Brăila beneficiază de sprijinul şi consilierea Ministerului Culturii în demersul său de a-şi depune candidatura pentru titlul de "Capitală Europeană a Culturii". Aceasta este concluzia întâlnirii care a avut loc în urmă cu două zile la Bucureşti, la care a participat şi Sylvain Pasqua, managerul echipei care coordonează acţiunea amintită din partea Comisiei europene. La sesiunea de informare au participat delegaţiile oraşelor din România care şi-au exprimat dorinţa de a candida la acest titlu pentru anul 2021: Cluj, Timişoara, Craiova, Sf. Gheorghe, Iaşi, Bucureşti şi Brăila. Delegaţia Brăilei a fost formată atât din reprezentanţi ai administraţiei publice, viceprimarul Doiniţa Ciocan, directorul Direcţiei Cultură din cadrul Primăriei, Camelia Guşatu, managerul Teatrului "M. Filotti", Lucian Sabados, cât şi reprezentanţi ai grupului de iniţiativă: managerul "Ceprohart" Dan Buteică, arhitectul Marian Pascu, consultantul pentru proiecte europene Marian Ghionu şi Constantin Teodorescu, preşedintele Societăţii Filarmonice "Lyra". În deschiderea sesiunii, ministrul Ioan Vulpescu a subliniat însemnătatea evenimentului şi, cel mai important, a dat asigurări că ministerul va sprijini în mod egal toate oraşele candidate. Apoi, Sylvain Pasqua a detaliat condiţiile de participare şi a oferit numeroase recomandări privind abordarea acestui proiect, exemple privind candidaturile de succes din anii anteriori. S-a subliniat faptul că nu contează dimensiunea oraşului, că bugetele proiectelor au variat între 5-6 milioane de euro şi zeci de milioane, şi că cel mai important este ca proiectul să răspundă celor şase criterii importante stabilite. Au fost date şi exemple negative despre cum nu trebuie întocmit un astfel de dosar, când au fost respinse candidaturi ale unor oraşe importante care au insistat în proiectul lor exclusiv pe descrierea istoriei oraşului, a infrastructurii sau oportunităţilor turistice, fără ca acestea să fie cuprinse şi integrate unitar într-o strategie culturală pe termen lung a oraşului sau regiunii.
Viceprimarul Doiniţa Ciocan: "Implicarea societăţii civile în pregătirea candidaturii este foarte importantă"
După întâlnire, reprezentanţii oraşului s-au declarat încântaţi şi plini de speranţă, că Brăila are cu adevărat o şansă în obţinerea titlului de "Capitală Europeană a Culturii". Viceprimarul Doiniţa Ciocan a punctat că această candidatură a Brăilei trebuie să beneficieze de o susţinere solidă şi extinsă din partea mediului economic, academic, a celui politic, dar şi a comunităţii. "O susţinere a Depunerii candidaturii Brăilei este considerată, în acelaşi timp, un eveniment cu caracter participativ, de aceea implicarea societăţii civile în pregătirea candidaturii este foarte importantă. Câştigarea competiţiei de la sfârşitul anului 2015, respectiv prima parte a anului 2016 şi declararea Brăilei Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 poate aduce reale avantaje oraşului: vizibilitate regională, naţională şi europeană cu efect economic cel puţin pe termen mediu; acţiunea poate fi o ocazie de regenerare urbană, iar creşterea numărului de turişti, profesionalizarea şi diversificarea produselor şi serviciilor turistice şi culturale, beneficii pentru transformarea imaginii oraşului nostru. Am reţinut că dimensiunea oraşului candidat nu este importantă, mai importantă în procesul de evaluare este resursa umană, resursa financiară, implicarea politicului, a societăţii civile şi a întregii comunităţi ce candidează pentru câştigarea acestui proiect. În fapt, trebuie să formăm o echipă puternică şi stabilă, hotărâtă să câştige pentru Brăila anului 2021 titlul de Capitală Europeană a Culturii", a declarat viceprimarul Doiniţa Ciocan. Impresionat de cele discutate s-a arătat şi managerul Teatrului "Maria Filotti", Lucian Sabados. "După întâlnirea cu reprezentantul Comisiei Europene ni s-au confirmat o serie de teme deja discutate în echipa noastră, de exemplu importanţa intensificării schimburilor culturale europene în perioada imediat următoare, respectiv până în momentul depunerii dosarului de candidatură, în octombrie 2015 şi mai departe, până în 2021. În acest sens, şansa Brăilei o reprezintă, dincolo de istoria spectaculoasă a unui mare oraş cosmopolit din Europa începutului de secol XX, portofoliul deja existent de festivaluri artistice de o notorietate depăşind graniţele ţării, precum cel de teatru, de muzică uşoară, de folclor, de jazz, de folk şi al muzicilor de fanfară. La toate acestea, mai ales în acest an dar şi în cei ce urmează, trebuie insistat pe segmentul internaţional, al dialogului european cu un vârf de desfăşurare în 2021, indiferent de rezultatul preselecţiei din 2016. O altă constantă a programului echipei de coordonare trebuie să o constituie preocuparea de a orchestra într-un mod inteligent resursele şi forţele artistice ale tuturor celor 12 minorităţi etnice şi culturale ale Brăilei, în sensul sublinierii diversităţii, originalităţii şi a vocilor specifice ale fiecăreia dintre ele, într-o capitală cosmopolită, tolerantă şi europeană. Dar, nu numai filonul istoric şi tradiţiile multiseculare ale oraşului trebuie să ne preocupe. Într-o Europă ce statuează libera circulaţie şi schimbul de experienţe culturale, Brăila se va conecta cu siguranţă la dimensiunile modernităţii şi ale originalităţii unor noi genuri de manifestări culturale şi de noi mesaje către comunitate. Drumul pentru susţinerea candidaturii la acest onorant titlu este lung şi dificil, dar, în cultură, provocarea este adevăratul motor şi stimul al creativităţii!", este de părere managerul Lucian Sabados.
Şi arhitectul Marian Pascu este optimist după această sesiune de informare: "Acest proiect este o provocare de participare colectivă, voluntară, la valorificarea patrimoniului şi promovarea identităţii locale. Suntem singurii candidaţi la titlul de Capitală Europeană a Culturii conectaţi natural la Coridorul Cultural European al Dunării, trebuie doar să scriem povestea. Aşa cum sublinia şi domnul profesor Ionel Cândea, Brăila a fost şi poate fi permanent, o capitală europeană a culturii prin trecutul său cultural, prin valorile sale, din păcate prea puţin cunoscute, mediatizate, promovate. Proiectul trebuie să deschidă, să împartă cu generozitate patrimoniul său cultural cu membrii comunităţii. Din punct de vedere tehnic suntem de asemenea bine pregătiţi, avem studiile de fundamentare pentru PUG şi propunerile de dezvoltare urbană regională, premizele de care este nevoie pentru consolidarea strategiei culturale ale unui proiect cultural de succes".
Speranţă şi entuziasm, din partea iniţiatorilor proiectului
Iniţiatoriii acestui proiect au devenit şi mai entuziaşti după întâlnirea de la Ministerul Culturii. "Dosarul de candidatură trebuie să aibă un buget realist, cu suficiente informaţii care să susţină gradul de certitudine pentru fiecare linie bugetară. Sursele de finanţare sunt publice şi includ venituri propuse din mai multe surse, autorităţi publice la nivelul oraşului şi regiunii, autorităţi guvernamentale - Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor-, programe de finanţare europene, fonduri structurale. Mobilizarea sectorului privat poate fi o componentă importantă în finanţarea programului. Marseilles-Provence în 2013, de exemplu, a atras 16 milioane de euro de la sectorul privat. Mons în 2015 şi-a propus atragerea sprijinului a 2015 IMM-uri. Pentru România s-a apreciat că se poate mobiliza un buget de minim 15 milioane euro. Oraşul Capitală Europeană a Culturii poate primi la încheierea anului 2021 Premiul Melina Mercouri, în valoare de 1,5 milioane, în condiţiile în care majoritatea obiectivelor asumate prin proiect au fost îndeplinite. Finanţarea se va face de către Comisia Europeană şi este de regulă sursa de finanţare pentru proiecte culturale succesive anului 2021", a explicat managerul Dan Buteică .
Specialistul în proiecte europene, Marian Ghionu a mers mai departe şi a atras atenţia asupra evaluatorilor. "Evaluatorii candidaturii apreciază implicarea reală şi realistă a cât mai multor actori. Din acest motiv, una din acţiunile pe care se va pune accent în materializarea proiectului este şi atragerea de resurse financiare non-bugetare. Implicarea mediului de afaceri şi a altor actori locali, bugetarea acţiunilor din cadrul proiectului din surse realiste şi independente, vor fi câteva principii de care se va ţine seama. O altă posibilă sursă de finanţare este cea din programul Europa Creativă - Subprogramul Cultura, care finanţează proiectele de cooperare între minimum trei ţări, proiectele de traduceri literare, platformele europene dedicate mobilităţii şi promovării creatorilor, reţelele europene care contribuie la profesionalizarea şi întărirea capacităţii sectoarelor culturale şi creative de a lucra la nivel transnaţional, premiile UE pentru patrimoniu cultural, literatură, arhitectură şi muzică, Capitalele europene ale culturii şi Marca patrimoniului european. O altă sursă poate fi Erasmus ^, noul program de 16 miliarde de euro pentru educaţie, formare, tineret şi sport. Acesta este construit pe bine-cunoscutul şi marca de succes a UE, programul Erasmus pentru studenţi". Încrezător s-a declarat şi Constantin Teodorescu: "Plec de la această întâlnire cu şi mai mult entuziasm decât am venit şi cu încrederea că dacă brăilenii vor acţiona rapid, eficient şi în perfectă armonie, avem mari şanse de câştig. Fără să ne bage necondiţionat titlul în traistă, criteriile de calificare ne dau însă nouă, brăilenilor de azi, un avantaj în competiţie şi o şansă unică de a face o punte peste timp şi de a-i restabili Brăilei, de drept, faima de centru economic şi cultural. Ar fi bine să nu o irosim şi sper ca brăilenii care preferă gustul amar al paharului de pesimism să abandoneze poziţia de cârcotaşi din tribună şi să lase locul acelora care măcar sunt dispuşi să încurajeze sincer echipa din teren. Statistic, avem mai multe şanse în această competiţie decât orice monopost care pleacă în cursă în Formula 1, unde n-am auzit niciodată pe vreun pilot să-şi vorbească de rău maşina".
