Până la finele acestei luni, Ministerul Agriculturii îşi va trimite la Brăila Corpul de Control pentru a cerceta cazul sifonării miliardelor din bugetul Casei Agronomului, instituţie care administrează Palatul Agriculturii. "Urmare a adresei pe care am depus-o personal în cursul săptămânii trecute la Ministerul Agriculturii, instituţia ne-a confirmat că luna aceasta va trimite auditorii, pentru a lămuri situaţia din bugetul Casei Agronomului. Mi s-a explicat că, la acest moment, organismul de auditare are în derulare alte lucrări, dar imediat ce le va finaliza va veni la Brăila", ne-a declarat Cristian Ancuţa, şeful Casei Agronomului Brăila.
Şi Comisia de disciplină a Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ - noua titulatură a instituţiei - n.r.) a fost sesizată pentru a lămuri în ce măsură se confirmă acuzaţiile la adresa Izabelei Smochină, directorul economic al DAJ Brăila cu privire la interceptarea corespondenţei Casei Agronomului cu Ministerul Agriculturii. Vă aduceţi aminte, desigur, de declaraţia şefului de la Casa Agronomului, Cristian Ancuţa, în care acesta spunea că unul dintre salariaţi i-a povestit că Izabela Smochină i-ar fi luat plicurile ce urmau să plece cu poşta militară la Bucureşti, adrese prin care Casa Agronomului cerea efectuarea unui control. "Am sesizat în mod expres Direcţia Agricolă cu privire la incidentul din decembrie 2013, când n-a ajuns plicul la destinaţie şi am cerut inclusiv sancţionarea Izabelei Smochină, însă nu am primit nici până acum vreun răspuns. Nu pot să nu remarc faptul că am stârnit un cuib de viespi în dorinţa mea de a lămuri situaţia de la Casa Agronomului, pentru că, din punctul meu de vedere, vinovată de situaţie nu este doar contabila noastră. Lucrurile sunt extrem de strânse între noi şi Direcţie şi între cele două contabilităţi", declara zilele trecute Ancuţa. Afirmaţia sa venea în contextul în care Smochină este cumnata contabilei de la Casa Agronomului, de unde ar rezulta astfel şi interesul directorului economic de la DAJ Brăila de a opri adresele prin care Ancuţa cerea ministerului să trimită auditul la Brăila.
De cealaltă parte, directorul Direcţiei Agricole Brăila, Traian Cişmaş, ne-a declarat ieri că sesizarea la care se face referire a fost trimisă spre soluţionare direct comisiei de disciplină a instituţiei. "Aceasta este procedura. Sesizarea dumnealor a intrat în atenţia comisiei de disciplină a DAJ Brăila, care va audia părţile implicate, va cere explicaţii şi lămuriri şi va prezenta nişte concluzii. Aşteptăm, aşadar, ca această comisie să-şi facă treaba şi să ne comunice rezultatul", a spus Cişmaş.
Şefia Casei Agronomului a fost asigurată de PDL-ista Liliana Gruia
Amintim că în urma unei anchete "Obiectiv" privind situaţia mai mult decât ciudată din punct de vedere economic şi financiar de la Casa Agronomului Brăila, a ieşit la lumină faptul că activitatea instituţiilor din Palatul Agriculturii ar putea fi blocată prin oprirea furnizării serviciilor de utilităţi - energie electrică, apă-canal şi gaz metan. Asta deoarece conturile Casei Agronomului, instituţie care administrează Palatul Agriculturii, sunt blocate de Fisc pe fondul acumulării de datorii către bugetul de stat general consolidat. Având conturile blocate, banii pe care instituţiile care funcţionează în clădire îi virează în urma refacturării făcute de Casa Agronomului nu mai ajung la furnizori, iar aceştia din urmă ameninţă cu întreruperea serviciilor. În acest context, chiar săptămâna trecută, DAJ Brăila, proprietarul parterului şi etajului 1 ale Palatului Agriculturii, a denunţat contractul cu Casa Agronomului anunţând, de asemenea, că vrea să încheie direct cu furnizorii contractele de utilităţi publice, pentru a evita un eventual blocaj în activitatea instituţiilor găzduite de Palat. Întrebat în ce stadiu se află cu acest demers, directorul DAJ Brăila, Traian Cişmaş, a punctat că până acum are semnat contractul cu Electrica, precum şi cu firmele de pază şi de curăţenie care prestează servicii în clădire. "În alte judeţe direcţiile agricole sunt cele care au contracte cu furnizorii şi împart cheltuielile comune către instituţiile care funcţionează în clădirile lor. Nu se percepe un tarif sau altceva pentru asta", a explicat sursa citată.
Casa Agronomului s-a înfiinţat în 2004, în subordinea Direcţiei Agricole şi a funţionat aşa până în 2005 când a trecut în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă (ANCA). În 2010, când ANCA s-a desfiinţat, Casa a trecut în subordinea Ministerului Agriculturii. La momentul respectiv, Liliana Gruia era administrator, iar din partea Direcţiei Agricole îi coordona activitatea inginerul Dan Verona, şeful biroului Buget - Finanţe. Între timp, Dan Verona a ieşit la pensie, iar Liliana Gruia, membră PDL, a preluat prerogativele de conducere. Ea a avut frâiele instituţiei până în toamna anului trecut, când a fost înlocuită cu liberalul Cristian Ancuţa.
Reporterii "Obiectiv" au obţinut de la organizaţia locală PDL un număr de telefon al fostei şefe de la Casa Agronomului, cu scopul de a primi de la aceasta un punct de vedere referitor la suspiciunile ce planează asupra administrării banului public în perioada sa de mandat, însă telefonul este închis. De altfel, cunoştinţe apropiate ale acesteia ne-au explicat că de la izbucnirea scandalului, Liliana Gruia nu mai răspunde la telefon.
Bunea Stancu: "Dacă erau la judeţ, aveau dureri de cap!"
Reacţiile oficialilor locali nu au întârziat să apară după publicarea anchetei "Obiectiv" pe tema scandalului de la Palatul Agriculturii. De exemplu, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, a explicat că se aşteaptă ca situaţia să fie subiectul unor anchete amănunţite. "Sunt nişte probleme la Palatul Agriculturii. Sunt datorii la cote neplătite către stat, salarii 2009 - 2010. Norocul lor mare este că a picat descentralizarea. Dacă erau la judeţ, aveau dureri de cap. (...) Acolo sunt organele statului, care se uită cu atenţie la subiect. M-a sunat de la minister (Ministerul Agriculturii - n.r.), probabil că va veni un audit. Şi organele statului m-au întrebat despre subiectul ăsta, le-am spus ce ştiam, că doar nu este niciun secret. Probabil că vor începe nişte anchete. (...) În acelaşi timp sunt unii care obstrucţionează să plece adrese către audit la Bucureşti, cel puţin aşa mi s-a spus, eu n-am dovezi. (...) Pe frontispiciul ăla scrie Palatul Agriculturii, eu cred că acolo trebuie să se întâmple lucruri legate de agricultură, nu de închirieri. Nu ştiu, e o chestie foarte ciudată acolo", a spus şeful CJ. De asemenea, el s-a arătat nemulţumit şi de calitatea lucrărilor la acoperişul clădirii Palatului Agriculturii, arătând că deja ar fi picat câteva ţigle.
Alexandru Nazare: "Cei care au răspuns de Casa Agronomului să fie traşi la răspundere!"
Şi Alexandru Nazare, şeful organizaţiei PDL Brăila, cere tragerea la răspundere a celor care se fac vinovaţi de situaţia economică şi financiară a Casei Agronomului. "Fosta directoare nu ştiu să fi fost susţinută de PDL. Eventual, Eugen Bădălan să ştie sau Titi Dumitriu (foştii şefi ai organizaţiei PDL Brăila - n.r.), eu nu ştiu să o fi susţinut-o noi acolo. În orice caz, dacă informaţiile prezentate sunt reale, situaţia este foarte gravă, că nu se fac miliarde datorii din nimic. E o bătaie de joc şi dacă aşa stă situaţia, atunci într-adevăr trebuie făcut un control de fond serios şi cei care au răspuns de Casa Agronomului să fie traşi la răspundere, indiferent cine i-a propus şi indiferent în ce condiţii au ajuns acolo. Aici nu trebuie să faci nicio concesie", a comentat sursa citată, adăugând că pică extrem de bine armonizarea legislaţiei româneşti cu prevederile europene privind recuperarea prejudiciului din averea celor găsiţi vinovaţi.
Cu privire la apartenenţa politică a fostei şefe de la Casa Agronomului, purtătorul de cuvânt al PDL Brăila, Adrian Staicu, a confirmat că este totuşi membră: "Este membra noastră din 2010, dar nu a apărut niciodată în evidenţele noastre ca fiind director. Sincer, nu ştiu. Este membra noastră, dar nu ştiam despre niciun fel de directorat. Nu a apărut în niciun fel de evidenţă a noastră în sensul ăsta".
Scurt istoric al Palatului Agriculturii
Piatra de temelie a Palatului Agriculturii, unul dintre cele mai frumoase edificii ale Brăilei, a fost pusă în 1923, iar clădirea a fost finalizată efectiv şase ani mai târziu, atunci când s-au realizat decoraţiunile interioare şi a fost dotată cu mobilier. Fiind menit de la bun început să reprezinte un fel de oglindă a importanţei care se acorda agriculturii în această parte de ţară, Palatul a fost dotat cu mobilier luxos, din lemn sculptat şi aurit, cu birouri ministeriale, lămpi Galle şi de alabastru, perdele croşetate la Casa Demeter din Bucureşti. Valoarea acestor piese se ridica la 1,2 milioane de lei, o adevărată avere la nivelul anului 1929. De altfel, întreaga clădire, cu arhitectura ei absolut impresionantă, a costat nu mai puţin de 12 milioane de lei, bani care proveneau în cea mai mare parte dintr-o colectă impusă truditorilor pământului din judeţ.
Ideea construirii unui Palat al Agriculturii la Brăila i-a aparţinut ministrului Agriculturii şi Domeniilor, Alexandru Constantinescu. În 15 iulie 1923, acesta a alocat o donaţie de 500.000 lei din fondurile Casei Centrale a Cooperaţiei şi Împroprietăririi. Grosul banilor avea să vină, însă, din partea agricultorilor, care au fost convinşi să contribuie la înălţarea edificiului prin aşa-numite "campanii de sacrificiu" puse în slujba acestui ideal. Prefectul de atunci, Şerban Răducanu, s-a implicat cu mult entuziasm în realizarea proiectului. Odată finalizată construcţia, în Palat s-au mutat, treptat, toate instituţiile cu profil agricol din Brăila: Consilieratul Agricol, Camera de Agricultură, Inspectoratul Cadastral, Inspectoratul Agriculturii şi Reformei Agrare. La etajul al doilea funcţionau birouri şi locuinţe de serviciu.
Din 1929, după ce au fost finalizate finisările interioare şi exterioare, Palatul Agriculturii a devenit un reper al oraşului, fiindu-le prezentat cu mândrie tuturor oaspeţilor de seamă. Periodic, imobilul găzduia expoziţii cu tematică agricolă.
În toamna anului 1944, clădirea a fost rechiziţionată de armata sovietică şi transformată în cazarmă. Abia în 1958, Palatul Agriculturii a revenit la destinaţia iniţială, servind ca sediu al unor instituţii cu profil agricol. În perioada comunistă, însă, dimensiunea culturală atribuită iniţial s-a pierdut. (Florentin COMAN)
