Zi mare, ieri, la Brăila: s-a inaugurat, în sfârşit, staţia de epurare a oraşului, şi odată cu ea s-a finalizat o investiţie de 77 milioane de euro, începută încă din anul 2000, în mandatul primarului Anton Lungu. Această investiţie, realizată în proporţie de 75% prin fonduri europene ISPA şi 25% prin contribuţia bugetului local, a vizat trei obiective majore: terminarea noului canal colector al municipiului (lucrare începută în 1986, dar care se blocase din lipsă de bani), extinderea sistemului de canalizare şi asfaltare, pe 40 kilometri de străzi din cartierele mărginaşe şi construirea unei staţii de epurare care să cureţe apele reziduale deversate de Brăila în Dunăre. Toate aceste obiective s-au realizat cu câţiva ani întârziere faţă de termenele prevăzute iniţial. Astfel, finalizarea colectorului şi extinderea canalizării ar fi trebuit terminate în 2006, însă au fost gata abia în 2008-2009, din cauza firmei de tristă amintire "Athena" SA. Staţia de epurare a avut ca termen iniţial anul 2008 şi a putut fi inaugurată abia ieri. În total, programul ISPA implementat la Brăila s-a întins pe durata a 12 ani. Trebuie reamintit, totuşi, că la un moment dat, din cauza întârzierilor, Uniunea Europeană începuse să ceară înapoi banii cheltuiţi deja. Chiar anul trecut, Brăila s-a aflat în pericolul de a înapoia câteva zeci de milioane de euro, iar dacă s-ar fi întâmplat asta bugetul local ar fi fost, practic, paralizat. Din fericire, nenorocirea a fost evitată, graţie unei firme nemţeşti care a preluat proiectul staţiei de epurare ajuns într-un punct mort şi a reuşit să-l trezească la viaţă.
După cum v-am informat în repetate rânduri, staţia de epurare ar fi trebuit să fie gata la Brăila încă din anul 2008. Conform proiectului iniţial, lucrările erau prevăzute să înceapă în 2006, însă firma care a câştigat contractul atunci, "Termomecanica" Italia, nu a reuşit să facă nici măcar fundaţia construcţiei. După doi ani de tergiversări, "Termomecanica" a pierdut contractul. S-a organizat o nouă licitaţie, câştigată de data aceasta de consorţiul format din firma turcească "Yapi" şi firma germană "Passavant". Totodată, s-a fixat un nou termen limită: finalul anului 2010. "Yapi" se obliga să construiască, până în decembrie 2010, staţia cu anexele aferente, iar "Passavant" urma să o doteze cu echipamentele necesare. Turcii de la "Yapi" au început lucrările în vara anului 2009 şi păreau destul de decişi să recupereze întârzierea provocată de "Termomecanica". După câteva luni, însă, lucrările au început să stagneze şi a devenit evident că "Yapi" se confruntă cu serioase dificultăţi financiare, fapt ce se reflecta în situaţia şantierului de la Brăila. În acest context, autorităţile locale au cerut ca la conducerea consorţiului să treacă germanii de la "Passavant", care puteau asigura o relaţie mult mai bună cu finanţatorii proiectului. Rocada s-a făcut în luna august 2010, iar din acel moment lucrurile s-au schimbat radical pe şantier. "Teutonii" au reorganizat rapid lucrurile şi au reuşit imposibilul: în numai un an au făcut ceea ce italienii şi turcii nu au reuşit în cinci ani, ridicând una dintre cele mai moderne staţii de epurare existente în prezent la nivel european. Realizarea sa a costat 50 milioane de euro, din valoarea totală de 77 milioane euro a proiectului ISPA.
Felicitări şi suspine de uşurare
Inaugurarea staţiei a fost prilej pentru autorităţi să se felicite pentru faptul că au văzut acest obiectiv îndeplinit şi întregul proiect ISPA iniţiat de Anton Lungu dus la bun sfârşit. La ceremonie au fost prezenţi primarul Aurel Simionescu şi preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, prefectul Dumitru Popa, directorul Companiei de Utilităţi Publice "Dunărea", Mihai Chiriţă, precum şi primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae. Chiar dacă s-a sperat până în ultima clipă că vor onora invitaţia şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea sau ministrul Mediului, Laszlo Borbely, aceştia nu au mai venit. Guvernul a fost reprezentat de Gheorghe Popescu, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, Mihaela Terchilă, directorul Direcţiei Autorităţii de Management ex-ISPA, şi Constantin Predoi, directorul Asociaţiei Române a Apelor. Toţi cei care au luat cuvântul s-au declarat bucuroşi că, în ciuda tuturor greutăţilor, s-a reuşit finalizarea acestui obiectiv. Primarul Aurel Simionescu s-a declarat, în primul rând, mulţumit că Brăila este în măsură să respecte normele europene de mediu care, în curând, nu vor mai fi doar o recomandare, ci vor deveni o obligaţie strictă.
"Datorită acestui proiect, prietenii noştri de la Galaţi beneficiază de apă mai curată din Dunăre", a punctat Simionescu. Ca să nu se lase mai prejos, Dumitru Nicolae a ţinut să precizeze că, în scurt timp, şi în oraşul vecin va fi dat în funcţiune un obiectiv similar. "Mulţumim, iar peste câteva zile o să vă invităm la inaugurarea staţiei noastre de epurare!", a replicat edilul-şef al Galaţiului.
Dincolo de schimbul de replici dintre cei doi primari, un lucru este cert: în momentul de faţă, Brăila nu mai deversează în Dunăre ape neepurate, fapt benefic pentru localităţile din aval, precum Galaţiul. În schimb, apa pe care o captăm noi din fluviu este în continuare poluată, fiindcă oraşele din amonte încă nu dispun de staţii de epurare performante. Situaţia se va schimba, dar mai avem de aşteptat câţiva ani. Constantin Predoi, directorul Asociaţiei Române a Apelor, ne-a declarat că, până în 2020, toate oraşele riverane româneşti aflate în amonte de Brăila, de la Drobeta Turnu Severin până la Călăraşi, vor avea staţii de epurare moderne, construite prin programe pentru protecţia mediului, cu finanţare europeană.
În ceea ce priveşte staţia inaugurată ieri la Brăila, aceasta are o capacitate de epurare de 100.000 metri cubi de ape uzate pe zi. Nămolul rezultat în urma procesului de epurare va fi transportat la depozitul ecologic de la Muchea. Staţia va fi administrată de Compania de Utilităţi Publice "Dunărea", cu o schemă de personal formată din 30 de angajaţi. Costurile de exploatare se vor regăsi, într-un final, în factura plătită de brăileni pentru serviciile de apă-canal. Autorităţile locale declară că încă nu s-a făcut un calcul exact pentru a se stabili cu cât la sută se va scumpi această factură.
