Mergi la conţinutul principal
Extinderea rețelei de gaz din județ: etapa obținerii finanțării

Mega-proiectul Brăila + Transgaz

* PNI ”Anghel Saligny”, PNRR sau absorbția de fonduri europene pe noul exercițiu financiar 2021-2027 sunt cele trei opțiuni de finanțare pe care le au comunele și orașele brăilene ce s-au înscris în mega-proiectul investițional, realizat alături de ”Transgaz”, privind extinderea rețelei de gaz din județ * la cea mai recentă ședință ordinară a CJ Brăila, consilierii au aprobat ieșirea instituției din ADI ”Brăila Gaz”, după ce a ajutat la cofinanțarea studiilor de fezabilitate ale UAT-urilor * președintele Francisk Chiriac a vorbit despre problemele întâmpinate de primari pe fostul ghid de finanțare, deoarece li s-a cerut să acopere cheltuielile de TVA, situație pe care nu și-o permit * Dumitru Panțuru (PSD), primarul comunei Movila Miresii, a afirmat că încearcă să obțină finanțare prin programul ”Anghel Saligny”

 

 

Mega-proiectul privind extinderea rețelei de gaze din județul nostru, realizat de autoritățile brăilene în parteneriat cu ”Transgaz” SA, merge înainte, chiar dacă au apărut unele schimbări privind sursele de finanțare. Așa cum am anunțat încă de la vremea respectivă, în iulie 2019, primarii localităților din județul nostru au participat la o discuție cu reprezentanții ”Transgaz” privind demararea unui proiect legat de modernizarea și extinderea rețelei de gaze din întreg județul. O parte dintre aceștia a fost de acord și astfel a luat naștere Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Utilitate Publică (ADI) ”Brăila Gaz”, în care s-au înscris toate unitățile administrativ teritoriale care au dorit. Ca o paranteză, o parte dintre primării a anunțat fie că au deja propriile proiecte de modernizare a rețelelor de gaze, fie nu au considerat oportun să se alăture din varii motive. Astfel, Asociația a ajuns să fie compusă în prezent din 28 de UAT-uri (un oraș și 27 de comune), cu mențiunea că pe parcurs a mai intrat sau ieșit din ecuație o parte dintre primării. Revenind, prima etapă a proiectului a fost aceea ca fiecare comună și oraș să realizeze studii de fezabilitate privind rețeaua de gaze din localitate, pentru ca mai târziu toate informațiile rezultate să fie puse cap la cap și să formeze un plan general. Și tocmai pentru finanțarea acestor studii a intrat în schemă și Consiliul Județean Brăila, care a aderat la Asociație încă din 2019 și a cofinanțat alături de comune respectiva etapă.

Totuși, dacă inițial s-a vorbit despre obținerea de finanțare europeană pe exercițiul financiar 2014-2020 pentru acest mega-proiect, pe parcurs a apărut o problemă: primarilor li s-a cerut să plătească TVA-ul, lucru care le-a mai tăiat din elan, deoarece sumele sunt destul de mari. Situația a fost semnalată, recent, de președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, în cadrul ședinței ordinare a instituției de la finele lunii octombrie, când s-a dezbătut și aprobat un proiect privind retragerea Consiliului din ADI ”Brăila Gaz”. Totuși, așa cum am precizat de la început, potrivit autorităților planul merge înainte, dar cu identificarea unor surse diferite de finanțare. Potrivit lui Chiriac, în prezent se analizează problema și se așteaptă anumite clarificări. Pe scurt, opțiunile sunt: Programul Național de Investiții (PNI) ”Anghel Saligny”, Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau tot absorbția de fonduri europene, însă pe noul exercițiu financiar 2021-2027, în contextul în care se va reuși modificarea ghidurilor de finanțare și scoaterea din schemă a plății TVA-ului de către UAT-uri.

 

CJ Brăila a ieșit din «Brăila Gaz»

După cum se precizează în raportul proiectului aprobat de CJ Brăila, instituția s-a alăturat ADI ”Brăila Gaz” pentru a ajuta prin cofinanțări, realizarea de studii de fezabilitate de către fiecare unitate administrativ teritorială în parte. Cum cei mai mulți primari au bifat această etapă, potrivit lui Chiriac, rămânerea în Asociație nu își mai are rostul în cazul Consiliului Județean, mai ales că există o cotizație anuală.

Potrivit unui document atașat proiectului de hotărâre aprobat de consilierii județeni, asociații din cadrul ADI ”Brăila Gaz” sunt în momentul de față: orașul Însurăței, comunele Bărăganu, Berteștii de Jos, Bordei Verde, Ciocile, Cireșu, Dudești, Galbenu, Gemenele, Jirlău, Movila Miresii, Racovița, Rîmnicelu, Romanu, Scorțaru Nou, Siliștea, Stăncuța, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Șuțești, Tichilești, Traian, Tudor Vladimirescu, Unirea, Victoria, Vișani, Viziru și Zăvoaia. Cu alte cuvinte, 28 de localități din cele 40 de comune și cele 3 orașe. Precizăm și că sediul Asociației a fost stabilit în cadrul Primăriei orașului Însurăței (strada Șoseaua Brăilei, nr. 18). Ei bine, cotizația anuală stabilită pentru membri este de 15.000 lei în cazul orașelor și câte 12.000 lei pentru fiecare comună. De asemenea, CJ Brăila a cotizat cu câte 100.000 lei pe an. Însă, pentru 2021, consilierii județeni nu au mai alocat acești bani. Mai bine zis, prin acest proiect au revocat o hotărâre luată în urmă cu câteva luni privind acordarea acestei cotizații.

La ședință, subiectul a stârnit interesul consililerilor, astfel că liberalul Alexandru Bucălău l-a rugat pe președintele CJ Brăila să explice mai clar ce anume a rămas de pe urma participării instituției în cadrul acestei asociații.

Președintele Francisk Chiriac a explicat că foarte multe comune din județul nostru au putut beneficia de sprijin financiar pentru a-și realiza Studiile de Fezabilitate necesare în cadrul acestui proiect, fiecare membru asociat având la dispoziție câte 100.000 lei. Mai departe, potrivit lui Chiriac, primarii vor avea mai multe opțiuni la depunerea cererilor de finanțare: fie vor avea propriile proiecte, dacă întrunesc un număr de utilizatori suficient pentru ca proiectul să fie considerat sustenabil de sine stătător (opțiune valabilă în cazul comunelor mai mari), fie se vor grupa, în cazul comunelor cu mai puțini locuitori.

”Am avut o discuție și la București cu «Transgaz». Ne-am documentat și pe celelalte proiecte de finanțare. Și pe PNRR, și pe viitorul exercițiu financiar, dar și pe PNDL 3. Se pare că doar ei între ei (n.r. - comunele/orașele) se pot asocia. Rolul nostru, al Consiliului Județean, din punctul meu de vedere s-a terminat în momentul în care am finanțat aceste Studii de Fezabilitate. Un pas important pentru comunități. Acum rămâne la latitudinea lor și în funcție de ce spun specialiștii, cum se vor asocia între ei sau fiecare în parte și vor depune proiecte astfel încât să fie cât mai sustenabile pentru comunitatea respectivă. Sunt proiecte foarte ample, sunt proiecte foarte costisitoare. Sperăm ca liniile de finanțare să fie cât mai agreabile pentru unitățile administrativ teritoriale, pentru că în momentul de față, pe actualul exercițiu financiar, și pe CNI, se pare că ei trebuie să plătească tot TVA-ul unui proiect. Și vă dau un exemplu. Sunt două proiecte mature în momentul de față pe Județul Brăila, cel de la Movila Miresii și cel de la Traian. Movila Miresii are de plătit o sumă în valoare de 2 milioane euro, reprezentând TVA-ul proiectului lor. Iar comuna Traian are de plătit un TVA undeva la 1,5 milioane euro. Încercăm să vedem pe «Anghel Saligny» - PNDL 3 sau PNRR dacă aceste sume se pot duce la mai puțin, undeva la 2% din valoarea totală a proiectului, astfel încât ei să poată să îl depună și să fie eligibil”, a explicat Chiriac în ședință.

Totodată, acesta a mai atras atenția asupra unui aspect important: faptul că membrii asociației trebuie să înceapă discuțiile privind un viitor distribuitor care va prelua rețeaua respectivă după ce va fi gata. Chiriac a mai adăugat că instituția ar putea reintra oricând în Asociație dacă va fi nevoie.

Proiectul a fost aprobat în unanimitate la ședința CJ Brăila din 28 octombrie.

 

Care este stadiul actual al proiectului

Contactat telefonic, președintele CJ Brăila, Francik Chiriac, ne-a transmis că din informațiile pe care le deține, două treimi dintre UAT-urile membre în Asociația ”Brăila Gaz” și-au finalizat deja studiile de fezabilitate, iar ceilalți primari se apropie de încheierea acestora. Sursa citată a mai adăugat că întreg acest proiect privind extinderea rețelei de gaze din județul nostru se împarte în trei: finanțator, ”Transgaz” și distribuitor. Potrivit lui Chiriac toate aceste intervenții se leagă una de alta. Pe scurt, înainte de toate, proiectul integrat trebuie să primească finanțare, apoi ”Transgaz” realizează investiția privind conductele de gaze până la stațiile de măsurare, iar mai departe viitorul distribuitor va prelua și întreține întreaga instalație care va deservi populația.

”Acum este foarte important ca primarii să obțină finanțare pe PNRR sau pe exercițiul financiar 2021-2027, după deschiderea axelor de finanțare. Dar nu sunt ghidurile finalizate. În momentul când vor fi ghidurile se va lua o hotărâre. Cât de sustenabil este, care va fi finanțarea pentru fiecare UAT: 2%, 5%, 10%? Care vor fi condițiile: de racordare a numărului de populație, a gospodăriilor - 80%. Și atunci, fiecare UAT va lua o decizie. În funcție și de consum. Pentru că după ce se va implementa, proiectul acesta va trebui preluat de un distribuitor. «Distrigazul» sau altul, nu știu. E e treaba lor. Pentru că el va gestiona partea de distribuție a gazelor. Se poate depune și pe «Anghel Saligny», pentru că există axă de finanțare pe gaze. Primarii iau hotărârea ce tip de finanțare se pretează mai bine pentru proiectele lor”, a declarat Chiriac.

Întrebat când am putea vorbi de începerea efectivă a lucrărilor în cadrul acestui proiect, șeful CJ nu a putut oferi vreo estimare, punctând doar că el își dorește ca totul să înceapă cât mai repede.

”Important este că am ars niște etape foarte bune și suntem într-un grafic pentru cei care și-au dorit. Și mai există disponibilitate și pentru cei care își doresc. Cei care nu au făcut studiul de fezabilitate îl pot face și acum, dar pe banii lor. Pentru că noi (n.r. CJ Brăila) am ieșit din ecuație. Dar Studiul de Fezabilitate le va da dimensiunea proiectului și astfel vor putea alege din cele trei axe pe care vi le-am explicat: «Anghel Saligny», PNRR, fonduri europene”, a mai adăugat președintele CJ.

 

Primarul Movila Miresii ia în calcul finanțarea prin «Anghel Saligny»

Comuna Movila Miresii, condusă de PSD-istul Dumitru Panțuru, este una dintre localitățile din ADI ”Brăila Gaz” care se află într-un stadiu foarte avansat cu acest proiect. Contactat telefonic de redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei”, acesta ne-a explicat că în cazul Movila Miresii studiul de fezabilitate este gata și prevede 1.500 de gospodării care ar trebui racordate la rețeaua de gaze. Acesta a punctat că a depus proiectul spre finanțare încă de la finele lunii decembrie 2020 pe exercițiul financiar 2014-2020, însă a fost informat pe parcurs că au apărut unele modificări și că unitatea administrativ teritorială trebuie să plătească TVA-ul, ceea ce ar însemna o sumă mult prea mare pentru comunitatea pe care o conduce, chiar și cu un împrumut pe 20 de ani. În acest context, Panțuru ne-a precizat că așteaptă să vadă care va fi varianta cea mai bună pentru finanțarea proiectului, punctând chiar că ia în calcul să depună pe PNI ”Anghel Saligny”. Totuși, primarul a recunoscut că varianta ideală în cazul comunei sale ar fi absorbția de fonduri europene, dacă se va reuși înlăturarea condiției privind plata TVA-ului.

”Proiectul este bun, dar peste puterile noastre să plătim 90 miliarde lei vechi. Și dacă am face un credit pe 20 de ani, nu ne aprobă nimeni, pentru că nu avem cu ce să girăm atâția bani. Ar însemna peste 100 miliarde lei vechi cu tot cu dobânzi. Ne-ar fi trebuit cu singuranță 5-7 miliarde lei vechi să avem în fiecare an numai pentru credit. Să majorăm impozitele și taxele oamenilor nu e corect. Încercăm pe «Anghel Saligny». Asta este. Câte familii s-or branșa. Noi ne-am gândit la instituții, școli, grădinițe. Deja s-a dublat prețul de achiziție. Avem agenți economici care au solicitat. Avem niște silozuri care vor să consume gaze și să usuce cerealele. La noi, investiția era profitabilă. Dar condiția aceasta a venit după. Nu s-a știut. (...) Am rămas puțin surprinși neplăcut de această schimbare. Trebuia să ne spună de la început. Atât vă costă, atât e finanțarea. Pentru că noi am înțeles foarte clar: 85% veneau bani de la Uniunea Europeană, 15% veneau banii de la bugetul de stat. Am zis că indiferent că este sau nu TVA, nu o să îl plătim noi. Poate că ar trebui găsită o soluție de acum încolo să suporte statul român TVA-ul. Pentru că au dedus că furnizarea gazelor către populație ar fi activitate generatoare de venituri. Dar investiția noi trebuie să o concesionăm unui operator. Și nouă ce ne plătește? O redevență la conductă, la instalație?! Doar nu devenea primăria furnizor de gaz! Dar asta este. Noi nu abandonăm ideea, am promis și oamenilor. Important este că avem de unde alege între alte variante de finanțare”, a conchis Panțuru.

 

“Transgaz” pregătește o nouă lovitură pe piața energiei: Hidrogen integrat în sistemul național de transport gaze

Compania este astfel “în ton” cu cerințele europene unde hidrogenul abia reprezintă o fracțiune modestă din mixul energetic. Mai mult, Transgaz a pus bazele și unui proiect pilot în acest sens. Ultima mutare a companiei, condusă în ultimii 8 ani de brăileanul Ion Sterian, este Memorandumul semnat cu  GAZ-SYSTEM S.A din Polonia. Hidrogenul reprezintă un combustibil nepoluant și cu un randament/putere calorică foarte ridicat, capabil să acopere nevoile de alimentare cu energie a populației, dar și ale mediului de afaceri. În România, mai mult de jumătate din populație nu este deservită de gaz natural, folosind surse de energie poluante, cu emisii ridicate, costisitoare și dăunătoare sănătății, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență.  Astfel, autoritățile spun că PNRR oferă României șanse de a face un pas în viitor, construind de la bun început rețele de transport și distribuție de gaz natural capabile pe deplin să integreze gazele viitorului, precum hidrogenul.

Prin PNRR se are în vedere dezvoltarea unei infrastructuri regionale de gaz natural (transport, distribuție, stații de comprimare) într-o regiune slab conectată la gaz natural, capabilă să preia hidrogen și alte gaze decarbonate (e.g. bio-metan, etc.) în proporție de până la 10% din capacitate. Valoarea totală a investiției este estimată la 400 de milioane EUR.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati pe facebook.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

Comentarii

 

INFORMAŢII CONTACT

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu