Dupa 1989, pomicultura a intrat in declin, suprafete considerabile fiind defrisate, impotriva legii. Conducerea Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Braila sustine ca in judetul nostru lucrurile au evoluat din rau in mai rau din momentul in care majoritatea suprafetelor cu pomi fructiferi au facut obiectul retrocedarii sau privatizarii, adica fie au fost impartite taranilor, fie au fost preluate de noile societati comerciale constituite pe scheletele fostelor IAS-uri. Livezile, devenite particulare, cu zeci, chiar sute de proprietari, au fost din ce in ce mai greu de controlat si gestionat. Specialistii din domeniu spun ca cel putin dupa 2000 au dus o adevarata "munca de Sisif" cu proprietarii plantatiilor, pentru protejarea patrimoniului pomicol, dar rezultatele nu au fost intotdeauna cele asteptate. Iar ca dovada stau astazi sute de hectare, ruinele fostelor mari livezi.
SOS livezile!
"Livezile din judetul Braila sint in pericol", tragea semnalul de alarma, in urma cu citiva ani, conducerea DADR. Aceasta se intimpla in 2002, cind productia obtinuta, de numai 1.604 tone, si suprafetele ingrijorator de mici ramase cu pomi fructiferi, 832 ha (fata de 7.802 tone obtinute de pe 1.286 ha in anul 1997, considerat an de virf pentru perioada de dupa 1989), au ridicat serioase semne de intrebare. Insusi directorul general de atunci, Gheorghe Voicu, a recunoscut starea critica in care ajunsese acest sector. Culmea, ca si in cazul plantatiilor viticole, 2002 si 2003 a insemnat o adevarata reforma legislativa si, se spera atunci, o salvare a ceea ce se mai putea salva. Nu a fost asa, declinul a continuat, in ultimii 3 ani inca peste 300 ha de livada fiind facute una cu pamintul.
Prima livada a fost infiintata in 1974, la Martacesti-Romanu
In judetul Braila, prima livada in sistem clasic, semiintensiv, a fost infiintata in 1974, la Martacesti-Romanu, dar pe aceasta tema cercetari stiintifice dateaza din perioada 1957-1964. Oricum, primele suprafete plantate in masiv, adevaratele livezi, au fost infiintate in 1975-1980 si au apartinut pina in 1990 fostelor Intreprinderi Agricole de Stat (IAS), statiunilor de cercetare si productie, asociatiilor agricole intercooperatiste sau mixte. Inainte de '89, in sistemul particular, livezile erau practic inexistente.
Cum de s-a ajuns ca livezi intregi sa fie totusi retrocedate? Simplu. Fiecare proprietar de teren de pe raza unei comune in care "comunistii" infiintasera livezi a avut dreptul la o cota parte din aceasta, chit ca partea fiecaruia era, dintr-o suta, doua de hectare, doar de 5-10 copaci. De aici haosul.
De Spiru Haret s-au ales surcelele
Cel mai recent, dar si cel mai cunoscut exemplu al unei distrugeri fara discernamint este cel al livezii de la Spiru Haret, comuna Bertestii de Jos. In acest caz, dintr-o livada de elita, de 146 ha, din cauza unor neintelegeri intre arendasi si arendatori, s-a ales praful cit ai clipi. Disputa de la Spiru a tinut pagina intii a ziarelor locale ani la rind, pina cind, "satui de atita minciuna", satenii au cerut prefectului sa demareze o ancheta care sa constate abuzurile savirsite de cei care le-au lucrat pamintul. Solutia data de autoritati a fost instanta, insa procesul ar fi trebuit pornit de fiecare proprietar in parte, lucru respins categoric de cei mai multi sateni. Asa ca, certurile au continuat pina cind arendasul a abandonat afacerea. Pretul platit: satenii au inceput defrisarea. Astfel, din cele aproape 150 de ha, peste noapte, au mai ramas doar ici-colo citiva pomi razleti care nu mai pot constitui un trup de livada. Conducerea comunei Bertesti constientizeaza si pierderea si dezastrul, dar in acelasi timp nu acuza cetatenii. "Au strins in ei atita ura, li s-a facut atita nedreptate, au fost atit de des umiliti, incit e greu sa ii tragi la raspundere", considera secretarul primariei, Gheorghe Niculae.
Livada de la Faurei, victima a sistemului
O situatie la fel de ciudata este si cea de la Faurei - 147 ha de livada au fost pur si simplu lasate in paragina, prada daunatorilor si bolilor. Greu de inteles este, in primul rind, faptul ca o plantatie de asa dimensiuni, cu o diversitate de specii de pomi, si cu o pozitie extrem de avantajoasa (izolata, departe de ochii pofticiosilor), nu a suscitat niciodata interesul vreunui investitor particular, desi proprietarul, SC "Agroindustriala" Faurei, a scos-o de mai multe ori la licitatie. Si, totusi, primarul comunei Surdila Greci, unitate administrativ teritoriala pe raza careia se afla inregistrata plantatia, contrazice declaratiile oficiale conform carora, nimeni nu a vrut sa se lege la cap cu livada de la Faurei.
"Acum, da, e un dezastru total. Nu a mai fost ingrijita, si de la an la an s-a deteriorat. Noi, Consiliul Local Surdila, am avut o actiune. Am discutat si cu conducerea prefecturii si cu ADS sa gasim o forma prin care sa o preluam, sa o aducem in patrimoniul primariei. Noi nu am fi lasat-o sa se piarda. Dar nu s-a putut. Acum, cred ca e prea tirziu. Probabil intr-un an vom vorbi doar despre ce a fost cindva o livada. Unii copaci, intr-adevar, aveau durata de viata depasita, altii nu. Oricum, noi am fi salvat ce s-ar fi putut salva, poate am fi gasit o solutie sa o intinerim, sigur nu am fi lasat-o sa se distruga complet. Acum dorinta de a o prelua nu cred ca mai e asa arzatoare ca acum citiva ani. La felul in care a ajuns, cred ca nu mai are nici o sansa decit defrisarea. A murit, putin cite putin. Nu pot sa spun ca X sau Y este vinovat. Cred ca livada aceasta e o victima a sistemului", ne-a declarat primarul comunei Surdila Greci, Ionel Meirosu.
Mai avem doar 520 ha
Concret, in prezent, in judetul Braila mai exista doar 11 trupuri de livada. Cea mai mica plantatie, de 1,5 ha, apartine Penitenciarului Braila si este situata la Martacesti, iar cea mai mare este livada de la Lacu Rezi administrata de firma buzoiana "Comly", 185 ha. Livezi pe rod mai sint la: Movila Miresii - 102 ha, Cazasu - 110 ha, Chiscani - 50 ha, Silistea - 28 ha, Insuratei - 21 ha, Baraganu - 4 ha, Ciresu - 10 ha si o livada de 9 ha pe soseaua Focsani in apropierea municipiului Braila. In total 520,5 ha, adica o treime din livezile existente inainte de '89. Efectul, disparitia de pe piata a fructelor autohtone, cresterea aberanta a preturilor si, deci, scaderea ingrijoratoare a consumului de fructe in rindul brailenilor.
SOS livezile!
"Livezile din judetul Braila sint in pericol", tragea semnalul de alarma, in urma cu citiva ani, conducerea DADR. Aceasta se intimpla in 2002, cind productia obtinuta, de numai 1.604 tone, si suprafetele ingrijorator de mici ramase cu pomi fructiferi, 832 ha (fata de 7.802 tone obtinute de pe 1.286 ha in anul 1997, considerat an de virf pentru perioada de dupa 1989), au ridicat serioase semne de intrebare. Insusi directorul general de atunci, Gheorghe Voicu, a recunoscut starea critica in care ajunsese acest sector. Culmea, ca si in cazul plantatiilor viticole, 2002 si 2003 a insemnat o adevarata reforma legislativa si, se spera atunci, o salvare a ceea ce se mai putea salva. Nu a fost asa, declinul a continuat, in ultimii 3 ani inca peste 300 ha de livada fiind facute una cu pamintul.
Prima livada a fost infiintata in 1974, la Martacesti-Romanu
In judetul Braila, prima livada in sistem clasic, semiintensiv, a fost infiintata in 1974, la Martacesti-Romanu, dar pe aceasta tema cercetari stiintifice dateaza din perioada 1957-1964. Oricum, primele suprafete plantate in masiv, adevaratele livezi, au fost infiintate in 1975-1980 si au apartinut pina in 1990 fostelor Intreprinderi Agricole de Stat (IAS), statiunilor de cercetare si productie, asociatiilor agricole intercooperatiste sau mixte. Inainte de '89, in sistemul particular, livezile erau practic inexistente.
Cum de s-a ajuns ca livezi intregi sa fie totusi retrocedate? Simplu. Fiecare proprietar de teren de pe raza unei comune in care "comunistii" infiintasera livezi a avut dreptul la o cota parte din aceasta, chit ca partea fiecaruia era, dintr-o suta, doua de hectare, doar de 5-10 copaci. De aici haosul.
De Spiru Haret s-au ales surcelele
Cel mai recent, dar si cel mai cunoscut exemplu al unei distrugeri fara discernamint este cel al livezii de la Spiru Haret, comuna Bertestii de Jos. In acest caz, dintr-o livada de elita, de 146 ha, din cauza unor neintelegeri intre arendasi si arendatori, s-a ales praful cit ai clipi. Disputa de la Spiru a tinut pagina intii a ziarelor locale ani la rind, pina cind, "satui de atita minciuna", satenii au cerut prefectului sa demareze o ancheta care sa constate abuzurile savirsite de cei care le-au lucrat pamintul. Solutia data de autoritati a fost instanta, insa procesul ar fi trebuit pornit de fiecare proprietar in parte, lucru respins categoric de cei mai multi sateni. Asa ca, certurile au continuat pina cind arendasul a abandonat afacerea. Pretul platit: satenii au inceput defrisarea. Astfel, din cele aproape 150 de ha, peste noapte, au mai ramas doar ici-colo citiva pomi razleti care nu mai pot constitui un trup de livada. Conducerea comunei Bertesti constientizeaza si pierderea si dezastrul, dar in acelasi timp nu acuza cetatenii. "Au strins in ei atita ura, li s-a facut atita nedreptate, au fost atit de des umiliti, incit e greu sa ii tragi la raspundere", considera secretarul primariei, Gheorghe Niculae.
Livada de la Faurei, victima a sistemului
O situatie la fel de ciudata este si cea de la Faurei - 147 ha de livada au fost pur si simplu lasate in paragina, prada daunatorilor si bolilor. Greu de inteles este, in primul rind, faptul ca o plantatie de asa dimensiuni, cu o diversitate de specii de pomi, si cu o pozitie extrem de avantajoasa (izolata, departe de ochii pofticiosilor), nu a suscitat niciodata interesul vreunui investitor particular, desi proprietarul, SC "Agroindustriala" Faurei, a scos-o de mai multe ori la licitatie. Si, totusi, primarul comunei Surdila Greci, unitate administrativ teritoriala pe raza careia se afla inregistrata plantatia, contrazice declaratiile oficiale conform carora, nimeni nu a vrut sa se lege la cap cu livada de la Faurei.
"Acum, da, e un dezastru total. Nu a mai fost ingrijita, si de la an la an s-a deteriorat. Noi, Consiliul Local Surdila, am avut o actiune. Am discutat si cu conducerea prefecturii si cu ADS sa gasim o forma prin care sa o preluam, sa o aducem in patrimoniul primariei. Noi nu am fi lasat-o sa se piarda. Dar nu s-a putut. Acum, cred ca e prea tirziu. Probabil intr-un an vom vorbi doar despre ce a fost cindva o livada. Unii copaci, intr-adevar, aveau durata de viata depasita, altii nu. Oricum, noi am fi salvat ce s-ar fi putut salva, poate am fi gasit o solutie sa o intinerim, sigur nu am fi lasat-o sa se distruga complet. Acum dorinta de a o prelua nu cred ca mai e asa arzatoare ca acum citiva ani. La felul in care a ajuns, cred ca nu mai are nici o sansa decit defrisarea. A murit, putin cite putin. Nu pot sa spun ca X sau Y este vinovat. Cred ca livada aceasta e o victima a sistemului", ne-a declarat primarul comunei Surdila Greci, Ionel Meirosu.
Mai avem doar 520 ha
Concret, in prezent, in judetul Braila mai exista doar 11 trupuri de livada. Cea mai mica plantatie, de 1,5 ha, apartine Penitenciarului Braila si este situata la Martacesti, iar cea mai mare este livada de la Lacu Rezi administrata de firma buzoiana "Comly", 185 ha. Livezi pe rod mai sint la: Movila Miresii - 102 ha, Cazasu - 110 ha, Chiscani - 50 ha, Silistea - 28 ha, Insuratei - 21 ha, Baraganu - 4 ha, Ciresu - 10 ha si o livada de 9 ha pe soseaua Focsani in apropierea municipiului Braila. In total 520,5 ha, adica o treime din livezile existente inainte de '89. Efectul, disparitia de pe piata a fructelor autohtone, cresterea aberanta a preturilor si, deci, scaderea ingrijoratoare a consumului de fructe in rindul brailenilor.
