Putini sint brailenii care nu se pling de miasmele emanate in atmosfera orasului de "Complexul de Porci" patronat de Gheorghe Caruz. Printre ei se numara, cu siguranta, insusi Caruz si membrii familiei sale. De ce? Probabil pentru ca in familia Caruz mirosul banilor bate de departe mirosul porcilor. Desi se plinge, de cite ori are ocazia, ca nu poate face fata investitiilor de mediu, ca viata e grea, economia merge prost si pretul carnii se afla intr-o continua scadere, Gheorghe Caruz se dovedeste a fi un om de afaceri de exceptie. In vocabularul sau, la ordinea zilei e cuvintul "profit" iar "pierdere" sau "faliment" nu au ce cauta. In bilantul contabil postat pe site-ul Ministerului Economiei si Finantelor, "Complexul de Porci" Braila SA figureaza doar cu profit, din 1999 si pina in 2006. In aceasta perioada, respectiva firma a lui Caruz, pe care o injura un oras intreg, zi si noapte, a dat un profit net cumulat de 337 miliarde de lei vechi, adica aproximativ 10 milioane de euro, raportat la cursul mediu din fiecare an al monedei europene, stabilit de Banca Nationala a Romaniei. Anul trecut, "Complexul de Porci" Braila SA figureaza in evidentele Ministerului Economiei si Finantelor cu un profit net de 85,9 miliarde de lei vechi, adica 2,44 milioane de euro. Mai mult, toate cele sapte firme controlate de familia Caruz - "Soroli Cola", "Soroli Oil", "Complexul de Porci", "Caruz" SA, "Produs Natural" SRL, "Galco" SA, "Paza si Constructii" SRL - au dat, in 2006, un profit net cumulat de peste 6 milioane de euro.
Banii curg cu tiriita in investitii de mediu
Asadar, eficienta economica in adevaratul sens al cuvintului! Iar daca acest deosebit fler in afaceri ar fi fost dublat si de un bun simt al mirosului, probabil ca Braila n-ar mai suferi la ora actuala de sindromul balegii de porc! Impasibil la acuzele si injuraturile brailenilor, Gheorghe Caruz a reusit, in 2004, sa isi includa firmele pe o lista cu 195 agenti economici cu impact asupra mediului in numele carora Guvernul Romaniei a negociat cu Uniunea Europeana acordarea unui termen de gratie, pentru rezolvarea problemelor de mediu. Astfel, pentru societatile patronate de el, inclusiv pentru "Complexul de Porci" si "Caruz" SA, Caruz a primit ragaz pina in 2011, pentru a investi, esalonat, din surse proprii, dar si din fonduri atrase - adica un fel de pomeni europene - aproape un milion de euro in masuri legate de protectia mediului. Investitiile propuse merg de la sume modeste - 6.000 euro, in 2004, 1.600 euro, in 2005 si 7.300 euro, in 2006 - pina la sume cu adevarat substantiale - 50.000 euro, in 2007, 250.000 euro, in 2008, 150.000 euro, in 2009, 150.000 euro, in 2010, si 200.000 euro, in 2011. Programul i-a fost acceptat in aceasta forma de oficialii europeni, iar autoritatile de mediu de pe plan local au fost puse in fata faptului implinit, iar in prezent nu pot face altceva decit sa monitorizeze realizarea investitiilor. Iar investitiile s-au facut intocmai si la timp, astfel ca Garda de Mediu nu are ce sa-i reproseze lui Caruz. Care Caruz ar putea avea mereu la indemina o scuza: "Am un plan de investitii de facut esalonat pe care il respect. Ce mai vreti, fratilor, de la mine, voi nu vedeti cum scade pretul carnii si ne omoara importurile?". Sau inca una, de efect: "Daca nu ma lasati sa-mi vad de treaba, inchid afacerea si las pe drumuri sute de oameni". Asta pe linga explicatiile pe care, probabil, nu le crede nici el, cum ca mirosul ar fi provocat de animalele din curtea brailenilor sau ar veni de la Combinatul din Galati.
Revenind la programul de investitii in protectia mediului, primele etape, cele cu sume de ordinul zecilor de mii de euro, presupuneau realizarea unor studii de fezabilitate si intocmirea proiectelor necesare pentru demararea efectiva a modernizarii instalatiilor de depoluare. Grosul investitiei a fost programat pentru 2008, dar din cite au constatat autoritatile de mediu, la "Complexul de Porci" s-au facut inca din acest an modernizari substantiale (Caruz ne-a declarat, acum ceva timp, ca a dat nu mai putin de 400.000 euro). Banii s-au dus spre vechea statie de epurare, unde s-au montat site parabolice pentru retinerea substantelor grosiere, adica a balegarului, ca sa nu mai ajunga in Dunare. In fapt, programul de investitii negociat de Caruz cu Mediul se axeaza in principal pe modernizarea statiei de epurare, fiindca marea problema, din punctul de vedere al normelor de poluare, este aruncarea dejectiilor in Dunare. Mirosul care ii agaseaza pe braileni nu este considerat factor de poluare, din punctul de vedere al legislatiei mediului. Cu alte cuvinte, programul de investitii de care se face atita caz nu prea este menit sa rezolve problema mirosului, ci este axat pe eradicarea poluarii fluviului.
Nu trebuie scoase din ecuatie cheltuielile presupuse de functionare a unui complex in care sint crescuti zeci de mii de porci. Numai in furaje se duc, probabil, sute de mii de euro. Dar, la profiturile pe care le afiseaza, Caruz ar avea, cu siguranta, bani sa spele halele mai des, sa gaseasca alta locatie unde sa lase balegarul la uscat, pentru mineralizare si transformare in ingrasamint natural, si sa planteze copaci in jurul complexului, pentru crearea unei perdele forestiere.
Salvarea Brailei ar putea veni, insa, tot de la instinctul in afaceri al lui Gheorghe Caruz. In mediile economice locale, circula tot mai insistent zvonul ca, pe de o parte, satul de atitea controale, iar pe de alta constient ca, mai devreme sau mai tirziu, municipiul se va extinde si va incorpora crescatoria sa de porci, acesta intentioneaza sa o inchida si sa foloseasca terenul respectiv in alte scopuri mai putin urit mirositoare. Zvonul respectiv este alimentat si de interesul mare pe care l-ar manifesta Caruz pentru investitiile facute in "Complexul de Porci" pe care il are la Tichilesti.
Banii curg cu tiriita in investitii de mediu
Asadar, eficienta economica in adevaratul sens al cuvintului! Iar daca acest deosebit fler in afaceri ar fi fost dublat si de un bun simt al mirosului, probabil ca Braila n-ar mai suferi la ora actuala de sindromul balegii de porc! Impasibil la acuzele si injuraturile brailenilor, Gheorghe Caruz a reusit, in 2004, sa isi includa firmele pe o lista cu 195 agenti economici cu impact asupra mediului in numele carora Guvernul Romaniei a negociat cu Uniunea Europeana acordarea unui termen de gratie, pentru rezolvarea problemelor de mediu. Astfel, pentru societatile patronate de el, inclusiv pentru "Complexul de Porci" si "Caruz" SA, Caruz a primit ragaz pina in 2011, pentru a investi, esalonat, din surse proprii, dar si din fonduri atrase - adica un fel de pomeni europene - aproape un milion de euro in masuri legate de protectia mediului. Investitiile propuse merg de la sume modeste - 6.000 euro, in 2004, 1.600 euro, in 2005 si 7.300 euro, in 2006 - pina la sume cu adevarat substantiale - 50.000 euro, in 2007, 250.000 euro, in 2008, 150.000 euro, in 2009, 150.000 euro, in 2010, si 200.000 euro, in 2011. Programul i-a fost acceptat in aceasta forma de oficialii europeni, iar autoritatile de mediu de pe plan local au fost puse in fata faptului implinit, iar in prezent nu pot face altceva decit sa monitorizeze realizarea investitiilor. Iar investitiile s-au facut intocmai si la timp, astfel ca Garda de Mediu nu are ce sa-i reproseze lui Caruz. Care Caruz ar putea avea mereu la indemina o scuza: "Am un plan de investitii de facut esalonat pe care il respect. Ce mai vreti, fratilor, de la mine, voi nu vedeti cum scade pretul carnii si ne omoara importurile?". Sau inca una, de efect: "Daca nu ma lasati sa-mi vad de treaba, inchid afacerea si las pe drumuri sute de oameni". Asta pe linga explicatiile pe care, probabil, nu le crede nici el, cum ca mirosul ar fi provocat de animalele din curtea brailenilor sau ar veni de la Combinatul din Galati.
Revenind la programul de investitii in protectia mediului, primele etape, cele cu sume de ordinul zecilor de mii de euro, presupuneau realizarea unor studii de fezabilitate si intocmirea proiectelor necesare pentru demararea efectiva a modernizarii instalatiilor de depoluare. Grosul investitiei a fost programat pentru 2008, dar din cite au constatat autoritatile de mediu, la "Complexul de Porci" s-au facut inca din acest an modernizari substantiale (Caruz ne-a declarat, acum ceva timp, ca a dat nu mai putin de 400.000 euro). Banii s-au dus spre vechea statie de epurare, unde s-au montat site parabolice pentru retinerea substantelor grosiere, adica a balegarului, ca sa nu mai ajunga in Dunare. In fapt, programul de investitii negociat de Caruz cu Mediul se axeaza in principal pe modernizarea statiei de epurare, fiindca marea problema, din punctul de vedere al normelor de poluare, este aruncarea dejectiilor in Dunare. Mirosul care ii agaseaza pe braileni nu este considerat factor de poluare, din punctul de vedere al legislatiei mediului. Cu alte cuvinte, programul de investitii de care se face atita caz nu prea este menit sa rezolve problema mirosului, ci este axat pe eradicarea poluarii fluviului.
Nu trebuie scoase din ecuatie cheltuielile presupuse de functionare a unui complex in care sint crescuti zeci de mii de porci. Numai in furaje se duc, probabil, sute de mii de euro. Dar, la profiturile pe care le afiseaza, Caruz ar avea, cu siguranta, bani sa spele halele mai des, sa gaseasca alta locatie unde sa lase balegarul la uscat, pentru mineralizare si transformare in ingrasamint natural, si sa planteze copaci in jurul complexului, pentru crearea unei perdele forestiere.
Salvarea Brailei ar putea veni, insa, tot de la instinctul in afaceri al lui Gheorghe Caruz. In mediile economice locale, circula tot mai insistent zvonul ca, pe de o parte, satul de atitea controale, iar pe de alta constient ca, mai devreme sau mai tirziu, municipiul se va extinde si va incorpora crescatoria sa de porci, acesta intentioneaza sa o inchida si sa foloseasca terenul respectiv in alte scopuri mai putin urit mirositoare. Zvonul respectiv este alimentat si de interesul mare pe care l-ar manifesta Caruz pentru investitiile facute in "Complexul de Porci" pe care il are la Tichilesti.
