Rezistenţa la medicamentele antimicrobiene menite să lupte contra principalelor infecţii alimentare este în creştere în Uniunea Europeană (UE), mai ales în regiunile de sud şi est, a avertizat Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (European Food Safety Authority, EFSA), în raportul său anual realizat împreună cu Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Îmbolnăvirilor (European Centre for Disease Prevention and Control, ECDC).
Creşterea rezistenţei la medicamentele antimicrobiene este cauza a aproximativ 25.000 de decese anual în UE, a afirmat comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis. „Este o problemă globală, care are nevoie de o soluţie la scară globală", a adăugat el.
Elaborat pe baza datelor referitoare la anul 2014 furnizate de statele membre ale UE, documentul constată că „bacteriile de la om, animale şi din alimente continuă să manifeste o rezistenţă crescută la medicamentele antimicrobiene cel mai frecvent folosite".
Rezultatele raportului relevă, încă o dată, faptul că rezistenţa la antimicrobiene reprezintă un risc major pentru sănătatea oamenilor şi animalelor, risc identificat deja de Comisia Europeană ca o prioritate majoră a programelor sale din domeniul securităţii alimentare, potrivit comunicatului portat pe pagina oficială a EFSA, http://www.efsa.europa.eu/en/press/news/160211.
În raport, sunt menţionate bacteria Salmonella, rezistentă la mai multe medicamente şi care continuă să se propage prin Europa, precum şi Campylobacter-ul - care duce la campilobacterioză, cea mai frecventă boală de origine alimentară din UE - care este foarte rezistentă la ciprofloxacin, antimicrobian extrem de important utilizat în tratarea infecţiilor la om.
Totodată, sunt semnalate semne de rezistenţă la colistin a bacteriilor Salmonella şi E.coli la păsările domestice din UE. „Situaţia este îngrijorătoare întrucât arată că acest medicament ar putea în curând să nu mai fie eficient pentru tratarea infecţiilor grave la om cu Salmonella", a atras atenţia Mike Catchpole, cercetător-şef la ECDC.
Cel mai ridicat nivel de rezistenţă la antibiotice a fost înregistrat în sudul şi estul UE, în timp ce rezistenţa este mai scăzută „în ţările din nord, unde gradul de utilizare a antimicrobienelor la animale este scăzut", a subliniat Marta Hugas, de la EFSA.
În România, infecţiile de spital devin şi mai periculoase
Virulenţa germenului de spital este dobândită, printre altele, din cauza folosirii pe scară largă a antibioticelor de tot mai nouă generaţie şi mai mare eficienţă, explică preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Gheorghe Borcean. „Prezenţa, calitatea şi cantitatea germenilor sunt dependente de măsurile de prevenţie, de curăţenie, de asepsie şi antisepsie. Virulenţa germenului de spital este dobândită prin selecţie, printre altele, datorită folosirii pe scară largă a antibioticelor de tot mai nouă generaţie şi mai mare eficienţă", susţine Borcean.
Potrivit acestuia, contagiunea se petrece „inevitabil" în mediul spitalicesc. „Pentru moment, cu toate că avem cunoştinţă despre aceasta, personalul din sănătate încă nu este pe deplin conştient despre importanţa măsurilor umane şi protocolare pentru diminuarea sau împiedicarea contagiunii", menţionează Borcean.
În opinia preşedintelui CMR, infecţia de spital trebuie recunoscută, declarată şi vindecată „de îndată prin orice măsuri şi cu orice costuri".
„Corpul medical, celelalte profesii din sănătate se confruntă zilnic cu această entitate patologică. Trăim cu toţii în stresul datorat acestei eventualităţi pentru care adesea suntem făcuţi vinovaţi, fără a fi. Susţinem toate măsurile pe care va găsi de cuviinţă să le ia Ministerul Sănătăţii şi colaborăm cu convingere la aplicarea lor", mai afirmă Borcean.
