* dr. Răican, care este medic primar hematologie clinică, se ocupă de mai bine de o lună de pacienţii infectaţi cu noul coronavirus, fiind şi unul dintre coordonatorii spitalului suport Covid-19 creat în clădirea de Cardiologie-Pediatrie (secţia E) * într-un interviu acordat cotidianului “Obiectiv”, printre vizitele bolnavilor şi treburile administrative, dr. Raicar ne-a vorbit despre lupta cu virusul SARS-CoV-2 din această perioadă, în care numărul de cazuri creşte alarmant de la o zi la alta
De la sfârşitul lunii iunie, de când s-a decis mutarea secţiei Covid-19 de la Spitalul 3 în clădirea secţiei de Cardiologie-Pediatrie (secţia E) şi transformarea acesteia în spital suport Covid-19, doi medici şi-au asumat, voluntar, misiunea de a trata pacienţii brăileni, şi nu numai, care ajung să se infecteze cu virusul SARS-CoV-2. Este vorba despre dr. Dan Ştefan Răican – medic primar hematologie clinică şi dr. Cosmin Boldeanu – medic specialist oncologie medicală hematologie. Aceştia au decis să îşi asume rolul de coordonatori ai secţiei E din trei motive: pentru a-şi ajuta colegii medici, pentru a asigura o linie de gardă pentru pacienţii depistaţi cu Covid-19 şi apoi, poate cel mai important motiv, pentru ca pacienţii cu diverse alte afecţiuni să poată merge în continuare la Spitalul 3 pentru îngrijiri (spital care a fost închis în primele trei luni de pandemie, fiind transformat în spital suport Covid-19). Cei doi medici muncesc mult mai mult în această perioadă, având grijă atât de bolnavii de coronavirus, cât şi de pacienţii cu afecţiuni hematologice şi oncologice. În cadrul unei interviu acordat cotidianului “Obiectiv”, dr. Dan Ştefan Răican, unul dintre medicii din linia întâi, ne-a povestit cu calm despre cum arată activitatea lor în această perioadă în care numărul de cazuri de coronavirus creşte semnificativ de la o zi la alta. Trebuie precizat că interviul a fost realizat telefonic, sâmbătă, 25 iunie, după ce dr. Răican îşi terminase vizita la cei 80 de pacienţi cu Covid-19 internaţi în secţia E.
- În primele zile în care aţi intrat în contact cu pacienţi infectaţi cu Covid-19, v-a fost frică de noul virus?
- Mie nu îmi e frică de virus. În general omului îi este frică de ceea ce este nou. Şi având în vedere că e o boală nouă, nu are încă un tratament specific, atunci e firesc că omul se teme să se apropie de aceşti pacienţi. Noi, ca doctori, meseria aceasta ne-am ales-o tocmai pentru a veni în ajutorul pacienţilor, care nu sunt nişte pacienţi comozi. Te expui în principiu la un risc crescut de infectare, depinde şi de câte ori pe zi intri la ei, dar mie nu mi-a fost frică. Am considerat că sunt pacienţi absolut normali, numai că mi-am sporit măsurile de protecţie, care sunt cele mai importante de fapt. Dacă ai echipamente, şi avem, adică n-am dus niciodată lipsă de materiale, lucrurile nu sunt chiar aşa înspăimântătoare. Mai înspăimântător e când pleci de la spital şi te mai întâlneşti cu diferite persoane. Acolo te expui mai mult decât atunci când mergi să vezi pacienţii la vizită, să îi consulţi, pentru că atunci tu îţi iei toate măsurile de protecţie, eşti mai alert.
- La Brăila situaţia epidemiologică s-a schimbat foarte mult pe parcursul acestor luni. Dacă după starea de urgenţă nu mai aveam niciun caz de Covid-19, după acea perioadă au apărut noi cazuri, numărul lor a tot crescut, iar în ultima săptămână a “explodat” practic. Cum este atmosfera la spital zilele acestea?
- De aproximativ o săptămână au început chiar să se dubleze numărul de cazuri pozitive. Cam tot ce am internat la suspecţi s-a pozitivat. Noi la corpul E ne desfăşurăm activitatea pe 3 etaje, primul etaj fiind pentru pacienţii suspecţi care aşteaptă rezultatul. Pe măsură ce creşte numărul de pozitivi, nu mai avem locuri pentru suspecţi şi atunci ajungem în situaţia în care selectăm pacienţii cu forme uşoare care nu necesită terapie intensivă sau să fie în apropierea terapiei intensive şi îi trimitem la Spitalul de Pneumologie, unde au un compartiment de Covid, sau la Psihiatrie, dacă sunt pacienţi cu probleme psihiatrice. Şi cazurile mai grave rămân aici în corpul E, unde e secţia de Terapie Intensivă. În prezent (n.r. - sâmbătă), sunt 3 pacienţi în ATI.
“Unii pacienţii vin cu forme uşoare dar starea lor se poate degrada în câteva zile şi pot ajunge în ATI”
- Cum vă descurcaţi?
- Este foarte obositor, vă daţi seama. Pacienţii aceştia nu poţi să îi laşi de izbelişte. Trebuie să intri să îi vezi, fac fel de fel de complicaţii când nu te aştepţi şi personalul, aici e o problemă, nu e suficient. Un medic se ocupă de un etaj întreg, câte 3 pacienţi în salon, deci sunt vreo 30 pe un etaj. Eu singur am văzut astăzi (n.r.- sâmbătă) în jur de 80 de pacienţi. Şi acum mă ocup de externări la pacienţii care s-au vindecat şi pot pleca acasă. În felul acesta mai decongestionăm şi clădirea, mai facem locuri.
- Este epuizant?
- Este! Şi mulţi dintre pacienţi sunt şi noi. Cei vechi îi vezi, ştii ce trebuie să faci. Dar cei noi… Dar pe mine nu mă obosesc pacienţii, ci hârtiile. Dacă stau doar pentru pacienţi nu este obositor.
- Care a fost cel mai grav caz pe care l-aţi avut până acum? Au fost unii pacienţi care au pierdut lupta cu viaţa.
- Ce se întâmplă, aceşti pacienţi vin de multe ori cu forme uşoare. Doar febră, tuse, adică simptomatici dar fără pneumonii. Ei se pot degrada în decurs de câteva zile, două-trei zile, şi pot să ajungă direct la o formă severă care să necesite internarea în terapie. A fost cazul unui pacient de genul acesta şi din păcate s-a prăpădit. Deci formele uşoare pot deveni rapid forme grave.
- Nu vă este greu să staţi cu orele în acele combinezoane?
- Asistentele şi infirmierele stau mai mult decât doctorii cu acele echipamente. Noi intrăm la vizită şi după ce se termină vizita ne ocupăm de hârtii şi ce mai avem noi de făcut. Şi ne mai ducem doar dacă sunt probleme deosebite, dacă apare un infarct, un accident vascular la un pacient, adică urgenţe. Dar în rest asistenta este cea care monitorizează mai mult pacientul şi stă 3-4 ore în acel echipament. Dar este un efort numai să pui pe tine tot echipamentul şi apoi să stai atâta timp… Nu e plăcut, dar te obişnuieşti.
- Vă simţiţi şi medic infecţionist în perioada aceasta?
- Un pic da! Oricum ne consultăm permanent cu colegii de la Infecţioase că sunt aici în curte şi stabilim ce tratamente trebuie administrate sau ce să mai ajustăm la tratamentul unui pacient mai deosebit.
- Cum vă motivaţi să o luaţi de la capăt în fiecare zi?
- E datoria mea să fac lucrul acesta, nu? Nu asta e datoria de doctor?
“Mulţi cred că e o teorie a conspiraţiei pandemia de coronavirus, dar lucrurile chiar sunt adevărate şi destul de grave”
- Ce ar trebui să ştie lumea despre acest virus?
Din punctul meu de vedere, cea mai eficientă metodă de limitare a răspândirii acestui virus este distanţarea. Să încercăm să intrăm în contact cu cât mai puţine persoane. Şi purtarea măştilor în spaţii închise, în taxiuri, în marketuri şi igiena mâinilor. Trei lucruri simple dar care nu prea se mai fac pentru că după starea de urgenţă e normal că lumea s-a plictisit să stea în casă şi să se relaxeze. Şi mulţi nici nu prea mai cred în acest virus.
- De ce lumea nu mai crede în existenţa acestui virus?
Pentru că şi campaniile acestea de dezinformare au un rol. Sunt mulţi care fac o formă din aceasta de teorie a conspiraţiei, dar lucrurile chiar sunt adevărate şi lucrurile pe care le vedem noi acum sunt destul de grave. Au apărut forme severe, pacienţii au direct pneumonie, deci o formă moderată de diagnostic, şi sunt din ce în ce mai tineri. Iar starea lor se poate agrava în decursul spitalizării. Ajung într-o formă severă şi chiar la ATI. Am avut un pacient de 44 de ani care a făcut o formă severă a bolii.
- De ce virusul se manifestă mult mai sever la pacienţii care au şi alte boli?
- Aceşti pacienţi sunt imunocompromişi, deci au imunitate precară. Diabetul scade imunitatea, insuficienţa cardiacă, bolile respiratorii, bolile de plămâni pe care le mai au unii din ei, toate aceste boli predispun la contractarea mai uşoară a virusului. Şi de obicei aceşti pacienţi au un risc mai mare de a contracta forma severă.
- În general, în cât timp se vindecă un pacient infectat cu noul coronavirus?
- Formele uşoare, chiar şi medii, se vindecă, în general, în 10 zile. Pacienţii pot pleca acasă după 10 zile.
- Care e perioada de transmitere a virusului?
- Perioada de transmitere e relativă, că unele persoane pot să elimine virusul într-o perioadă mai lungă, de 10 zile, de 14 zile, dar majoritatea cam în 10 până la 14 zile devin necontagioase. Din acest motiv s-a şi făcut acel protocol de testare, ziua 1 şi ziua 8, pentru că s-a dovedit acuma ştiinţific că pacienţii pot fi pozitivi şi până la 50 de zile dar ei nu mai transmit virusul, nu mai sunt contagioşi.
“Din punctul meu de vedere suntem abia la început”
- Vă aşteptaţi să fie şi mai grav de acum încolo?
- Eu mă aştept să fie şi mai rău. Eu cam am prezis, să zic aşa, demersul de când am auzit că a intrat virusul în Europa şi mă aşteptam să ajungem şi în situaţia asta. Dar nu m-am speriat. Mă aşteptam să fie la un moment dat şi la noi aşa. De abia acuma încep lucrurile cu adevărat să devină serioase.
- Când credeţi că se va termina această pandemie sau măcar se vor stabiliza lucrurile?
- E greu de spus. Din punctul meu de vedere suntem abia la început. Suntem, cred, în primul val abia. Vor apărea focare. Aici e problema că nu poţi să ţii omul în casă. Cât să-l ţii? Ce mai funcţionează dacă ţii oamenii în casă? Nu mai funcţionează nimic, nu mai funcţionează economia… Adică trebuie relaxate şi anumite lucruri dar măcar regulile de bază să le respectăm. Cu distanţarea, igiena mâinilor şi purtarea măştii s-ar limita şi răspândirea virusului. Din ce am văzut, lumea în Brăila nu prea ţine cont de asta. Şi nu numai în Brăila.
- În final, aveţi un mesaj căte populaţie?
- Distanţare socială, purtarea măştii şi igiena riguroasă a mâinilor. Asta este baza. Şi cei care sunt în categoria de risc, bătrânii, cei care au boli asociate, să evite contactul cu persoanele suspecte sau bolnave. Acestea sunt cele mai simple reguli.
