• ministrul Agriculturii a vrut să vadă cu ochii săi cum decurg investiţiile de zeci de milioane de lei făcute de statul român în reabilitarea unor staţii de pompare şi canale de irigaţii de pe raza judeţului Brăila • vizita a inclus staţiile de irigaţii de la Lacu Rezi şi Spiru Haret, dar şi un canal aflat în curs de betonare, pe un câmp dintre Viziru şi Însurăţei • concluzia a fost că Brăila este un judeţ fruntaş în ceea ce priveşte repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii şi că, în curând, toată suprafaţa care se iriga înainte de 1989, de peste 300.000 ha, va avea din nou apă asigurată • pe parcursul vizitei, ministrul Daea a fost abordat de un piscicultor brăilean, care i-a spus că a avut dreptate când a declarat că cormoranii fac prăpăd pe bălţile piscicole
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a făcut, ieri, o vizită de lucru în judeţul Brăila, curios să vadă cum se derulează investiţiile în reabilitarea unor staţii de irigaţii şi canale de aducţiune a apei, investiţii pentru care statul a alocat mari sume de bani în ultima perioadă. Vizita oficialului guvernamental a început la Staţia Repompare-Pompare a Apei (SRPA) Lacu Rezi, situată între localităţile Spiru Haret şi Însurăţei. Unul dintre cele mai mari obiective de acest gen de pe raza judeţului nostru, SRPA Lacu Rezi a fost dotată, în perioada regimului comunist, cu nu mai puţin de 15 agregate de mare putere, fiecare dintre acestea având o capacitate de pompare a apei de 6 metri cubi pe secundă. În ultimii ani, doar 4 agregate au mai funcţionat, şi acelea la limita de avarie. Graţie unui Program de Naţional de Irigaţii, iniţiat de Guvernul României în anul 2016, în prezent la staţia de la Lacu Rezi se lucrează pentru modernizarea şi eficientizarea a şase dintre cele 15 agregate. Investiţia se ridică la circa 12,8 milioane de lei şi, pe lângă montarea a 6 electropompe noi şi a celulelor de comandă aferente acestora, sunt prevăzute şi lucrări de reparaţii a conductelor metalice de mari dimensiuni prin care agregatele aflate în lucru vor pompa apă în canalul de irigaţii. De asemenea, aceeaşi investiţie presupune şi decolmatarea şi reabilitarea unei porţiuni de 6,5 kilometri din respectivul canal, prin care apa este dirijată spre zonele Zăvoaia, Vultureni şi Ulmu.
Potrivit conducerii filialei brăilene a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), pe lângă proiectul de reabilitare a staţiei de la Lacu Rezi şi a canalului de irigaţii pe care aceasta îl deserveşte, pe raza judeţului Brăila se află în derulare mai multe lucrări de acest gen finanţate prin Programul Naţional de Irigaţii. În total, sumele alocate acestor proiecte se ridică la circa 40,2 milioane de lei. O lucrare importantă a vizat SRPA Spiru Haret, una dintre cele mai mari staţii de irigaţii din judeţul nostru, unde, anul trecut, au fost reabilitate patru agregate, fiecare cu capacitatea de pompare de 12 metri cubi pe secundă. În lucru, se mai află la ora actuală, o staţie de pompare plutitoare de pe Dunăre, aflându-se în reabilitare nava propriu-zisă şi şase pompe care deservesc irigaţiile de pe Terasa Brăilei. Tot pe Terasa Brăilei, sunt în reabilitare 70 kilometri de canal de irigaţii şi trei staţii de repompare.
În cadrul Amenajării de Irigaţii Gradiştea - Făurei - Jirlău, sunt patru staţii în reabilitare şi 16 km de canal, iar în Amenajarea Călmăţui - Ialomiţa, pe lângă SRPA Lacu Rezi, se află în plin proces de reparaţii şi modernizări o staţie cu două agregate de pompare şi 3,5 km de canal.
În urma tuturor investiţiilor aflate în lucru, ANIF Brăila va reuşi, anul acesta, să îşi mărească cu cel puţin 10.000 hectare capacitatea de irigaţii, ajungând de la 230.000, cât s-a irigat anul trecut, la peste 240.000 ha. Ţinta Programului Naţional de Irigaţii este ca, prin continuarea reabilitării staţiilor de pompare şi repompare şi a canalelor de alimentare, în curând să se poată acoperi cu irigaţii o suprafaţă de 320.000 ha, aşa cum a fost proiectat sistemul în anii regimului comunist. Specialiştii în domeniu estimează că, dacă investiţiile îşi menţin ritmul actual, această ţintă ar putea fi atinsă în circa 2 - 3 ani. Ministrul Petre Daea este însă mai optimist, iar ieri, după ce a vizitat câteva şantiere aflate în lucru, acesta a declarat că Brăila este un judeţ fruntaş în ceea ce priveşte ritmul de reabilitare şi repunere în funcţiune a sistemului de irigaţii şi că, la anul, în 2020, va fi primul judeţ unde se va atinge capacitatea maximă proiectată, de peste 300.000 hectare acoperite cu irigaţii.
Ministrul Daea vizitează, nu se încurcă!
Pus pe treabă. Aşa a arătat, ieri, Ministrul Agriculturii, care, încălţat corespunzător, cu cizme de cauciuc, a venit să vadă cum merg lucrurile pe şantierele staţiilor de irigaţii din judeţul nostru. Surprinzător de energic pentru un om trecut de prima tinereţe, Petre Daea nu s-a sfiit să coboare o scară metalică îngustă, în spirală, pentru a vedea cu ochii săi camera agregatelor din subsolul staţiei de repompare de la Spiru Haret, reabilitată anul trecut. Mai întâi, s-a oprit, însă, la şantierul în aer liber de la staţia Lacu Rezi, acolo unde a dat mâna cu toţi muncitorii care i-au ieşit în cale, i-a întrebat cum merge treaba, iar după ce i-a încurajat cu câteva vorbe bune, i-a solicitat directorului ANIF Brăila, Vasile Turcitu, să îi arate stadiul investiţiilor din judeţul Brăila. Acesta a explicat, cu harta în faţă, la ce staţii de pompare se lucrează şi care sunt canalele de irigaţii intrate în reabilitare. Oarecum mulţumit de ceea cele auzite, ministrul a spus că, cu cât se lucrează mai repede, cu atât mai bine, deorece va fi mare nevoie de irigaţii şi anul acesta. “Pe drum încoace, m-am oprit să văd cum e pământul. E uscat, are nevoie de apă!”, a concluzionat înaltul oficial, precizând că aproape i-au dat lacrimile când a văzut atâta uscăciune.
După ce a văzut cum stau lucrurile la staţia de la Lacu Rezi, Daea şi-a manifestat dorinţa să viziteze şi staţia Spiru Haret, aflată la o distanţă de doar câţiva kilometri. Acolo, a coborât în subsolul unde se află agregatele de pompare, sfătuindu-i grijuliu pe cameramanii care îl urmau pe scara în spirală să aibă grijă cum păşesc, ca să nu se accidenteze. Mulţumit de cum a decurs şi investiţia de la Spiru Haret, ministrul a plecat către un canal de irigaţii intrat în reparaţie capitală, care în prezent se află în plin proces de betonare. Canalul respectiv se găseşte pe un câmp dintre Viziru şi Însurăţei, iar până să ajungă acolo, Daea a făcut o scurtă oprire, pentru a discuta cu doi agricultori care îşi pregăteau terenul pentru semănat. Sosit pe şantierul canalului de irigaţii, ministrul a schimbat câteva vorbe cu muncitorii aflaţi la lucru şi cu maistrul care îi coordona şi care, bucuros de vizită, i-a transmis lui Daea că face foarte bine că are grijă de sistemele de irigaţii şi că, prin investiţiile iniţiate, creează slujbe plătite decent pentru numeroşi oameni. Ministrul a primit cu plăcere vorbele bune ale maistrului şi s-a luminat la faţă, aşa cum a făcut-o şi cu câteva zeci de minute mai înainte, în timp ce vizita staţia de pompare de la Lacu Rezi, unde a fost abordat de proprietarul unei amenajări piscicole din apropiere. Acesta i-a spus că a avut mare dreptate când, la Bruxelles, a vorbit despre pagubele provocate de cormorani în bălţile din România. Piscicultorul brăilean i-a povestit lui Daea că şi el se confruntă, pe balta sa, cu un atac permanent al acestor păsări, care îi provoacă pagube foarte mari. Intens ironizat pentru declaraţia de la Bruxelles, unde a afirmat că, în România, cormoranii s-au înmulţit atât de mult încât au ajuns să facă baie în piscinele oamenilor, ministrul a primit intervenţia piscicultorului ca pe o confirmare că problema expusă de el chiar este reală. Iar când o jurnalistă din Galaţi, aflată în apropiere, a afirmat că, din câte ştie, cormoranii chiar provoacă mari pagube în amenajările piscicole, Daea a mers şi i-a strâns mâna, cu un zâmbet satisfăcut. Fără a insista prea mult pe această chestiune, ministrul a spus că are în vedere anumite măsuri care să ducă la “echilibrarea” populaţiilor de cormorani de pe teritoriul ţării noastre.
Revenind la vizita de la şantierul canalului de irigaţii, Petre Daea i-a invitat, în stilu-i caracteristic, pe ziariştii care insistau să le dea o declaraţie, să coboare cu el în canalul aflat în lucru. Vrând-nevrând, reporterii şi cameramanii s-au aventurat pe taluzul pregătit pentru betonare, urmându-l pe sprinţarul ministrul care a păşit fără mari reţineri pe pământul reavăn.
În concluzie pentru vizita făcută la Brăila, ministrul Daea a declarat satisfăcut că lucrurile merg foarte bine în ceea ce priveşte investiţiile în reabilitarea staţiilor de pompare şi a canalelor de irigaţii. “Brăila este un judeţ fruntaş, iar anul viitor va fi în funcţiune tot sistemul de irigaţii de aici, pe 320.000 hectare”, a spus Daea. În ceea ce priveşte seceta care se anunţă şi pentru anul în curs, ministrul a afirmat, în calitate de “specialist care a stat în câmpul liber şi a ascultat vocea naturii”, că, într-adevăr, anul ar putea fi unul dificil, dar că are încredere că fermierii ştiu ce au de făcut, dând exemplul agricultorilor întâlniţi pe câmp, puţin mai devreme, care acţionau cu o grapă de mari dimensiuni pentru a obtura capilaritatea solului şi a menţine astfel cât mai mult timp umiditatea existentă.
Daea a mai dat asigurări că, prin programul de guvernare asumat de PSD, se va pune în continuare accent pe refacerea sistemului de irigaţii. De asemenea, ministrul a mai spus că, în sprijinul producătorilor români de fructe şi legume, se va inaugura, peste câteva săptămâni, activitatea Casei Române de Comerţ Agroalimentar, care îi va ajuta să îşi valorifice mai eficient produsele.
Ministrul Agriculturii nu a fost însoţit, în vizita sa, nici de prefectul Brăilei şi nici de preşedintele Consiliului Judeţean. Pe lângă conducerea ANIF, lângă oficialul de la Bucureşti a fost prezent şi Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole şi au venit primarii din Stăncuţa şi Berteştii de Jos şi câţiva fermieri, care, când au prins ocazia, i-au expus câteva dintre problemele cu care se confruntă, solicitându-i să se implice în rezolvarea lor.
