* consilierii județeni au aprobat recent un proiect de modificare a unei hotărâri din 2008 prin care a fost concesionată o suprafață de 61.610 mp în vecinătatea lacului Blasova * este vorba despre o nouă măsurătoare cadastrală și actualizarea loturilor de teren de acolo * președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chriac, a explicat că deși pare o banalitate, în realitate este un prim pas necesar pentru a începe un proiect pe termen scurt, mediu și lung de a readuce zona în circuitul turistic * potrivit acestuia, extrem de necesară pentru operatorii economici de acolo ar fi o stație de epurare și tratare a apei, pentru că altfel DSP nu poate da avize de funcționare, proiect ce ar putea face obiectul unei viitoare concesiuni
Primii pași pentru a scoate zona Blasova din uitare. Președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, susține că are un plan pe termen scurt, mediu și lung de reintegrare a întregii zone din jurul Lacului Blasova în circuitul turistic. Mai precis, acesta intenționează să pună bazele unui proiect privind concesionarea unei suprafețe de teren de acolo cu o destinație clară: realizarea unei stații de epurare și tratare a apei. Element fără de care niciun investitor nu poate face mare lucru, deoarece în lipsa apei potabile, Direcția de Sănătate Publică refuză să dea avize de funcționare vreunui agent economic, în special în domeniul turistic. Ei bine, după cum a explicat șeful CJ, în cadrul celei mai recente ședințe ordinare, a fost demarată o primă mutare a acestui plan, chiar dacă poate părea doar o etapă administrativă banală. Mai exact, în cadrul ședinței din 28 februarie, consilierii județeni au aprobat modificarea unei hotărâri mai vechi din decembrie 2008 (nr. 192) prin care la vremea respectivă fusese trecută din domeniul public în cel privat al Județului Brăila și administrarea Consiliului Județean o suprafață de 61.610 mp teren (situat în vecinătatea lacului Blasova, comuna Frecăței). Tot atunci se aprobase și concesionarea pentru realizarea Zonei de agrement Blasova.
Din referatul de aprobare al proiectului aflăm că pentru a se realiza acest deziderat, au fost necesare anumite operațiuni cadastrale ce au avut la bază Planul Urbanistic de Detaliu aprobat în 2007. Acestea au constat în modificarea limitelor luciului de apă ce fluctuează în funcție de condițiile meteorologice, în alipirea de corpuri de proprietate, în delimitări efective prin tarusarea loturilor ce fac obiectul concesiunilor. De asemenea, în dezmembrarea spațiilor societăților comerciale în conformitate cu proiectul căilor de acces, parcări și alei carosabile ale Așezării de vacanță Blasova pe care se va construi zona de agrement. Acest pas a implicat modificarea datelor de identificare privitoare la încadrarea loturilor rezultate în urma dezmembrărilor de tarlale și parcele, conform adreselor indicate în încheierile de carte funciară și a suprafețelor corespunzătoare domeniului privat propus pentru concesionare.
Cum arată noile suprafețe real măsurate
Astfel, în prezent, consilierii județeni au aprobat înlocuirea unei anexe ce prezenta împărțirea loturilor de teren în 2008, cu două alte anexe la acest proiect, însă cu date actualizate, rezultând o suprafață mai mare decât fusese declarată în urmă cu 14 ani. Prima anexă nou introdusă vizează datele de identificare ale zonei de agrement, conform măsurătorilor cadastrale efectuate în urma dezmembrării loturilor de acolo și înscrierea lor în cartea funciară. Dar și pentru actualizarea inventarului bunurilor ce aparțin domeniului privat al Județului Brăila.
Discutăm despre 119 poziții (104 căsuțe de vacanță, trei complexuri comerciale, un complex sportiv care totalizează 32.108 mp - suprafață real măsurată). De asemenea, un imobil de 3.884 mp concesionat către SC Gropeneanu SRL (societatea omului de afaceri Aurel Gropeneanu care are în concesiune Lacul Blasova), un complex cazare motel, unul pentru căsuțe și un altul pentru corturi. Un imobil de 827 mp concesionat SC Electrica SA, unul de 2.161 mp concesionat SC Promex SA, altul de 2.472 mp concesionat SC Bremaoil SRL, unul de 6.133 mp concesionat către TPCM Service SRL, altul de 4.667 mp concesionat SC Drumuri și poduri SA, unul de 4.000 mp către SC Braifor SA și încă 1.957 mp pentru spații verzi și complex comercial. În total, acestea compun 61.659 mp, suprafață actuală (în hotărârea CJ din 2008 suprafața a fost declarată de 61.610 mp). Anexa 2, prezintă centralizatorul suprafețelor din domeniul privat al Județului Brăila aferente zonei de agrement Blasova. Practic, aici toate elementele amintite sunt grupate pe categorii și suprafețe totale actuale. Mai precis: Căsuțele de vacanță - 26.017 mp, motel, căsuțe, camping - 3.450 mp, servicii și comerț - 3.600 mp, complex sportiv - 2.461 mp, zone concesionate către societăți comerciale - 24.144 mp și spațiile verzi precum și complex comercial - 1.957 mp.
Contactat de redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei”, președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a explicat că aceasta este o primă etapă administrativă care dă startul unui proiect mult mai amplu de revigorare a zonei respective. Chiriac a afirmat că planul său este acela de a scoate la licitație o zonă de acolo pentru construirea unei stații de epurare a apei, deoarece fără apă potabilă în zonă și canalizare, niciun investitor nu va putea realiza mare lucru, având în vedere că orice restaurant, pensiune, hotel etc. are nevoie de anumite condiții pentru a putea funcționa conform normelor în vigoare și pentru a-și obține toate avizele necesare.
”Ce am trecut noi a fost o rectificare de carte funciară prin care am introdus trei terenuri alipite. Că sunt trei cărți funciare acolo. Dacă hotărâm să scoatem la licitație acest teren, care este în privat, cum erau și celelalte loturi de teren, vom face un nou caiet de sarcini cu evaluare pe el. Și îl vom scoate clar destinat cu ce obiective dorim. Nu știu, vă dau câteva exemple: părculeț de joacă, parcare sau o stație de epurare. Vreau să subliniez că o să concesionăm numai pe anumite domenii. Nu putem să îl dăm așa de dragul de a-l da. Noi o să punem condiții. Dar mă gândesc foarte serios la o mini-stație de epurare și de tratare a apei pe acel teren, ca să poată să se dezvolte zona. Fără stație de tratare a apei și stație de ecologizare, cum este la CUP «Dunărea», de exemplu, o mini-stație, niciun operator economic nu poate primi de la Direcția de Sănătate Publică autorizație de funcționare. Și atunci, va fi o investiție foarte mare. Vedem dacă stația va fi privată sau nu. Dar dacă o va face privatul, acesta va încheia și contract cu ceilalți operatori economici să plătească conform cheltuielilor pe care le are el acolo. Rămâne de analizat. Pentru că este foarte important să dezvoltăm lacul din punct de vedere turistic. Să dăm posibilitatea operatorilor economici să își desfășoare activitatea acolo normal. Fără apă curentă și stație de epurare nu o să dea nimeni autorizație”, a declarat Chiriac.
Președintele CJ Brăila a ținut să mai adauge că înainte de a face mișcări concrete în acest sens, dorește să analizeze foarte bine situația, deoarece în trecut s-au făcut anumite greșeli pe care nu ar dori să le repete. În sensul că au fost concesionate terenuri pentru a se face vile de vacanță, dar abia apoi s-a constatat problema lipsei apei potabile în zonă, astfel că aproape toți concesionarii au renunțat.
”Este un plan mai amplu pe termen scurt, mediu și lung. Îl facem cu cap. Pentru că alții au dat niște loturi acolo fără să existe canalizare sau apă. Și oamenii în loc să își construiască acolo case, au descoperit că nu aveau utilități. Tocmai de aceea nu știu dacă mai avem un lot sau două concesionate din cele 50 ce au fost acum foarte mult timp. Restul au renunțat la ele și au reziliat contractele. O să mă gândesc foarte serios să fac o strategie care să și funcționeze pe termen mediu și lung. O gândim foarte bine”, a conchis Chiriac.
Consilierii liberali, nemulțumiți de procedură
Consilierii județeni ai PNL Brăila în frunte cu Alexandru Bucălău au criticat în timpul votului acestui proiect, faptul că în documentație încă se regăsesc numele fostului președinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, cel al fostului secretar al județului Nicu Filote (care între timp s-a pensionat) și a altor funcționari care nu mai fac acum parte din aparatul propriu. Bucălău a solicitat refacerea documentației sau scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului și rediscutarea subiectului într-o ședință viitoare.
După cum au explicat președintele CJ și secretarul general al județului Brăila, Dumitrel Priceputu, hotărârea este cât se poate de legală, fiind vorba despre o modificare care vizează doar o remăsurare a suprafețelor de teren concesionate în 2008, când într-adevăr președinte al CJ era Stancu.
Proiectul a fost supus la vot și aprobat, însă opt consilieri județeni PNL Brăila s-au abținut. La rubrica ”Alte probleme”, liberalul Dănuț Lungu a intervenit din nou pe acest subiect și a cerut explicații suplimentare privind legalitatea folosirii unei documentații ce datează din 2008, semnată de persoane care nu mai fac parte din actualul aparat al CJ.
”Domnilor consilieri, dacă citim cu atenție, titlul proiectului de hotărâre explică totul. Este vorba despre aprobarea modificării unei hotărâri din 2008. Așa este corect. Pentru lămurire am pus toată documentația hotărâririi din 2008. Se modifică date ale suprafeței de teren de 61.610 mp și atâta tot! Deci nu este nicio încălcare. Trebuia să punem integral hotărârea veche. Nu trebuie să modificăm în sensul de a schimba toată documentația. Aceea a fost documentația la momentul acela. Acum cu datele noi este propunerea de modificare a hotărârii. Este absolut corect, legal”, a explicat Priceputu.
Lungu a insistat pe ideea că în contractul de concesiune încheiat atunci apar alte date față de modificările aduse în prezent și că ar trebui actualizat și acela.
”Păi da, dar nu s-a mai băgat schimbarea contractului de concesiune cu noile date. Bun, nu mai intrăm în amănunte că probabil că nu am înțeles noi bine”, a concluzionat liberalul.
Președintele CJ Brăila i-a atenționat pe consilierii liberali că ar fi putut solicita aceste lămuriri în Comisiile de specialitate, înainte ca proiectul să ajungă propus pe ordinea de zi și să fie supus votului.
