Mergi la conţinutul principal

"Mi se pare fascinant că ceea ce văd eu poate să fie cu totul altfel în realitate"

În iunie 2008, lumea ştiinţifică de pe mapamond era cu ochii pe tânăra cercetătoare brăileancă Aurora Simionescu, care intra în elita mondială a cercetării cu un articol din teza sa de doctorat, lucrat la Institutul max Planck din Germania. S-a demonstrat astfel existenţa unei părţi din materia universului pe care noi nu o vedem. Atunci întreaga lumea vorbea despre Aurora Simionescu. După descoperirea sa a primit de la NASA o bursă pentru următorii trei ani. A ales să studieze în continuare în cadrul cursurilor postdoctorale la Stanford, deşi ar fi preferat Harvard-ul, pentru că acolo era şi soţul ei. Succesul avut în cei trei ani i-a determinat pe cei de la NASA să-i mai ofere fonduri pentru cercetare pentru încă un an.
Pe lângă cercetarea universului, fiica primarului Aurel Simionescu îşi găseşte timp şi pentru familie, pentru prieteni şi pentru pasiunile sale: dansul sportiv, fotografia şi arta culinară. Cu ocazia unei vizite acasă, pentru că de ani buni locuieşte în California - SUA, a oferit un interviu reporterilor noştri.

"La Stanford m-am mutat cu studiul spre marginile roiurilor de galaxii"

- Cercetarea de acum continuă proiectul tău de doctorat?
- Şi da, şi nu. Lucrez tot cu observaţii în raze X cu telescoape spaţiale, cu aceleaşi obiecte, roiurile de galaxii. Teza mea de doctorat a urmărit fenomenele care se petrec în centrul acestor roiuri de galaxii. La Stanford m-am mutat cu studiul spre marginile roiurilor de galaxii. Aici putem vedea emisia în raze X pentru prima dată, pentru că este o emisie difuză de nivel scăzut şi este foarte greu de observat pentru că îţi ia foarte mult timp, trebuie să înţelegi zgomotul de fundal foarte bine ca să poţi să distingi acest semnal. E extrem de greu de demonstrat, dar cu progresul făcut recent cu ajutorul unui satelit japonez putem vedea aceste emisii foarte scăzute.
- Eşti doar cercetător sau ai şi ore la universitate?
- Prin contractul NASA pe care l-am semnat, tot timpul trebuie să-l dedic cercetării. Din păcate, nu am voie să predau. Am, în schimb, câţiva studenţi care îşi fac doctoratul şi pe care îi supraveghez. Ei sunt doctoranzii profesorului nostru supraveghetor de la Stanford. În septembrie, această bursă de la NASA se termină, dar pentru că am avut succes în cercetarea mea cu marginile roiurilor de galaxii, am primit o altă bursă de la NASA, fonduri şi cel puţin încă un an voi rămâne pe acelaşi proiect, care între timp a devenit foarte mare.
- Aceste cercetări cum ne influenţează? Se schimbă legile cunoscute ale fizicii?
- Aceste cercetări nu au o influenţă directă asupra vieţii unui om. Dar ceea ce fac eu inspiră tinerii care au interes în ştiinţe să îşi urmeze acest interes, recunosc, pur intelectual. Eu studiez o lume concretă, care nu se bazează pe concretul aşa cum îl vedem noi. De asta am spus că îmi place astrofizica, pentru că intuiţia de zi cu zi nu te ajută şi trebuie să-ţi foloseşti creierul să-l convingi să creadă că ceea ce intuiţia ta spune că este imposibil, este posibil. Pe mine asta mă învaţă să gândesc fără prejudecăţi. Ceea ce studiez eu, gazul din raze X din aceste roiuri de galaxii, are o densitate care este de 1.000 de ori mai mică decât cel mai bun vid făcut pe Pământ. Numai încercând să înţelegi ce se petrece în alte sfere poţi să-ţi dai seama care dintre lucrurile evidente, de fapt, nu sunt aşa cum le credem. Trebuie să ne întrebăm dacă toate ideile date, pe care le luăm drept axiome, sunt adevărate. Universul are parametri cu totul diferiţi faţă de viaţa de pe pământ. Alte temperaturi, alte densităţi, alte mărimi, aproape imposibil de imaginat, dar e un exerciţiu. Mi se pare fascinant că ceea ce văd eu poate să fie cu totul altfel în realitate. Posibilităţile sunt deschise. Noi, pe Pământ, avem o atmosferă specială faţă de alte locuri din univers. Suntem într-un loc foarte special aici, pe planeta Pământ. Un om, dacă l-am lua şi l-am arunca oriunde în spaţiu în 99,999999... mulţi de nouă, la sută din cazuri nu ar supravieţui.

"De curând, am devenit parte a unui grup de cercetători care proiectează următorul satelit ce va face cercetări în domeniul razelor X"

- Crezi în teoria că viaţa pe planeta Pământ ar fi un experiment al altei civilizaţii?
- Nici atât de departe nu aş merge. Un alt domeniu de studiu care se dezvoltă este al exoplanetelor: vrem să vedem dacă soarele e singura stea care are planete, dacă alte stele au planete de tipul planetei Pământ. S-au descoperit foarte multe planete în alte sisteme solare. Încep să apară planete făcute din rocă şi se crede că planete asemănătoare Pământului există şi în alte sisteme solare. Dacă pe aceste planete există viaţă este o altă întrebare, la care nu ştiu dacă se poate răspunde. Dacă luăm un atom, care are un nucleu şi electroni, şi am avea un omuleţ care ar trăi pe electron el ar crede că restul este spaţiu gol. Aşa şi noi. Suntem nişte omuleţi foarte mici pe un electron foarte mic şi restul e...
- De cercetat. Am înţeles că ai fost invitată şi la Cambridge?
- De curând, am devenit parte a unui grup de cercetători care proiectează următorul satelit ce va face cercetări în domeniul razelor X. E o colaborare între Japonia, NASA şi Agenţia Spaţială Europeană, iar la acea întâlnire s-au decis primele obiecte pe care le va observa acest satelit, cu ce ar trebui să începem, specificaţiile tehnice necesare pentru ca noi să putem măsura ceea ce ne interesează. A fost o întâlnire de interes ştiinţific.
- Cum ai reuşit să intri în acest grup ştiinţific din elita mondială a cercetării în astrofizică, în domeniul razelor X?
- Am fost cooptată, dar cred că au fost foarte importante rezultatele mele. Va fi un satelit japonez, iar faptul că am lucrat foarte mult cu satelitul actual, tot japonez, m-a ajutat. Ei au văzut că am avut rezultate deosebite şi au fost de acord să fac parte din acest grup.

"Cred că este datoria noastră ca oameni de ştiinţă să vorbim despre rezultatele noastre"

- Ce ai recomanda tinerilor care ar vrea să-şi construiască o carieră ştiinţifică în astrofizică? Olimpiadele sunt absolut necesare?
- Nu cred că olimpiadele sunt absolut necesare. Trebuie să ai dorinţa de a face ceva şi în afara şcolii, pentru că astrofizica nu se predă la liceu. Trebuie să-şi urmeze acest interes şi să urmeze la facultate un astfel de curs. Se poate studia şi în România, dar ar trebui să vorbească personal cu profesorii. Cred că mulţi fizicieni înţeleg astrofizica, dar tinerii pot obţine burse şi în străinătate şi acolo trebuie să-şi găsească inspiraţia. Cercetarea înseamnă, aşa cum spunea Einstein, 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie, dar acel 1% este foarte important. Trebuie să gândeşti independent, original, ca să nu mai faci ce au făcut alţii înaintea ta. E important ca rezultatele să fie cunoscute de specialiştii din domeniu, să fie renumite în comunitatea ştiinţifică. Aceasta este garanţia că vor apărea burse, oferte de poziţii.
- Îţi doreşti să predai?
- Da, întotdeauna mi-a plăcut să explic şi cred că este datoria noastră ca oameni de ştiinţă să vorbim despre rezultatele noastre. Eu fac cercetare ca să am o contribuţie cât de mică la cunoaşterea noastră despre univers. Şi dacă eu nu fac nimic să dau totul mai departe, e ca şi cum nu aş fi făcut nimic. Toate rezultatele trebuie puse în context şi aş vrea să le spun cum am ajuns noi aici.
- Cum trăieşte un tânăr cercetător în Statele Unite?
- Am un salariu mediu pe economie. Nu este foarte mare, dar nu mi s-a întâmplat să nu-mi permit mofturile la care am ţinut cel mai mult. Am călătorit unde am vrut, mâncăm ce vrem, avem economii, nu pot să spun că-mi lipseşte ceva. Am o prietenă care este asistentă la un birou de avocatură şi câştigă aproximativ ca şi mine.

"Mă interesează reţetele care sunt un fel de experiment. Şi aici cercetez"

- Mai ai timp de hobby-uri?
- Sigur. Fac dans sportiv, competitiv. Am câştigat ultimul concurs la care am fost. Am luat nivelul bronz, locul II la argint şi data viitoare vreau să iau locul I la aur. În afară de dans, îmi place să călătoresc, să fac fotografii.
- Cum vă descurcaţi cu mâncarea?
- Trebuie să recunosc că noi cumpărăm produse organice. În California e o cultură înclinată spre un stil de viaţă sănătos. Mulţi dintre prietenii noştri, şi noi, mergem cu bicicleta la serviciu, ca să nu poluăm, să facem şi mişcare, şi nu mâncăm fast-food. Avem cantină în campus care găteşte organic, acasă la noi nu cumpăr nimic gata făcut.
- Eşti pasionată de arta culinară?
- Destul de... Am trei surse de inspiraţie. Am o carte de gătit din România, o carte cu mâncare indiană, mâncarea noastră de duminică. Am tot încercat reţete cu tot felul de condimente şi acum am vreo doi metri de borcănele cu condimente de care nu am mai auzit niciodată. M-a fascinat mâncarea indiană pentru că avea un gust cu care nu eram obişnuită. Şi mă mai inspir de pe un website care are reţete din toată lumea. Pe mine mă interesează reţetele care sunt un fel de experiment. Şi aici cercetez.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro