• până la tragedia din clubul “Colectiv”, spitalele nu raportau toate infecţiile asociate asistenţei medicale către direcţiile de sănătate publică, fiind un subiect destul de sensibil în rândul halatelor albe • tratarea victimelor incendiului din club în spitalele româneşti nu a făcut altceva decât să scoată la iveală acest “secret” al infecţiilor intraspitaliceşti care au existat dintotdeauna în unităţile sanitare şi au fost mult mai multe decât cele menţionate în actele oficiale • în 2016, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, tehnocratul Vlad Voiculescu, a emis un ordin fix pe această temă, iar de atunci se pare că managerii de spitale au prins curaj în a scoate gunoiul de sub preş • dacă la Brăila erau raportate înainte de 2015 până în 40 de cazuri, ulterior tragediei din clubul bucureştean, la DSP sunt raportate, anual, peste o sută de infecţii nosocomiale • numai în primele şapte luni ale acestui an, Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila a raportat 108 astfel de infecţii
Infecţiile nosocomiale sau infecţiile asociate asistenţei medicale, aşa cum le-a fost schimbată denumirea în urmă cu doi ani prin Ordinul de Ministru nr. 1101 intrat în vigoare în 7 octombrie 2016, au fost un subiect tabu în relaţia spitale-direcţii de sănătate publice, de-a lungul anilor. Acestea sunt acele infecţii pe care pacientul le ia din spitalul în care s-a dus să se trateze, iar ele se pot manifesta atât în perioada spitalizării, cât şi după externare, iar teama managerilor de unităţi sanitare pentru a le raporta era uriaşă. Tragedia “Colectiv” de la finalul lunii octombrie 2015, când pacienţii trataţi în unităţile sanitare din România au contactat tot soiul de infecţii intraspitaliceşti, deşi raportările pe această temă nu prea depăşeau cifra zecilor, a fost un puternic semnal de alarmă la adresa sistemului sanitar. Fizic, tragedia “Colectiv” a trecut, mulţi tineri frumoşi au murit din cauza complicaţiilor apărute în urma infectării, alţii care au supravieţuit s-au recuperat parţial, însă efectul a rămas în domeniul sanitar. Luăm exemplul Brăilei unde, deşi nu au fost aduşi pacienţi din clubul care a luat foc în Bucureşti, cifrele arată diferit ante şi post “Colectiv”. Toate spitalele din municipiu şi judeţ raportau, la un loc, în anii anteriori incendiului, până în 40 de infecţii nosocomiale. Odată cu venirea în fruntea Ministerului Sănătăţii a tehnocratului Vlad Voiculescu, acest subiect şi-a pierdut toată “ruşinea de fată mare” în faţa direcţiilor de sănătate publică, acolo unde trebuie raportate îmbolnăvirile pacienţilor în urma contactării vreunui germen din spital. Acum, numai Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila a raportat, în primele şapte luni ale anului, 108 infecţii asociate asistenţei medicale. La acestea se adaugă încă 10 din partea Spitalului de Pneumoftiziologie şi a unui spital privat de cronici. Iar anul nu s-a încheiat. Chiar medicii recunosc că Ordinul de Ministru nr. 1101 este o legislaţie deştept alcătuită şi îi încurajează să raporteze problemele de acest gen. Totuşi, aceste infecţii nosocomiale nu vor dispărea niciodată din unităţile sanitare, indiferent de ce tip de dezinfectanţi sunt folosiţi, ci important este ca spitalele să ştie să le identifice imediat pentru a nu se ajunge la focare şi să trateze pacienţii corespunzător, susţin specialiştii din domeniu.
Efectul «Colectiv», în spatele cifrelor
Pe site-ul Direcţiei de Sănătate Publică Brăila găsim raportările spitalelor din 2012 până în 2017, iar recent, şeful direcţiei a prezentat în şedinţa de Colegiu Prefectural raportul pentru primele 7 luni ale anului în curs. 2012 - 24 de infecţii nosocomiale raportate de toate spitalele brăilene; 2013 - 13 infecţii nosocomiale; 2014 - 36; 2015 - 44; 2016 - 75; 2017 - 131; ianuarie-iulie 2018 - 118. Aceste cifre nu dovedesc faptul că spitalele au pierdut controlul asupra răspândirii germenilor, ci curajul de a le raporta la DSP, susţin specialiştii. Ele existau şi înainte de tragedia “Colectiv”, doar că erau ţinute sub tăcere, de teama vreunei amenzi usturătoare sau a unei pete negre pe imaginea spitalului ce ar fi alungat pacienţii şi ar fi scăzut încrederea în serviciile medicale oferite. Din cele 118 raportate către DSP, 108 provin din Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, dintre care cele mai multe sunt la aparatul digestiv, cel mai probabil fiind vorba despre microbul Clostridium difficile. Alte 2 infecţii asociate asistenţei medicale au fost raportate de către Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila, iar 8 din partea Spitalului de Recuperare “Veneţia”, unitate sanitară privată din municipiu. La Spitalul de Psihiatrie “Sf. Pantelimon” nu au fost înregistrate în primele şapte luni ale acestui an astfel de infecţii, deoarece, aşa cum ne-a explicat personalul de acolo, este un spital cu monospecialitate, în care nu se efectuează operaţii, nu se foloseşte instrumentar, nu sunt spitalizaţi mai mulţi pacienţi într-un salon, sunt respectate normele de curăţenie. În 2017, în spital a existat un caz de infecţie respiratorie, tuberculoză mai exact, iar în 2016 a fost un pacient ce prezenta escară suprainfectată, adică o infecţie cutanată.
Infecţiile digestive, cele mai multe în ultima perioadă
Infecţiile nosocomiale pot afecta toate organele şi sistemele, începând de la aparatul respirator, digestiv până la cel circulator. Medicul epidemiolog brăilean Andreia Gavrilescu ne-a povestit despre aceste infecţii intraspitaliceşti. “Cele mai frecvente sunt infecţiile de plagă operatorie care apar după diverse intervenţii chirurgicale. Infecţiile respiratorii la pacienţii intubaţi, în terapie intensivă, infecţiile cutanate la nou-născuţi, infecţiile urinare la pacienţii sondaţi urinar şi, în general, la cei purtători cronici de sondă, infecţiile plăgilor de arsură şi, mai nou, foarte puternic vin din urmă infecţiile digestive de tip diaree cu Clostridium difficile care apar foarte frecvent la pacienţi care au suferit intervenţii pe colon, la pacienţi cărora li se administrează cure prelungite şi asociate de antibiotice şi la pacienţi imuno-compromişi: cancere, limfoame, leucemii”, ne-a precizat dr. Gavrilescu.
Cea mai frecventă cauză în apariţia acestor infecţii este mâna personalului sanitar, ne-a mai precizat medicul epidemiolog, dar nu este singura. Pacienţi care nu respectă normele de igienă sanitară, vizitatorii, aglomeraţia din saloane, spitalizarea prelungită nejustificată, administrarea tratamentelor cu antibiotice fără o antibiogramă, nerespectarea circuitelor în spital, nerespectarea normelor de curăţenie, dezinfectare şi sterilizare - sunt de asemenea cauze ce duc la apariţia infecţiilor nosocomiale. “Sunt o serie de alţi factori favorizanţi. De exemplu, aglomeraţia din spitale. Dacă nu se respectă normativul de 7 metri pătraţi pe pat de pacient şi se depăşeşte numărul maxim admis de 6 paturi, atunci riscăm ca mediul din salonul respectiv să fie favorizant în apariţia nosocomialelor. Spitalizarea a câte doi pacienţi într-un pat este o altă cauză. Se practică încă, din nefericire, în secţiile foarte aglomerate: oncologie, neurologie etc. Spitalizarea prelungită nejustificată este reprezentantă de cazuri sociale pe care n-ai unde să le externezi şi, atunci, spitalele trebuie să le ţină mai mult decât este necesar. Expunând pacientul respectiv la mediul de spital rişti să-l îmbolnăveşti cu germenii circulanţi în interiorul unui spital. Antibioticele folosite nejustificat, după ureche, adică fără o antibiogramă, fără o analiză a agentului cauzal al infecţiei respective şi fără o testare a sensibilităţii la antibiotice duce la o selecţie de tulpini foarte rezistente şi atunci apare infecţia nosocomială”, ne-a lămurit medicul epidemiolog Gavrilescu. După cum putem observa, aceste cauze existau dinaintea momentului “Colectiv”, de unde putem trage concluzia că infecţiile pur şi simplu nu erau raportate la DSP, ci se ţineau sub preş.
Cauze frecvente ale infecţiilor intraspitaliceşti
Nerespectarea circuitelor dintr-un spital, în sensul că nu ai voie să intersectezi circuitele curate cu cele murdare este una dintre cauze. “Când pe acelaşi lift avem şi pacienţi, şi vizitatori, şi cărucior cu truse sterile, şi sacii cu lenjerie murdară şi, eventual, şi cadavrele, atunci riscăm ca de la punctul ăla să se împrăştie microbii în interiorul mai multor secţii şi să apară nosocomialele”, ne-a precizat dr. Andreia Gavrilescu. Asta ne duce direct cu gândul la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila care nu are suficiente lifturi. Aşa cum am mai adus în atenţia publicului în repetate rânduri, în 2017 am surprins pacienţi şi vizitatori transportaţi cu acelaşi lift, apoi urcată targa cu pacienţi din terapie, proaspăt operaţi, fără nicio dezinfectare făcută înainte (vezi video aici). Asta, pe lângă faptul că era în plin sezon al infecţiilor respiratorii sezoniere. Ministerul Sănătăţii a efectuat control, a amendat conducerea şi a trasat un termen de 6 luni în care să fie construit un lift care să facă legătura dintre Blocul Operator şi Terapie. Managerul SJU a cerut prelungirea acestui termen şi a mai obţinut încă 6 luni, care vor expira în noiembrie 2018. Deşi au mai rămas 2 luni până atunci, spitalul încă se mai chinuie să găsească o firmă care să se ocupe de expertiză şi să propună o soluţie tehnică pentru asigurarea legăturii directe. Să mai adăugăm că şi managerul SJU, Delia Râşnoveanu, este medic epidemiolog?
«Cred că raportarea încă este ireală»
Am discutat cu medicul epidemiolog brăilean inclusiv despre teama spitalelor de a raporta aceste infecţii asociate asistenţei medicale. Faptul că de la tragedia “Colectiv” acestea s-au înmulţit în hârtii este un lucru vizibil, însă medicul este convins că încă nu se raportează toate cazurile. “În general, raportarea infecţiilor nosocomiale a fost şi cred că încă este ireală. Adică nu se raportează decât o mică parte din ceea ce există. Fie că nu se diagnostichează, fie că există o reticenţă din partea conducerilor unităţilor sanitare să nu raporteze astfel de infecţii pentru că ar fi o pată neagră pe obrazul instituţiei. Cel mai important este ca aceste infecţii să fie identificate la timp, tratate şi să se împiedice extinderea lor în unitatea sanitară respectivă, astfel încât să nu apară focare cu număr mare de cazuri, cu decese, pentru că atunci e marea problemă. Într-adevăr, după evenimentul din «Colectiv», prin toate demersurile, inclusiv ale mass-media, au fost încurajaţi managerii de spital şi tot personalul spitalului să identifice şi să raporteze aceste infecţii. După cum v-am spus, în toate spitalele din lume există astfel de infecţii. Important e ca spitalul să identifice şi să trateze pacientul respectiv, astfel încât să nu aibă de suferit decât eventual o zi-două de spitalizare în plus şi să nu i se agraveze boala de bază. Plus de asta, au fost acele infecţii cu Clostridium difficile pentru care nu toate spitalele au posibilităţi de diagnostic. Şi chiar dacă un pacient prezintă o diaree pe parcursul internării, neavând testele de laborator adecvate ca să arate şi această infecţie, nu le puteau diagnostica. Adică vedeau că este o diaree, dar o investigau pentru alte microorganisme, nu şi pentru Clostridium. Din momentul în care spitalele au intrat în posesia testelor de diagnostic a crescut automat şi numărul acestor infecţii raportate. Eu ştiu că nu există în toate spitalele din Brăila aceste teste”, ne-a mai declarat dr. Gavrilescu.
Potrivit unor surse, Spitalul de Pneumoftiziologie are aceste teste pentru depistarea Clostridium difficile, Spitalul de Psihiatrie urmează să intre în posesia lor la finele acestui an sau cel târziu la începutul lui 2019, iar Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila încă nu are aşa ceva.
“De aceste infecţii nu vom scăpa niciodată din spitale. Pe lângă eforturile noastre, totul mai depinde şi de pacienţi, după cum v-am spus, şi de vizitatori. Există foarte multe persoane sănătoase purtătoare de anumiţi microbi. Adică nu au niciun semn clinic de boală, dar la nivelul cavităţii nazale şi în tubul digestiv găzduiesc anumiţi microbi pe care-i elimină în interiorul spitalului. Nu putem să facem un triaj al tuturor persoanelor care intră în spital şi să-i analizăm de la cap la coadă să vedem ce portaj de germeni au şi să-i izolăm. Dar procentul lor poate fi scăzut, adică 6 cazuri la 100 de pacienţi externaţi nu mi se pare o tragedie. Într-adevăr, tragedie este când ai un focar, pentru că dai semne că nu ai controlat, nu ai identificat de la primul caz, nu ai luat măsurile care trebuie şi ai lăsat să apară mai multe cazuri. Când apare decesul pacientului în cazurile grave, atunci e o tragedie”, a adăugat sursa citată.
SJU: Legislaţia modificată şi favorabilă a determinat raportarea infecţiilor
Am contactat-o şi pe dr. Alina Neacşu, directorul medical şi purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, pentru a afla poziţia spitalului faţă de raportările mai mari de după tragedia din “Colectiv” ale infecţiilor intraspitaliceşti. Aşa cum am precizat mai sus, numai în primele şapte luni ale anului în curs, unitatea sanitară a raportat 108 astfel de infecţii. “Eu am preluat o poveste în care oamenilor le era frică să raporteze. Eu le-am explicat tuturor că nu este o soluţie să ascundem, pentru că cel mai important lucru este să le declarăm, chiar dacă ele au crescut ca număr. Orice spital are aşa ceva. Trebuie declarate şi făcute toate procedurile de către SPCIN. În opinia mea, numărul nu este mare, mi se pare corect că sunt declarate, chiar susţin treaba asta. În momentul în care le declari, se intră pe procedurile specifice infecţiilor asociate asistenţei medicale. Practic, limitezi infecţiile ulterioare. Important este că nu avem focare, pentru că în acest caz se declanşează anchetă DSP. Cred că s-au schimbat şi legile. A intrat în vigoare Ordinul 1101 care este o legislaţie corect făcută şi cu responsabilităţi clare şi care este foarte deştept alcătuită. E un ordin care chiar implică pe foarte multă lume şi cu responsabilităţi clare. După momentul «Colectiv» a intrat ordinul în vigoare.
Legislaţia e modificată şi este favorabilă urmării, declarării şi a tuturor măsurilor care se iau. Eu îi încurajez pe doctorii mei să raporteze orice problemă pe care o au”, ne-a declarat dr. Alina Neacşu.
