• 3.014 exemplare au murit sau au fost eutanasiate de autorităţile veterinare • focarele de boală s-au manifestat până la ora actuală în zona de nord a Insulei Mari a Brăilei şi, peste Dunăre, în comunele Stăncuţa şi Berteştii de Jos • crescătorii care au colaborat cu autorităţile veterinare vor primi despăgubiri pentru porcii eutanasiaţi, în timp ce cei care nu au anunţat la timp apariţia bolii vor rămâne cu paguba • până acum, pesta porcină africană nu a apărut în marile crescătorii de porci din judeţul nostru, unde se află efective totale de peste 200.000 de exemplare • autorităţile veterinare dau asigurări că fac tot ce este posibil să prevină apariţia virusului în crescătorii, pentru a evita astfel pagubele economice uriaşe ce ar putea fi provocate de acesta
Din cauza pestei porcine africane, în judeţul Brăila au murit sau au fost eutanasiaţi de autorităţi, în ultimele trei săptămâni, 3.014 porci. Virusul acestei boli care provoacă o rată de mortalitate de aproape 100% în rândul porcilor s-a manifestat până în prezent în partea de nord a Insulei Mari a Brăilei, zona Frecăţei, însă a trecut Dunărea şi pe terasa judeţului, afectând comunele Stăncuţa şi Berteştii de Jos, cu aproape toate satele aferente. Singura localitate de pe raza acestor Unităţi Administrativ Teritoriale unde nu se confirmase, până ieri, focar de pestă porcină africană era Cuza Vodă. Informaţiile au fost făcute publice în cadrul unei videoconferinţe convocate, ieri, la Prefectura Brăila. Directorul Direcţiei Sanitar Veterinare Brăila, Gicu Drăgan, a anunţat cu această ocazie că prioritatea zero în acest moment este prevenirea extinderii focarelor de pestă porcină africană în celelalte localităţi din judeţ şi în special în crescătoriile specializate. “Ca număr de porci aflaţi în crescătorii, judeţul Brăila este al doilea pe ţară, după Timişoara, cu peste 200.000 de exemplare. Dintre acestea, circa 140.000 se află în fermele situate în zona Tichileşti - Tufeşti. Fermele respective şi-au luat toate măsurile de biosecuritate, iar personalul din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare face o supraveghere permanentă şi ia toate măsurile necesare pentru a preveni apariţia virusului pestei porcine africane în rândul efectivelor din crescătoriile de porci de pe raza întregului judeţ. Până acum, boala s-a manifestat doar în gospodăriile populaţiei şi la crescătorii privaţi din nordul Insulei Mari şi de pe raza comunelor Stăncuţa şi Berteştii de Jos”, a anunţat directorul Drăgan. Acesta a precizat că principalii vectori de transmitere a virusului sunt animalele sălbatice şi oamenii. “Oamenii din zonele unde s-a confirmat deja existenţa focarului de pestă porcină africană ar trebui să evite să se deplaseze în localităţi unde virusul încă nu a apărut”, a spus Drăgan. Şi asta deoarece, după cum s-a mai precizat, virusul pestei porcine se ataşează de haine şi de alte obiecte şi astfel este difuzat pe aria de deplasare a persoanei respective. Acest virus nu este periculos în niciun fel pentru oameni, însă în rândul efectivelor de porcine face ravagii, având o rată de mortalitate de aproape 100%, în contextul în care nu există la ora actuală niciun vaccin sau tratament pentru combaterea bolii. Pericolul cel mai mare este, aşadar, reprezentat de pagubele economice provocate de acest virus. Pătrunderea lui într-o crescătorie unde se află efective de zeci de mii de porci poate provoca pierderi uriaşe, chiar dacă statul acordă despăgubiri pentru animalele eutanasiate preventiv pentru stingerea focarului.
Despăgubiri doar pentru cei care colaborează cu autorităţile
Şi pentru porcii afectaţi de pestă din gospodăriile populaţiei se acordă despăgubiri, cu condiţia ca aceştia să nu fi murit deja înainte de intervenţia autorităţilor veterinare. Din cei 3.014 porci afectaţi până în acest moment, 145 au murit înainte ca autorităţile veterinare să fie anunţate, iar pentru aceştia nu se vor da despăgubiri. Pentru restul exemplarelor, care se aflau în zonele afectate şi a trebuit să fie asomaţi preventiv, se vor da despăgubiri. Valoarea acestor despăgubiri este stabilită de o comisie special înfiinţată, pentru fiecare exemplar în parte. În general, este vorba despre sume cuprinse între 8 şi 10 lei per kilogram, în concordanţă cu preţul de vânzare de pe piaţa liberă. Pentru exemplarele de reproducţie, a căror valoare este confirmată prin documentele care le atestă rasa şi fondul genetic, valoarea despăgubirilor poate fi mai mare. Important este ca gospodarii care observă orice indiciu că starea de sănătate a porcilor se deteriorează - înroşirea extremităţilor, stare de apatie, lipsa poftei de mâncare - să anunţe imediat autorităţile veterinare. Cei care nu anunţă la timp sau care încearcă să ascundă faptul că le-au murit porci în gospodărie, pe lângă faptul că pierd despăgubirile acordate de stat, riscă să primească şi o amendă de până la 5.000 lei. Deşi carnea porcilor infestaţi cu pestă porcină africană poate fi consumată fără riscuri pentru om, autorităţile veterinare atrag atenţia că sacrificarea porcilor bolnavi şi păstrarea cărnii, chiar şi la congelator, poate duce la reapariţia bolii în rândul porcilor reintroduşi în gospodărie după încetarea focarului. “Virusul pestei rezistă prin congelare chiar şi şase luni. Cei care taie un porc bolnav şi păstrează carnea la congelator o perioadă mai mare de timp, vor intra din nou în contact cu virusul în momentul când vor consuma carnea respectivă. Astfel, ei vor transmite din nou virusul către porcii din gospodărie, iar focarul poate să reapară la câteva luni după anihilarea celui vechi şi asta ar însemna că toate măsurile luate acum pentru combaterea bolii ar fi inutile”, a atras atenţia directorul Gicu Drăgan.
Potrivit procedurii, în momentul de faţă se fac dezinfectări în toate gospodăriile unde au fost eutanasiaţi porcii. După 30 de zile, în gospodăriile respective pot fi reintroduşi aşa numiţii porci-santinelă, care sunt ţinuţi sub observaţie timp de 40 de zile. Dacă nu păţesc nimic în acest interval, se consideră că focarul de pestă porcină africană a fost stins şi se poate relua creşterea porcilor în gospodărie.
Pe lângă Direcţia Sanitar Veterinară, în acţiunile de combatere a pestei au fost angrenate şi alte instituţii: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţia, Jandarmeria, Poliţia de Frontieră, Armata. Au fost instituite filtre pentru dezinfectarea roţilor maşinilor la trecerile bac de la Gropeni şi de la Stânca, dar şi la marginea localităţilor Spiru Haret şi Berteştii de Jos. De asemenea, Poliţia a amplasat un filtru de informare a şoferilor, între localităţile Stăncuţa şi Cuza Vodă. Pentru ca virusul să nu fie transmis pe cale rutieră în judeţele învecinate, s-a luat măsura restricţionării traficului greu - maşini cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone -, pe DJ 211A, tronsonul Viziru - Cuza Vodă, şi pe DJ 212, tronsonul Cuza Vodă - Mihai Bravu.
