Incet, dar sigur, municipalitatea braileana ramine fara imobile si terenuri, acestea revenind la mostenitorii celor nedreptatiti de regimul comunist. Legislatia privind retrocedarile in natura a imobilelor si terenurilor nationalizate a facut ca peste tot in tara, dar mai ales in orasele care au cunoscut o inflorire economica si o dezvoltare impresionanta la inceputul secolului XX - asa cum e cazul Brailei - consiliile locale sa piarda un numar foarte mare de cladiri impozante sau de terenuri centrale deosebit de valoroase.
Faptul ca Braila a fost unul dintre cele mai importante centre economico-sociale din tara, dar si din sud-estul Europei, a facut ca in oras sa fie construite - de catre negustorii, armatorii, oamenii de afaceri romani si straini, doctorii, diplomatii delegati in acest oras si multi altii cu posibilitati financiare potrivite - case care concurau cu cele ale elitei din strainatate. Aceste case au fost insa nationalizate de comunisti, transformate in sedii de partid, de diferite institutii, in locuinte de serviciu.
Chiar si dupa caderea comunismului casele au fost in continuare folosite de autoritati pentru a adaposti institutii ale statului sau, mai grav, inchiriate pe mai nimic catre cei care nu isi permiteau o locuinta proprie. In tot acest timp, majoritatea cladirilor au fost degradate intr-un mod ireparabil, chiriasii distrugind valori de patrimoniu national, uneori chiar international, si pur si simplu batindu-si joc de niste constructii inestimabile.
Cei care au reintrat acum in posesia caselor nationalizate s-au trezit stapini peste cladiri impresionante, dar foarte degradate, pline de chiriasi sau cu datorii enorme la utilitati. Este drept ca o parte din ele au fost intretinute, insa au fost supuse unor modificari care nu au nimic in comun cu stilul in care a fost construita casa.
Doar 350 de imobile au fost retrocedate proprietarilor de drept
La Braila, autoritatile au primit 3.465 notificari de retrocedare a imobilelor nationalizate. Aceasta suma cuprinde aproape toate cladirile vechi remarcabile din centrul istoric si nu numai. Pina acum insa, doar 350 de imobile si-au gasit proprietarii de drept. Restul dosarelor sint in lucru sau pe rolul diferitelor instante de judecata. "881 de dosare au fost respinse sau competenta de solutionare a lor a fost declinata altor instante ori sint pe rolul instantei. 1.462 de dosare sint depuse la Autoritatea Nationala pentru Retrocedarea Proprietatilor. Mai sint si peste 300 de dosare solutionate cu dispozitia comunicata care trebuie pregatite. Numai anul acesta, pina in septembrie, am retrocedat 33 de imobile. Si continuam", ne-a explicat Sorina Bosoanca, directorul Directiei Administratie Publica din cadrul Primariei.
Ca sa enumeram numai citeva din cladirile pierdute de primarie, putem da exemplu Casa Casatoriilor de pe Bulevardul Al.I. Cuza, Palatul Copiilor, Teatrul de Papusi, Casa de Cultura, Fundatia Munca si Prosperitate de pe Calarasi, SC "Drumuri si Poduri" SA - tot de pe Cuza.
Aceasta a tinut sa adauge ca, desi termenul final de depunere a notificarilor a fost 14 februarie 2002, fomalitatile merg foarte greu, in special datorita notificatorilor: "In general, dureaza mult pina se string toate actele, apoi pina reuseste notificatorul sa prezinte un dosar solid. Incep apoi procesele. Avem foarte multe cazuri in care sint mai multi notificatori care incep sa isi conteste unul altuia aceasta calitate si trebuie sa suspendam procedurile pina se lamuresc ei. Uneori nu ne anunta ca se cearta intre ei si apar complicatii si se tergiverseaza cu procesele. Toata procedura dureaza foarte mult si, uneori, ne trezim cu un imobil notificat de mai multe ori, chiar de aceeasi persoana, care l-a primit deja... Sau in loc sa faca unul cinci notificari pentru cinci cladiri, face numai una, pentru toate cladirile, iar legea spune imobilul si notificarea... e o nebunie totala..."
Proceduri greoaie
Totodata, Sorina Bosoanca ne-a explicat ca procedurile legale privind retrocedarile sint atit de complicate si amatorii de afaceri dubioase sint atit de multi, incit uneori chiar juristii Primariei se trezesc dati in judecata de diferiti indivizi, nemultumiti de decizia instantelor.
Mai mult, acum consiliile locale sint puse in situatia de a retroceda niste terenuri in baza Legii 10, pe care sint acum constructii de interes public ce nu pot fi mutate, iar notificatorii tin mortis ca doresc aceleasi amplasamente. "Din fericire, pe unele amplasamente retrocedabile nu am construit chestii foarte importante, iar acum avem de unde le da inapoi, daca va fi nevoie. Este si cazul unei bucati din Piata Concordiei".
Chiriasii DSP - suparati ca retrocedarile ii gonesc din centrul orasului
Cel mai important lucru, din punctul de vedere al juristului Primariei, e faptul ca, datorita retrocedarilor, Braila a pierdut foarte multe case folosite de Directia Serviciilor Publice. In acest moment, 8.493 de braileni locuiesc in case administrate de DSP. Dintre acestia, 4.797 ocupa 570 de case vechi si 1.808 apartamente in imobile de patrimoniu.
De-a lungul timpului, aceasta masa de locuitori a distrus in mod sustinut aceste imobile, punind pe foc usi si fereste din lemn scump, de epoca, incalzindu-se la parchetul de lemn pretios. De-a lungul anilor, mii de braileni s-au privit in oglinde de Venetia, au spart geamuri de cristal, au darimat sobe de teracota de Olanda, au sfisiat tapetul de matase si au cojit lambriurile de pe pereti. Acum se pling ca noii proprietari ii dau afara din casele nationalizate aflate in zone centrale, in care, vreme de ani de zile, au stat in mizerie, traind din ajutoare date de catre stat, mincind de la cantina sociala si producind cit mai multi copii, surse sigure de venit.
Fenomenul ne-a fost explicat de catre Sorina Bosoanca: "Noii proprietarii au obligatia sa ii tina cu contracte de inchiriere pentru inca 5 ani. Asta e legea. Insa unii chiriasi vin si se pling ca sint persecutati, ca sint dati afara. Nu este adevarat. Ei sint obisnuiti sa plateasca - si asta rar - chirii mai mult decit modice. Apoi, mai sint obisnuiti sa beneficieze de utilitati fara sa plateasca. Sint obisnuiti sa strice fara sa fie trasi la raspundere. Iar acum proprietarul, prin lege, are dreptul sa ia chirie o treime din veniturile chiriasului. Si cind chiriasului nu ii convine, sau spune ca, oficial, “eu nu am nici un venit”, atunci ce obligatie are proprietarul sa tina un astfel de personaj in propria casa. Am avut cazuri in care proprietarul s-a trezit cu facturi de zeci de milioane pentru apa si curent neplatite. Dar celor care au locuit pina acum asa le vine greu sa creada ca acesta este de fapt sistemul normal si ca nu mai pot abuza de proprietarul privat asa cum au facut cu statul".
Aceasta a mai adaugat ca exista foarte multe cazuri in care, familii asistate social, chiriasi ai DSP, de obicei de etnie rroma, fac scandal pe holurile Primariei atunci cind sint mutate din casele retrocedate, in alte imobile, care nu sint amplasate fix in buricul tirgului. Ba, mai mult, cedeaza nervos daca autoritatile indraznesc sa ii traga la raspundere pentru stricaciunile cauzate sau datoriile inregistrate.
Locuinte noi pentru cei care au distrus casele nationalizate?
In acest context, apare o problema si mai grava. Avind in vedere ca, in curind, Primaria nu va mai avea unde sa ii cazeze pe chiriasii DSP, trebuie gasite urgent alte locatii sau fonduri pentru construirea unor imobile. Amintim ca CLM a primit recent in administrare trei foste camine de nefamilisti, care urmeaza a fi recompartimentate si renovate, insa acest lucru nu rezolva prea mult problema.
"Noi am vrea sa luam si unitatile militare dezafectate, insa procedurile sint blocate, nu stiu de ce, pe la Bucuresti. Daca am reusi sa reabilitam si caminele si sa luam si unitatile, am mai rezolva oarecum din situatie", a precizat Sorina Bosoanca. Cu toate acestea, ar ramine insa o problema mult mai mare. E greu de crezut ca, dupa ce ani de zile unii au fost obisnuiti sa stea in mizerie si sa distruga cu nepasare totul in jur, s-ar comporta in noile locuinte moderne altfel.
Faptul ca Braila a fost unul dintre cele mai importante centre economico-sociale din tara, dar si din sud-estul Europei, a facut ca in oras sa fie construite - de catre negustorii, armatorii, oamenii de afaceri romani si straini, doctorii, diplomatii delegati in acest oras si multi altii cu posibilitati financiare potrivite - case care concurau cu cele ale elitei din strainatate. Aceste case au fost insa nationalizate de comunisti, transformate in sedii de partid, de diferite institutii, in locuinte de serviciu.
Chiar si dupa caderea comunismului casele au fost in continuare folosite de autoritati pentru a adaposti institutii ale statului sau, mai grav, inchiriate pe mai nimic catre cei care nu isi permiteau o locuinta proprie. In tot acest timp, majoritatea cladirilor au fost degradate intr-un mod ireparabil, chiriasii distrugind valori de patrimoniu national, uneori chiar international, si pur si simplu batindu-si joc de niste constructii inestimabile.
Cei care au reintrat acum in posesia caselor nationalizate s-au trezit stapini peste cladiri impresionante, dar foarte degradate, pline de chiriasi sau cu datorii enorme la utilitati. Este drept ca o parte din ele au fost intretinute, insa au fost supuse unor modificari care nu au nimic in comun cu stilul in care a fost construita casa.
Doar 350 de imobile au fost retrocedate proprietarilor de drept
La Braila, autoritatile au primit 3.465 notificari de retrocedare a imobilelor nationalizate. Aceasta suma cuprinde aproape toate cladirile vechi remarcabile din centrul istoric si nu numai. Pina acum insa, doar 350 de imobile si-au gasit proprietarii de drept. Restul dosarelor sint in lucru sau pe rolul diferitelor instante de judecata. "881 de dosare au fost respinse sau competenta de solutionare a lor a fost declinata altor instante ori sint pe rolul instantei. 1.462 de dosare sint depuse la Autoritatea Nationala pentru Retrocedarea Proprietatilor. Mai sint si peste 300 de dosare solutionate cu dispozitia comunicata care trebuie pregatite. Numai anul acesta, pina in septembrie, am retrocedat 33 de imobile. Si continuam", ne-a explicat Sorina Bosoanca, directorul Directiei Administratie Publica din cadrul Primariei.
Ca sa enumeram numai citeva din cladirile pierdute de primarie, putem da exemplu Casa Casatoriilor de pe Bulevardul Al.I. Cuza, Palatul Copiilor, Teatrul de Papusi, Casa de Cultura, Fundatia Munca si Prosperitate de pe Calarasi, SC "Drumuri si Poduri" SA - tot de pe Cuza.
Aceasta a tinut sa adauge ca, desi termenul final de depunere a notificarilor a fost 14 februarie 2002, fomalitatile merg foarte greu, in special datorita notificatorilor: "In general, dureaza mult pina se string toate actele, apoi pina reuseste notificatorul sa prezinte un dosar solid. Incep apoi procesele. Avem foarte multe cazuri in care sint mai multi notificatori care incep sa isi conteste unul altuia aceasta calitate si trebuie sa suspendam procedurile pina se lamuresc ei. Uneori nu ne anunta ca se cearta intre ei si apar complicatii si se tergiverseaza cu procesele. Toata procedura dureaza foarte mult si, uneori, ne trezim cu un imobil notificat de mai multe ori, chiar de aceeasi persoana, care l-a primit deja... Sau in loc sa faca unul cinci notificari pentru cinci cladiri, face numai una, pentru toate cladirile, iar legea spune imobilul si notificarea... e o nebunie totala..."
Proceduri greoaie
Totodata, Sorina Bosoanca ne-a explicat ca procedurile legale privind retrocedarile sint atit de complicate si amatorii de afaceri dubioase sint atit de multi, incit uneori chiar juristii Primariei se trezesc dati in judecata de diferiti indivizi, nemultumiti de decizia instantelor.
Mai mult, acum consiliile locale sint puse in situatia de a retroceda niste terenuri in baza Legii 10, pe care sint acum constructii de interes public ce nu pot fi mutate, iar notificatorii tin mortis ca doresc aceleasi amplasamente. "Din fericire, pe unele amplasamente retrocedabile nu am construit chestii foarte importante, iar acum avem de unde le da inapoi, daca va fi nevoie. Este si cazul unei bucati din Piata Concordiei".
Chiriasii DSP - suparati ca retrocedarile ii gonesc din centrul orasului
Cel mai important lucru, din punctul de vedere al juristului Primariei, e faptul ca, datorita retrocedarilor, Braila a pierdut foarte multe case folosite de Directia Serviciilor Publice. In acest moment, 8.493 de braileni locuiesc in case administrate de DSP. Dintre acestia, 4.797 ocupa 570 de case vechi si 1.808 apartamente in imobile de patrimoniu.
De-a lungul timpului, aceasta masa de locuitori a distrus in mod sustinut aceste imobile, punind pe foc usi si fereste din lemn scump, de epoca, incalzindu-se la parchetul de lemn pretios. De-a lungul anilor, mii de braileni s-au privit in oglinde de Venetia, au spart geamuri de cristal, au darimat sobe de teracota de Olanda, au sfisiat tapetul de matase si au cojit lambriurile de pe pereti. Acum se pling ca noii proprietari ii dau afara din casele nationalizate aflate in zone centrale, in care, vreme de ani de zile, au stat in mizerie, traind din ajutoare date de catre stat, mincind de la cantina sociala si producind cit mai multi copii, surse sigure de venit.
Fenomenul ne-a fost explicat de catre Sorina Bosoanca: "Noii proprietarii au obligatia sa ii tina cu contracte de inchiriere pentru inca 5 ani. Asta e legea. Insa unii chiriasi vin si se pling ca sint persecutati, ca sint dati afara. Nu este adevarat. Ei sint obisnuiti sa plateasca - si asta rar - chirii mai mult decit modice. Apoi, mai sint obisnuiti sa beneficieze de utilitati fara sa plateasca. Sint obisnuiti sa strice fara sa fie trasi la raspundere. Iar acum proprietarul, prin lege, are dreptul sa ia chirie o treime din veniturile chiriasului. Si cind chiriasului nu ii convine, sau spune ca, oficial, “eu nu am nici un venit”, atunci ce obligatie are proprietarul sa tina un astfel de personaj in propria casa. Am avut cazuri in care proprietarul s-a trezit cu facturi de zeci de milioane pentru apa si curent neplatite. Dar celor care au locuit pina acum asa le vine greu sa creada ca acesta este de fapt sistemul normal si ca nu mai pot abuza de proprietarul privat asa cum au facut cu statul".
Aceasta a mai adaugat ca exista foarte multe cazuri in care, familii asistate social, chiriasi ai DSP, de obicei de etnie rroma, fac scandal pe holurile Primariei atunci cind sint mutate din casele retrocedate, in alte imobile, care nu sint amplasate fix in buricul tirgului. Ba, mai mult, cedeaza nervos daca autoritatile indraznesc sa ii traga la raspundere pentru stricaciunile cauzate sau datoriile inregistrate.
Locuinte noi pentru cei care au distrus casele nationalizate?
In acest context, apare o problema si mai grava. Avind in vedere ca, in curind, Primaria nu va mai avea unde sa ii cazeze pe chiriasii DSP, trebuie gasite urgent alte locatii sau fonduri pentru construirea unor imobile. Amintim ca CLM a primit recent in administrare trei foste camine de nefamilisti, care urmeaza a fi recompartimentate si renovate, insa acest lucru nu rezolva prea mult problema.
"Noi am vrea sa luam si unitatile militare dezafectate, insa procedurile sint blocate, nu stiu de ce, pe la Bucuresti. Daca am reusi sa reabilitam si caminele si sa luam si unitatile, am mai rezolva oarecum din situatie", a precizat Sorina Bosoanca. Cu toate acestea, ar ramine insa o problema mult mai mare. E greu de crezut ca, dupa ce ani de zile unii au fost obisnuiti sa stea in mizerie si sa distruga cu nepasare totul in jur, s-ar comporta in noile locuinte moderne altfel.
