Eu, dacă aş fi ziarist adevărat, ceea ce nu e cazul, nu m-aş duce niciodată să îl întreb pe un nene prins băut la volan: „Aţi consumat cumva alcool?”. Şi asta pentru că m-aş face de râs faţă de mine, parcă m-aş lua peste picior pe mine însumi. Păi, dacă omul din faţa ta abia se mai ţine pe picioare, tu vii să îl întrebi dacă a consumat alcool? E ca şi cum după un cutremur devastator, te-ai duce la victimele care au rămas fără casă şi le-ai întreba candid: „Şi, aţi suferit pierderi serioase?”. Dar am înţeles: ziariştii adevăraţi adresează astfel de întrebări stupide pentru a smulge un autodenunţ, pentru a avea parte de o spovedanie din partea celui prins băut la volan.
Mie cazul profesorului de Chimie, Gheorghe Cantemir, prins cu 1,29 alcoolemie la volan, mi s-a părut cumva amuzant. Dar nu suficient de amuzant. Ştiu, nu e nimic de râs în toată această poveste, dar mă credeţi că eu râd de mama focului la filmele de groază?
Amuzantă în toată treaba cu profu’ de Chimie mi s-a părut că mi s-a confirmat ceea ce deja ştiam: niciodată, dar absolut niciodată nu veţi auzi pe cineva care să admită faptul că a băut. Cel care recunoaşte că a consumat alcool, înseamnă că nu a băut destul, aşa că trebuie să mai dea pe gât ceva. Dar un om beat de-a binelea nu o să spună niciodată că e beat. Şi asta pentru că, în sinea lui, el crede că e ok, că atâta timp cât încă poate să facă 5-6 paşi, ăia din jurul lui au ceva cu el şi încearcă să îl scoată vinovat că a băut şi el „un păhărel”.
De exemplu, întrebat dacă a băut ceva, profu’ de Chimie Cantemir şi-a supt brusc burta, şi-a ţuguiat buzele şi a răspuns pe modelul Cetăţeanului Turmentat, din Caragiale: „Cine, eu?”. Un fel de „Bă, eşti prost, ce fel de întrebare e asta?”.
Ce nu mi s-a părut mie în regulă la prestaţia profului de Chimie a fost că nu şi-a păstrat simţul umorului. De regulă, oamenii la beţie sunt mai glumeţi, mai cu chef de poante. Când colo, proful de Chimie a încercat să afişeze o mină gravă, de om aflat la priveghi, preocupat de problemele importante ale mapamondului. Era clar că în urma analizelor de sânge va fi dovedit că a tras puternic la măsea, dar proful de Chimie încerca să păstreze aparenţele. Exact ce vă ziceam mai devreme: pus într-o situaţie limită, nimeni nu va recunoaşte în veci că a consumat alcool. Vorba aia, de ce te-ai da singur în vileag? Să demonstreze ei că tu ai băut – ar zice profu’ Cantemir.
Dacă era spiritual, profu de Chimie ar fi trebuit să răspundă astfel atunci când a fost întrebat de ziarişti dacă se simte bine: „Dacă mă simt bine? Nu, nu mă simt bine. Mă simt prost!”. Şi cred că toată lumea şi-ar fi dat seama în momentul ăla că profu’ de Chimie a conştientizat că a fost prost atunci când s-a urcat rupt de beat la volan. (Cetăţeanul SURMENAT)
