• Ioan Noviţchi, din Baldovineşti, spune că a fost ridicat de acasă încă din data de 20 decembrie pentru că a avut curajul să strige pe stradă “Jos Ceauşescu” • bărbatul, acum în vârstă de 68 de ani, povesteşte că a fost dus la fosta Miliţie, de pe Calea Galaţi, şi apoi la Securitate unde a fost bătut, fiind eliberat abia pe 25 decembrie 1989 • IPJ Brăila susţine că în documentele de arhivă nu figurează nicio reţinere pe numele lui Noviţchi • Florin Duret, preşedintele unei asociaţii de revoluţionari brăileni, susţine însă că nici nu avea aşteptări prea mari cu privire la arhiva fostei Miliţii, dar are convingerea că povestea lui Noviţchi este adevărată
Descoperire importantă în Dosarul Revoluţiei de la Brăila: a apărut primul martor care susţine că, înainte de fuga cuplului Ceauşescu, ar fi fost reţinut şi bătut în beciurile de la Securitate. Îl cheamă Ioan Noviţchi, 68 de ani, din localitatea Baldovineşti. După cum povesteşte, a fost ridicat de “miliţieni” în seara de 20 decembrie 1989, dus la “11 trepte”, aşa cum este cunoscut sediul fostei instituţii de pe Calea Galaţi, şi predat a doua zi Securităţii. Acolo ar fi fost bătut cu simţ de răspundere şi umilit. Coşmarul s-a terminat pentru brăilean abia în ziua de Crăciun, când a fost adus cu duba şi abandonat undeva în câmp, la ieşire din Brăila spre Baldovineşti. Toate aceste nenorociri i s-au întâmplat pentru că a avut curajul să scandeze pe stradă lozinci împotriva regimului comunist şi să spargă tablourile cu Ceauşescu. Culmea, deşi a pătimit de pe urma bravadei sale, nu a obţinut niciodată certificat de revoluţionar. A rămas şi acum cu frica de “sistem”, chiar dacă au trecut aproape 28 de ani din seara când Miliţia şi Securitatea i-au făcut o “vizită” inopinată la domiciliu. Mărturia lui Noviţchi vine practic să confirme statutul Brăilei de oraş Martir cu rol determinat în Revoluţia din 1989, în contextul în care la nivel naţional este în derulare un amplu scandal legat de obţinerea titlurilor de revoluţionari şi, mai ales, a dreptului de a încasa o indemnizaţie lunară de la stat, care nu este de ici, de colo: circa 2.000 lei.
Noviţchi: “M-am apucat să sparg toate «icoanele» cu Ceauşescu”
Dosarul Revoluţiei de la Brăila a fost completat cu o primă mărturie a unui localnic reţinut şi bătut de forţele de represiune înainte de 22 decembrie 1989, adică până la fuga lui Nicolae Ceauşescu, criteriu eliminator pentru încadrarea oraşului nostru în lista celor care au jucat rol determinant în evenimentele din decembrie '89. Descoperirea acestui caz la Brăila, adică a unui bărbat ridicat de Miliţie şi Securitate înainte de 22 decembrie, a venit ca urmare a unei campanii demarată în luna martie a acestui an de către Asociaţia “Oraş Martir al Luptătorilor din decembrie '89” - Brăila. Practic organizaţia a lansat un apel public către brăileni cerându-le celor care deţin dovezi privind participarea oraşului nostru la Revoluţia din decembrie '89, mai cu seamă în perioada dinainte de 22 decembrie, în sensul că au fost victime în cadrul evenimentelor petrecute în oraşul nostru, să se prezinte la sediul organizaţiei cu documentele doveditoare. “Ne interesează în mod special documente din perioada 17 - 22 decembrie 1989, care să dovedească abuzuri ale regimului comunist îndreptate împotriva brăilenilor care au avut curajul să iasă în acele zile pe străzi şi să protesteze. Au fost atunci persoane reţinute de forţele de ordine ale regimului sau chiar şi condamnate în urma unor acuzaţii legate de participarea la evenimentele din zilele de 17 - 22 decembrie”, declara la vremea respectivă Florin Duret, preşedintele Asociaţiei.
Acţiunea acestuia a scos la lumină cazul unui brăilean, Ionel Noviţchi, născut în judeţul Timiş dar stabilit în localitatea Baldovineşti, acum în vârstă de 68 de ani, care susţine că în data de 20 decembrie, după ce aflase de la Radio Europa Liberă despre izbucnirea revoltei la Timişoara, a scandat pe stradă, în Baldovineşti, lozinci împotriva regimului comunist şi a distrus mai multe portrete ale dictatorului aflate în locuri publice, a fost ridicat de acasă de forţele de represiune şi sechestrat timp de 5 zile, inclusiv în beciurile Securităţii, unde a fost şi bătut. “Ascultam la vremea respectivă Radio Europa Liberă, iar după ce am aflat de revoluţia de la Timişoara m-am apucat să sparg cu pietroaie toate «icoanele» cu Ceauşescu şi la Sfat şi la Primărie aici în Baldovineşti, care era comună la vremea respectivă. Pe urmă am început să strig «Jos Ceauşescu!». Lumea îmi striga pe stradă «măi nene, du-te acasă că te arestează ăştia, te împuşcă!». N-am ascultat”, îşi aduce aminte Ionel Noviţchi. Represaliile au venit în după-amiaza aceleiaşi zile, când a sosit o echipă formată din 3 oameni în uniformă însoţiţi de şeful de post din Baldovineşti. L-au luat pe sus, chipurile să dea o declaraţie despre ce se întâmplase peste zi, dar l-au urcat în dubă şi l-au adus la Brăila. După cum povesteşte Noviţchi, la întreaga scenă au asistat şi copiii săi, speriaţi de ce vedeau că se întâmplă cu tatăl său. Ba chiar la momentul plecării, copiii au încercat să oprească maşina sărind pur şi simplu pe capotă. “Seara după ce am ajuns acasă am dat drumul la televizor şi nu cred că am stat 5 minute să privesc că a şi venit Securitatea: «vii cu noi să dai o declaraţie aici, la postul de control din comună, şi pe urmă vii acasă» mi-au zis ei, aşa că n-am avut timp nici să mă îmbrac. În maletă am plecat, fără ţigări. M-au luat cu o Dacia neagră cu numărul 1BR103, şi când au încercat copiii să se pună în faţa maşinii să nu mă ia, Marinică, şeful de post de atunci de aici din Baldovineşti, i-a luat şi i-a azvârlit. Noroc că n-aveam atunci gard din ciment că le spărgea capetele”, susţine martorul găsit de Asociaţia “Oraş Martir al Luptătorilor din decembrie '89” - Brăila.
“Îţi trag două gloanţe-n cap şi gata”
Nici drumul spre Brăila n-a fost scutit de emoţii: “Pe drum, unul dintre securişti mi-a zis că nici nu trebuia să mai fiu luat la cercetări ci împuşcat direct: «deschid portiera îţi fac vânt din maşină, îţi trag două gloanţe-n cap şi gata. Zic că ai vrut să evadezi». M-au adus totuşi la Brăila la Miliţie, cum era pe-atunci, pe Calea Galaţi. Acolo m-au legat cu cătuşele de o bară. Mi-au luat declaraţii dar n-am putut să scriu că mi se umflase mâna dreapă din cauza cătuşelor, abia am reuşit să semnez, adică am pus degetul pe foaie”, susţine Noviţchi. Întrebat despre experienţa arestului în sediul Securităţii, bărbatul povesteşte vădit marcat de rememorarea celor momente cum a fost bătut zile la rând prin beciurile instituţiei. “După aia m-au adus la Securitate, iar acolo mi-au tras o bătaie bună. (...) Apoi m-au luat şi m-au dus la Tribunal, într-o cameră, la o doamnă, nu m-a întrebat nimic mi-a zis doar dacă sunt mulţumit cu 10 ani. Ce era să zic: da, sunt mulţumit. Apoi m-au luat cu duba şi au vrut să mă ducă la Bucureşti, dar undeva pe la Albina ne-a întors din drum un filtru de la circulaţie care i-a spus şoferului că deja la Bucureşti era revoltă, aşa că m-au adus înapoi la Securitate m-au băgat la camera 19, şi mi-au mai tras o bătaie bună. Apoi în zilele care m-au ţinut acolo mă puneau să fac şmotru pe un hol. Îmi ziceau «hai ceauşescule, treci la aparat» şi după ce spălam holul veneau şi puneau piciorul pe unde spălasem şi îmi spuneau că n-am spălat bine şi îmi trăgeau cu bastonul pe spinare”, spune revoluţionarul.
“Ultima bătaie am luat-o pe 24 decembrie, seara”
Îşi aduce aminte că nu era singur în celulă, mai era împreună cu alţi 2 bărbaţi care i-ar fi povestit că şi ei scandaseră lozinci anti-comunism: “Cu mine în cameră mai erau doi bărbaţi, care lucrau la o fermă din Movila Miresii, şi care fuseseră să cumpere salam şi, cum era pe atunci, dacă nu aveau cartelă nu le-a dat şi au început să strige «noi vrem pâine şi mălai şi pe regele Mihai». Nu ştiu câţi ani le-a dat şi lor”.
Abia în ziua de 25 decembrie 1989 spune Noviţchi că a fost eliberat din beciurile Securităţii, iar rememorarea acestei poveşti îl afectează şi acum, la aproape 28 de ani de la Revoluţie: “Ultima bătaie am luat-o pe 24 decembrie, seara. Chiar mă gândeam ce se întâmplă, de nu mă mai bate. Auzeam din cameră cum strigau oamenii pe stradă «Jos Ceauşescu», dar parcă nu-mi venea să cred. Pe 25 decembrie mi-au zis că sunt liber, mi-au dat înapoi cureaua şireturile de la pantofi, mai puţin ceasul de la mână, m-au dus cu duba în afara oraşului, în zona unde acum e Soroli Cola, şi m-au lăsat pe câmp. M-am pus imediat pe burtă după ce m-am aruncat în şanţ şi am stat aşa până n-am mai auzit maşina îndepărtându-se. M-am dus pe jos acasă”. Noviţchi a mai povestit că a zăcut mai multe zile până şi-a revenit după întreaga experienţă dar că, de frică, nu s-a gândit niciodată să cheme Ambulanţa ori să meargă la spital, cu atât mai puţin să-şi scoată certificat medico-legal. De asemenea, brăileanul a mai spus că a încercat să facă demersurile pentru a obţine certificat de revoluţionar dar că a renunţat din cauza procedurii anevoioase: “N-am făcut scandalul de atunci pentru bani sau alte foloase. Trăiam destul de bine. Îmi doream să cadă Ceauşescu şi comuniştii, d-aia am făcut ce-am făcut atunci, nimic altceva”.
IPJ Brăila spune că Noviţchi n-a fost reţinut în decembrie '89
Reporterii “Obiectiv” au încercat să verifice povestea lui Noviţchi, solicitând informaţii IPJ Brăila cu privire la o eventuală reţinere a brăileanului în perioada în care acesta susţine că s-a petrecut întreaga poveste, dar instituţia a invocat secretul datelor cu caracter personal. Sfătuit de reporterii noştri, Noviţchi a făcut în nume personal acelaşi demers, iar în răspunsul primit se face precizarea că bărbatul nu apare în documentele instituţiei aferente lunii decembrie 1989. Cum Noviţchi nu a fost condamnat pentru faptele sale, în mod evident, cazul acestuia nu apare nici în evidenţa Judecătoriei sau Tribunalului Brăila. Aşadar, alte surse oficiale care ar putea confirma povestea lui Noviţchi ar fi arhiva operativă a Postului de Miliţie din Baldovineşti, arhiva operativă a Parchetului Brăila şi, de ce nu, şi cea a structurii locale a fostei Securităţi.
Cu privire la răspunsul IPJ Brăila, preşedintele Asociaţiei “Oraş Martir al Luptătorilor din decembrie '89” - Brăila, Florin Duret a explicat că nici nu avea aşteptări mari cu privire la un astfel de demers. “Noi am cerut extras al cazierului judiciar pentru Noviţchi, dat fiind faptul că omul mi-a povestit că prin anii '90 a obţinut un document de la Poliţie în care apărea negru pe alb evenimentul din 20 decembrie 1989. Din păcate, în cazierul actual nu apare nimic cu privire la acel episod. Cel mai probabil, faptele s-au prescris şi au fost şterse din cazier. Oricum, vă daţi seama că este puţin probabil să supravieţuiască intacte documentele din perioada respectivă. Pentru orice eventualitate am discutat cu martori din localitate care ştiu ce i s-a întâmplat lui Noviţchi şi i-au confirmat păţania. Le-am înregistrat declaraţiile şi le putem pune la dispoziţia celor interesaţi. Sunt convins că povestea persoanei în cauză este adevărată, pentru că amănuntele pe care şi le aduce aminte nu au cum să fie inventate, gen numărul de înmatriculare al maşinii care a venit să-l ridice de acasă în seara de 20 decembrie 1989, şi ne gândim serios ca, la momentul oportun, să folosim toate declaraţiile strânse ca probă în litigiul deschis privind menţinerea statutului Brăilei drept oraş cu rol determinant în Revoluţia din decembrie 1989. Îi aşteptăm şi pe alţi brăileni care au trăit, până în data de 22 decembrie, experienţe similare lui Noviţchi şi care poate au şi documente doveditoare, să ne contacteze”, ne-a declarat Duret.
Dosarul penal al Revoluţiei de la Brăila
Interesul pentru subiectul Revoluţia la Brăila (declarat oraş martir, cu 42 de morţi şi 99 de răniţi) vine în contextul în care, la nivel naţional, procurorii Parchetului General au dispus trimiterea în judecată a fostului secretar de stat Adrian Sanda, alături de alte persoane, în dosarul certificatelor de revoluţionar false. Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Adrian Sanda, la data faptelor având funcţia de secretar de stat al Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist (SSPR), este acuzat de săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, Legea 341/2004 a recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 a fost modificată şi completată în anul 2014, fiind introdusă o nouă categorie de revoluţionari - şi anume “Luptător cu rol determinant”, însă doar pentru cei din localităţile în care s-au înregistrat morţi şi răniţi înainte de 22 decembrie, pe lista iniţială Brăila nefiind trecută, pe motiv că evenimentele înregistrate în oraşul nostru s-au petrecut ulterior datei de 22 decembrie 1989, adică după fuga soţilor Ceauşescu. Apoi, în 2015 Brăila a apărut pe listă şi, dacă luăm în calcul acuzaţiile din rechizitoriul lui Sanda, practic, rezultă că revoluţionarii cu rol determinat de la Brăila, peste 60 de la număr, au încasat acea indemnizaţie lunară de circa 2.000 de lei în mod necuvenit. Asta, după ce în trecut toţi revoluţionarii au putut cere case sau terenuri de la primării, scutiri de taxe şi impozite pe proprietate, ori transport gratuit. Practic diferenţa o face acum acea indemnizaţie lunară pentru care se zbat revoluţionarii din toată ţara.
Revenind la dosarul penal al Parchetului general, procedura de obţinere a certificatelor pentru acordarea titlului de “Luptător cu rol determinant” consta în avizarea dosarului la nivelul SSPR, iar după parcurgerea acestui proces, titularul era îndreptăţit la încasarea indemnizaţiei amintite mai devreme plătită de stat (începând cu 1 ianuarie 2015 cuantumul acestei indemnizaţii a fost de puţin peste 2.000 lei). Prin patru decrete semnate de preşedintele României în anii 2015 şi 2016, a fost conferit titlul de “Luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu rol determinant” unui număr total de 3.505 persoane, inclusiv din Brăila.
Faptele comise de lotul de persoane incriminat de procurori în acest dosar au avut drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat cu peste 14 milioane de lei, reprezentând indemnizaţiile acordate revoluţionarilor începând cu data 1 ianuarie 2015 şi plătite de către casele judeţene de pensii. De aceste indemnizaţii obţinute fraudulos, spun procurorii, au beneficiat în total mai mult de 360 de persoane din 9 localităţi printre care şi Brăila, mai precis, a fost vorba despre 64 de revoluţionari brăileni care începând cu 1 ianuarie 2015 au încasat, în total, circa 2,81 milioane de lei.
“În cazul oraşului Brăila, în dosarul de admitere a localităţii s-a reţinut în mod fals că în decembrie 1989, pe strada Republicii, s-ar fi scandat «nu avem pâine, nu avem salam, nu avem ce mânca», când, în realitate, documentul avut ca temei prezenta o cu totul altă situaţie de fapt, respectiv proferarea de cuvinte obscene de către două persoane aflate în stare de ebrietate”, se arată în comunicatul procurorilor.
Interesant de punctat aici faptul că unul dintre martorii acuzării, un avocat din Bucureşti care susţine în declaraţia dată în dosar că în mod ilegal Brăila ar fi intrat pe lista oraşelor cu rol determinant la Revoluţie, a ajuns să reprezinte interesele unor revoluţionari brăileni care luptă în instanţă pentru a-şi menţine statutul de luptător cu rol determinant şi, astfel, să poată încasa indemnizaţia de la stat.
Interlopi cu rol determinant în Revoluţia de la Brăila
Brăila, oraş martir al Revoluţiei din 1989, n-a reuşit să-şi facă nici acum curăţenie în rândul revoluţionarilor. În continuare, personaje precum cunoscuţi interlopi locali sunt pe lista celor care au cerut şi obţinut statut de “luptător cu rol determinant” în Revoluţia din decembrie '89. Buricea şi Crăcănatu sunt două exemple în acest sens, ambii cunoştinţe vechi ale poliţiştilor brăileni. După ce ani la rând au umplut paginile ziarelor cu atacurile la care au participat sau pe care le-au comandat, au apărut şi pe lista personajelor cheie ale evenimentelor petrecute la Brăila în timpul Revoluţiei din decembrie '89. Personaje cărora, potrivit legislaţiei în domeniu, li se cuvine acordarea unei indemnizaţii lunare pe viaţă de circa 2.000 lei. Plus alte câteva facilităţi conferite prin Legea revoluţionarilor, printre care terenuri gratuite, cumpărarea sau închirierea cu prioritate a unui spaţiu comercial, prioritate la asigurarea unei locuinţe din fondul public al localităţii de domiciliu, servicii medicale şi medicamente gratuite.
Alături de cei doi interlopi lista revoluţionarilor cuprinde alte zeci de nume în frunte cu deputatul PNL Vasile Varga, Vasile Datcu, George Dragu, Gabriel Dămăroiu, Ştefan Avramescu, Dorin Uzun, Petrică Petre, Costel Jipa, Fănică Polici, Florin Duret, aceştia din urmă foşti sau actuali lideri ai organizaţiilor locale ale revoluţionarilor.
