PDL Brăila a fost partidul care a apăsat butonul de pornire a acestei săptămâni politice. În ediţia de marţi a ziarului "Obiectiv-Vocea Brăilei" aţi putut citi glosarea uşor divagantă a şefului democrat-liberalilor brăileni, Giana Pătraşcu, pe marginea luptelor statutare date în bestiarul ideologic al PDL-ului şi finalizate duminică printr-o "darnică" reîmpărţire a funcţiilor. Întrebată care ar putea fi cele mai eficiente măsuri de modernizare prin care PDL ar putea deveni bastionul culoarului de centru-dreapta şi, implicit, prin care ar putea coagula în jurul său un pol electoral cu afinităţi de această factură, Pătraşcu a scos la înaintare următoarea explicaţie: "Aici e de purtat o discuţie foarte mare şi foarte amplă. Din păcate, dat fiind momentul ăsta de criză prin care trecem, e puţin cam greu să discutăm despre aşa ceva. E normal că vrem un pol de centru dreapta. Dacă liberalii, atunci când au fost invitaţi să ni se alăture, au refuzat invitaţia, asta nu înseamnă în mod obligatoriu că nu ni se vor alătura persoane cu afinităţi liberale. Noi lucrăm în momentul de faţă la o reconstrucţie totală a partidului şi nu avem încă o variantă statutară bătută în cuie".
De asemenea, redactorii "Obiectiv" au fost curioşi şi în legătură cu intenţiile proaspăt convertitului deputat PDL, Viorel Balcan, şi anume dacă acesta va intra în socoteli pentru cârma organizaţiei judeţene a partidului. Iată ce a răspuns Giana Pătraşcu, uşor iritată de "natura" întrebării: "Este o întrebare, cum să-i spun, ciudată. Şefia PDL-ului se va stabili la alegeri. Domnul Balcan nici nu a discutat cu Biroul Permanent Judeţean vreun detaliu legat de dorinţele dumnealui. Una peste alta, cel mai bun va câştiga preşedinţia şi va fi preşedintele PDL".
UDMR în luneta PSD-iştilor brăileni
De cealaltă parte a graniţei politice, social-democraţii brăileni, înarmaţi cu baioneta strălucitoare a refuzului, au respins cu vehemenţă iniţiativa UDMR de reîmpărţire a teritoriului ţării pe regiuni administrative, susţinând că, din acest proiect, menit doar să acorde autonomie ţinutului secuiesc, în restul ţării nu va ieşi nimic bun. "Ce vor ei să facă este un hibrid care nu răspunde nici nevoilor României, nici cerinţelor UE. În plus, orice modificare a legii împărţirii teritoriale se face prin referendum şi atunci va fi extrem de complicat să convingi toate judeţele ţării să vină cu peste 50% din populaţie la vot şi să aprobe apartenenţa lor la o regiune, indiferent care e ea. În plus, legea promovată de UDMR face discrepanţe între regiuni, unele fiind formate din judeţe care oricum erau puternice, iar altele din judeţe mici, slabe din punct de vedere economic", a motivat Aurel Simionescu, prim-vicepreşedintele PSD Brăila, eticheta de eşec pusă planului UDMR-ist.
"Queen" Tuşa
Finalul acestei săptămâni politice, trecut la capitolul explozie neaşteptată, a aparţinut liberalilor brăileni, "punctul tare" fiind demisia lui Constantin Cibu de la şefia PNL Brăila, scaunul acestuia fiind ocupat în aceeaşi zi, dar pe post de preşedinte coordonator, de către deputatul PNL, Diana Tuşa. Din câte ne-a declarat deputatul în ziua cu pricina, rolul ei va fi unul cu bătaie scurtă, deoarece aceasta va ţine frâiele partidului până pe 29 martie, când va avea loc întrunirea CNeX al PNL. "Eu mi-am depus demisia de acum o lună de zile, iar întrucât nu s-au rezolvat problemele, am ales să păstrez decizia de a renunţa la şefia partidului. Se pare că au fost mai importanţi doi membri ai partidului decât preşedintele, mai ales că eu am cerut mai multă putere. Una peste alta, eu cred că până la urmă va fi bine. Partidul a decis", a fost replica de adio a fostului cârmaci al filialei judeţene a liberalilor.
În mare, liberalii brăileni au întâmpinat vestea instalării Dianei Tuşa pe "tronul" PNL Brăila cu o senină neutralitate, nici revoltaţi, nici entuziasmaţi. Însă cel mai suprins, la modul neplăcut, dintre cei contactaţi, s-a dovedit a fi Vasile Datcu, care s-a declarat total nemulţumit de "procedura" prin care Diana Tuşa a fost numită în funcţie.
"M-au tot sunat acum să mă anunţe de numirea Dianei. Nici nu ştiu dacă e reală, iar dacă e reală să fie reală atunci. Numai că aş fi vrut o altfel de procedură. E prea necivilizată procedura. Doar nu cazi aşa ca din vârful plopului pe jos, pe scaunul şefiei. Adică da, să fie căderea, dar aş fi vrut să fie o cădere cumva mai lină, mai să se agaţe de o cracă. Eu apreciez la liberali viteza. Nu mă înţelegeţi greşit, eu o admir pe Diana Tuşa, şi ca om politic şi ca partener de dialog. Nu puteam să-l punem în post pe şeful unui cartier!", a declarat Datcu cu caracteristica-i plasticitate epigramică.
Întrebat de redactorii noştri dacă poate paria pe Cătălin Boboc în cursa pentru şefia PNL Brăila şi dacă acesta deţine calităţile unui lider politic capabil de a struni un partid, Datcu s-a arătat de un scepticism impenetrabil. "Eu i-am explicat şi lui Boboc faţă-n faţă că dacă ratează acum, la 32 de ani, şefia, a ratat tot. Pentru că una e să candidezi la 50 şi ceva de ani, când te aproprii deja de sfârşitul carierei, şi să ratezi şi alta la vârsta lui. I-am spus: «Cătăline, aşteaptă, măi, 40 de ani, ca să te mai coci», dar n-a vrut să mă asculte. Eu nu exclud că la 30 de ani poţi fi genial, dar e greu şi puţin probabil să poţi reuşi o asemenea performanţă. Şi noi dacă-l ratăm pe Boboc, am ratat tot. I-am mai zis ce te faci dacă dai peste unu' ca Stancu! Unu ca ăsta te va devora...Vedeţi dumneavoastră, cum se spune, politica o pricep toţi dar nu o înţelege niciunul...Din păcate am avut numai preşedinţi mediocri sub aspectul simţului politic şi de aceea ne-am trezit astăzi cu un partid atât de descoperit", şi-a motivat PNL-istul îndoiala.