna de mentionat este insa cererea depusa de un domn
Kogalniceanu, urmasul unei rude indepartate a Kogalnicenilor".
Baroul Avocatilor Braila a solicitat 50 ha din fosta mosie
Cremeneanca
O cerere interesanta la Legea 247 este insa cea depusa la Primaria
Romanu de reprezentantii Baroului Avocatilor Braila. Ei au solicitat
50 ha din fosta mosie Cremeneanca a boierului Alecu Panaitescu.
Donatia a fost facuta de Alexandrina Berceanu. O alta solicitare
vine din ramura boierilor Zaharov si a fost depusa de Radulescu
Petre. El a solicitat 50 ha mostenite de la Victoria Iorgulescu si
Angelina Berieteanu, ambele mostenitoare la rindul lor ale Sofiei
Zaharov, sotia cunoscutului boier Bibi Zaharov.
"Urmasii printului Sutu nu au documentele in regula"
Un alt print care a detinut domenii vaste pe teritoriul judetului
nostru a fost printul Sutu. Din documentele existente in
primarie, comunistii i-au confiscat vlastarului princiar 70 ha
teren arabil, conacul cu 7 ha, vie 4,5 ha si 1.400 ha de padure.
Printul Sutu are doi mostenitori, o sora vitrega domiciliata in
Franta si un frate care locuieste in Bucuresti. Cei doi au depus
la Comisia Locala de Fond Funciar cereri pentru retrocedarea
acestora, dar in lipsa unor documente clare care sa ateste
proprietatea, cererile au fost respinse. Mai mult, conducerea
locala a intrat in posesia unui document datat 1939, prin care
familia Sutu a cedat cele 1.400 ha de padure Academiei Silvice
Bucuresti. "Daca aduce documente, sigur ca vom inapoia tot
ce le apartine. Fara documente insa, oricita istorie am sti, nu
avem cum sa le aprobam solicitarile", considera primarul
comunei Sutesti, Alexandru Ardeleanu.
