• meșteri și artizani din Brăila și din toată România sunt prezenți, zilele acestea, la Târgul Meșterilor Populari, deschis pe Faleza Dunării • târgul amenajat de Zilele Brăilei poate fi vizitat până pe 18 august • ceramică de Horezu, cusături tradiționale, picturi pe lemn și pe coajă de ou de struț, marionete, obiecte din piele și căciuli de miel - toate acestea „îți fac cu ochiul” din căsuțele tradiționale aliniate frumos pe Faleză • sunt prezenți la târg familia Andriev și Gianina Matei, dar și „Badea Costică de la Joldești”, tezaur uman viu, cojocar vestit - „veteranul” târgurilor brăilene
O lume de basm a poposit, de câteva zile, pe Faleza Dunării de la Brăila.
Până pe 18 august inclusiv, meșteri populari din județul Brăila și din toată România, artizani și creatori de frumos din toate ținuturile locuite de români, ba și din Moldova de peste Prut, și-au dat întâlnire la cel mai apreciat eveniment organizat, an de an, de municipalitate: Zilele Brăilei. Târgul Meșterilor Populari, amenajat în căsuțele de lemn de pe Faleza Dunării, a coincis și anul acesta cu Târgul Anticarilor de pe Regală, cu Festivalul Internațional al Muzicilor Militare, cu Ziua Marinei, cu Festivalul „Lină Chiralină”, cu Parada Mașinilor de Epocă și cu spectacolele grandioase pregătite pentru brăileni în Grădina Publică și pe Esplanadă. Brăila multiseculară, cel mai frumos port de la Dunăre și patria lui Panait Istrati, s-a îmbrăcat, din nou, în straie de sărbătoare.
La târgul de pe faleză îi veți întâlni, printre alții, pe Gianina Matei, creator de ii și cămăși populare din Brăila, dar și pe Marioara Pîrlitu, din Valea Cânepii, comuna Unirea („Povești croșetate”), care a venit la târg însoțită de fiul ei, Mihai. Mama este meșter popular, iar fiul student în anul III la Facultatea de Teologie - Artă Sacră. Mihai a pictat, în trei săptămâni, Troița din satul natal, care a fost sfințită în mai a.c. „Am învățat să croșetez de la bunica mea. Am adus la târg mai ales personaje din poveștile copilăriei, croșetate, precum și icoane pe lemn pictate de fiul meu”, ne-a mărturisit Marioara Pîrlitu.
„Suntem a patra generație de meșteri olari”. Ceramică de Horezu la Târgul Meșterilor Populari
Nu poți să vii la târg și să nu fii plăcut surprins de bogăția și diversitatea obiectelor expuse pe tarabe. Am întâlnit-o aici pe Raluca Iorga, meșter popular de la Horezu.
„Am venit la Târgul Meșterilor Populari la invitația d-lui primar al Brăilei și a organizatorilor Zilelor Brăilei. Am adus vestita ceramică de Horezu, care este realizată exclusiv în atelierul nostru. În atelier lucrez eu, mama mea, soțul și copiii. Tot ceea ce vedeți aici este realizat manual. Am adus la târg căni de toate mărimile, castroane de ciorbă și de salată, boluri, platouri, farfurii pentru servirea felului II, carafe, cești de țuică cu diferite simboluri. Majoritatea picturilor de pe vasele ceramice sunt realizate de mine. Toate modelele sunt simboluri autentice, specifice zonei Horezu. Avem „coada de păun”, „spic de grâu”, „coronița”, „hora frunzelor”, „pinul” și „cocoșul” - emblema noastră, a hurezenilor - „arborele vieți”, „peștele” - simbol al credinței și „bufnița”. La noi, la Horezu, avem două bunuri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO: ceramica de Horezu și Mănăstirea Hurezi, din satul Romani. Acolo, în clopotnița mănăstirii, vei întâlni ciuhurezul. Mai înainte, localității i se spunea „Hurezi”. Ciuhurezul este, de fapt, bufnița noastră”, ne-a explicat Raluca Iorga.
Demn de remarcat este faptul că, potrivit meșterului popular, toate culorile folosite pentru ornarea ceramicii de Horezu sunt extrase din pigmenți naturali.
„Vasele noastre sunt arse de două ori la 1.000 de grade Celsius. Prima etapă în confecționarea ceramicii este adusul lutului acasă de la gropile de pământ. Îl aducem toamna, apoi îl pregătim primăvara, pentru a fi mai ușor de prelucrat. Începem cu modelarea lutului, dăm formă obiectelor, iar după o zi-două, după ce s-au zvântat, urmează pictura. După încă o zi sau două urmează finisarea, care include semnătura meșterului olar. Punem numele meșterului, localitatea „Horezu” și anul în care a fost realizată. Avem multe comenzi de onorat. Suntem a patra generație de meșteri olari: au lucrat bunicii tatălui meu, părinții bunicilor, bunicii mei, tata și mama, iar acum lucrăm noi doi și copiii, ca să ducem mai departe meșteșulgul olăritului, tradiția familiei”, a mai spus Raluca Iorga.
Alături, l-am întâlnit pe Costică Veleșcu, din Bacău, meșter pielar, care meșterea de zor la curele.
„Am venit la Brăila pentru al patrulea an consecutiv. Toate obiectele pe care le expun azi sunt realizate din piele de vită, din piele de capră și, câteva, din piele de oaie. Piesele de rezistență sunt gențile din piele de vită, cu ornamente realizate cu ajutorul unei matrițe speciale. Se udă pielea, se pune le presat timp de 24 de ore, după care se pune căptușeala. Eu sunt autodidact, am învățat tot ceea ce știu de pe internet. Am adus la Brăila genți, curele, portofele, brâuri, chimire, brățări și multe altele. Toate sunt realizate manual”, ne-a lămurit meșterul de pa Bacău.
Constantin Ciubotarița, alias „Badea Costică de la Jorăști”, meșter popular consacrat în domeniul prelucrării pieilor și blănurilor, numit „tezaur uman viu” de către Ministerul Culturii, în anul 2023, și cetățean de onoare al comunei Vorona, Botoșani, este și el prezent la târgul de pe Faleza Dunării.
„Promovez tradiția populară, portul popular. Am fost numit „tezaur uman viu” datorită căciulilor din piele de oaie pe care le confecționez. Nu trebuie să înveți meșteșugul de la școli, asta moștenești de la părinți și bunici. Suntem a cincea generație de meșteri cojocari. Pe bunicul l-am auzit o singură dată cântând la fluier și mi-a fost de ajuns. Cred că aveam vreo 4 ani. Am învățat singur să cânt la fluier; e ca o „boală”, îți intră în sânge și acolo rămâne”, ne-a mărturisit „Badea Costică”. Și, ca să ne convingă, a interpretat, la fluier, „Fetele de la Botoșani”. „Data viitoare, o să vă cânt o sârbă”, ne-a spus, zâmbind, uncheșul.
Florentina Andriev, membră a Comunității Rușilor Lipoveni din Brăila, este, de asemenea, prezentă la târg împreună cu fiica sa, Paula (educatoare) și cu fiul Maximilian. Creatori de obiecte tradiționale lipovenești cusute cu multă migală și pricepere, aceștia expun șaluri, perne brodate, păpuși tradiționale, rubașcă, cacoșnik (acoperământ de cap tradițional rusesc, purtat de femei și fete, alături de sarafan), baticuri.
Lăcrămioara Mihoreanu, creator de frumos sosit tocmai din Botoșani, vine de mai mulți ani la Brăila și le oferă concitadinilor obiecte pictate cu mult talent, tablouri confecționate din lână vopsită, picturi realizate pe coajă de ou de struț, băscuțe și marionete handmade.
La o zvârlitură de băț, i-am întâlnit pe soții Marioara și Mircea Tofan, din Huși, Vaslui, care expun icoane sculptate și picturi pe lemn.
Obiectele așezate cu grijă pe tarabele târgului și poveștile rostite din inimă de cei care le-au confecționat te fac să uiți, fie și pentru câteva minute, de grijile zilei de mâine și de problemele cu care ne confruntăm, în mod inerent, ca oameni. Meșteri și artizani, tineri și vârstnici, îți zâmbesc din spatele lucrurilor frumos meșteșlugite și te fac să zăbăvești, minunându-te, ca în fața unei icoane vii. Imagini rupte, parcă, din altă lume, o lume a meșteșugurilor străvechi și a priceperii, cu oameni blânzi și binecuvântați de Dumnezeu.
Badea Costică, de la Joldești, „veteranul” târgurilor brăilene
Născut în anul 1959 în satul Joldești, comuna Vorona, din județul Botoșani, meșterul popular Constantin Ciubotarița a învățat de mic copil meșteșugul prelucrării pieilor și blănurilor de la tatăl său, dar și de la rudele paterne, mai exact de la unchii săi, Mihai și Neculai Ciubotarița. Satul natal al meșterului popular este cunoscut ca fiind locul în care mama marelui poet Mihai Eminescu, Raluca Iurașcu, s-a născut și a trăit o perioadă; acest sat, precum și județul din care face parte, este renumit pentru meșteșugul prelucrării pieilor și blănurilor. În anul 1938, în județul Botoșani erau 112 cojocari, din care 12 calificați, iar restul, 100 erau necalificați. Astăzi, în județul Botoșani, mai sunt trei, patru meșteri care se ocupă de prelucrarea pieilor și blănurilor. Unul dintre aceștia este Constantin Ciubotarița, meșter popular care confecționează căciuli tradiționale moldovenești, cap și costume de urși, brâie și chimire din piele. Constantin Ciubotarița este cunoscut la târgurile meșterilor populari ca „Badea Costică de la Joldești”, fiul lui Dumitru și al Zanfirei Cojocarița din Joldești, Botoșani.
