La penultima intilnire din cadrul evenimentului "Rebranding Braila" au dialogat societatea civila, oamenii de afaceri si administratia locala. Discutiile au fost aprinse, oamenii de afaceri subliniind din nou faptul ca Primaria trebuie sa vina in intimpinarea lor cu facilitati care sa-i atraga sa investeasca. "Administratia trebuie sa fie partenerul investitorilor in toate proiectele. Practic, Primaria trebuie sa faca proiecte, sa le publice, sa le scoata la licitatie, iar investitorii interesati sa vina cu banii in conditiile impuse de administratie. Trebuie sa se respecte anumite reguli privind modul in care se construieste in oras, unde se construieste, sa se respecte zonele comerciale, zonele industriale, nu sa se faca totul de-a valma. Dar Primaria trebuie sa ofere facilitati si utilitati acolo unde vrea investitii", a spus presedintele Scolii "Bella Italia", Iulian Zamfir.
Patronul firmei "Elind", Stefan Ichim, a pus in discutie o alta problema de care se lovesc investitorii braileni, lipsa calificarii inalte a fortei de munca. "Cancerul Brailei il simt de 15 ani. A inceput sa se manifeste inca din 1993 - 1994, lipsa calificarii inalte a fortei de munca. De 15 ani, copiii exceptionali ai Brailei pleaca si nu se mai intorc. Nici macar fiul meu nu s-a mai intors. Proiectele sint usor de conceput, sa le pui in practica este mai greu daca nu ai forta de munca necesara. In toate domeniile se cere consecventa in meserie, iar sistemul nu-i stimuleaza in acest sens pe tineri. Ei sar ca puricii din post in post, unde este banul mai mult", a spus Stefan Ichim. Replica a venit de la un tinar student, care a reprosat ca salariile sint foarte mici si ca patronii nu investesc in angajati, ca vor doar randament cit mai mare pe bani putini. Patronul "Pancronex", Paul Bordei, a recunoscut ca si pentru firma sa resursele umane constituie o problema, insa din cauza faptului ca scoala este rupta complet de realitate, fapt admis si de elevii sau studentii prezenti. "Trebuie sa se inceapa cu liceul. Nu exista nici un fel de consultanta reala in privinta descoperirii aptitudinilor elevilor. Am vazut multi tineri dezorientati dupa liceu. Braila trebuie sa se dezvolte, sa aiba bani ca sa poata oferi salarii multumitoare angajatilor, dar si acestia trebuie sa fie mai bine pregatiti", a explicat patronul de la "Pancronex". Ideea ca scoala este rupta de realitate a fost subliniata si de Stefan Ichim, care a spus ca nu recunoaste 80% din denumirile facultatilor, ca este o meschinarie a invatamintului superior, creator de miraje, iar pe piata muncii sint aruncati tineri care nu au ce face. Omul de afaceri Stefan Fusea a mai evidentiat insa o problema, faptul ca marile orase, pe linga salariile mari, ofera si distractii, ceea ce la Braila nu se intimpla, iar acesta poate fi un motiv foarte bun pentru care tinerii prefera sa plece in alte orase. Liceenii au spus ca si ei ar dori sa-si gaseasca joburi pentru vara mai potrivite cu ce stiu ei sa faca, nu numai impartit de pliante, iar cel mai bine ar fi sa se organizeze o bursa a locurilor de munca pentru vara.
"Formulele gri de plata nu tin la tineri"
"La Braila este nevoie de forta de munca bine platita. Formulele gri de plata nu tin la tineri. La Braila venitul din industrie este sub nivelul mediu din tara. Tinerii au foarte mari asteptari. Ei vor sa arda etapele si sa obtina bani, iar patronii vor rezultate imediate. Cred ca patronii ar trebui sa plece de la ideea ca daca angajatilor le este bine, lor le va fi si mai bine. Cred ca pentru inceput la Braila ar trebui investit in actiuni care sa aduca bani, nu care sa inghita numai sume uriase", a explicat primarul Aurel Simionescu. La intilnire a fost prezent, miercuri, si dr. Nicu Teodorescu. El a readus in atentie problema cladirii Lyra, care are o sala de concerte foarte buna si o gradina de vara si a spus ca daca s-ar investi in ele, ar aduce bani. O alta idee de a aduce bani in Braila a venit din partea omului de afaceri Stefan Ichim. El a propus realizarea unui port pentru pacheboturi. Sint sase pacheboturi cu turisti, intre 800 si 1.500, care trec spre Delta si se intorc apoi la Viena. Ele opresc doar intr-un singur port pe traseul romanesc al Dunarii si oamenii de acolo scot o multime de bani. Daca s-ar face un port si s-ar amenaja cum trebuie faleza, am putea obtine multi bani pentru oras, este de parere Stefan Ichim. Pentru popularizarea elementelor pozitive ale orasului s-a mai propus realizarea de calendare cu imagini vechi sau actuale ale Brailei.
La toate problemele ridicate de oamenii de afaceri, miercuri sau in zilele precedente, primarul Aurel Simionescu a spus: "Impozitele sint un subiect de discutat dupa ce se termina de reabilitat strada Mihai Eminescu, pentru ca atunci vom urmari realizarea unui parteneriat pentru a reabilita cladirile vechi. In privinta utilitatilor, este adevarat, ne vom stradui sa oferim asa ceva pe terenurile unde vrem sa atragem investitori. Pentru a face investitii ale administratiei si pentru a crea o imagine pozitiva orasului avem nevoie de marci, de firme, de povesti de succes", a explicat primarul Aurel Simionescu. In privinta curateniei orasului, arhitectul Marian Pascu a propus realizarea unor concursuri intre cetateni, formula care s-a aplicat cu succes in occident.
In partea a doua a intilnirii s-au inventariat problemele Brailei violente: agresivitatea ciinilor, a soferilor, organizarea de curse ilegale de masini, distrugerea bunurilor Primariei aflate pe spatiul public, violenta din preajma scolilor, traseele aiurite ale microbuzelor, vinzatorii ambulanti de fructe, cirdasia dintre politie si lumea interlopa. Toti cei prezenti au fost de acord ca acestea sint provocate de lipsa autoritatii publice care aplica si respecta legea, si ca numai prin coercitie putem avea un oras curat si linistit.
In finalul intilnirii, Dragos Neagu, directorul Bibliotecii Judetene "Panait Istrati", a prezentat un scurt film despre ce se consuma din punct de vedere cultural in Romania, studiu realizat de Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii si Metromedia Transilvania. Concluzia studiului a fost ca zona de sud-est, din care face parte si Braila, se afla intr-o zona a mediocritatii.
Recuperarea istoriei brailene, de la urmasii oamenilor de afaceri
Vineri seara a avut loc si ultima intilnire din cadrul evenimentului "Rebranding Braila", la care invitat de onoare a fost Sofia Klarsfeld, fiica unui armator brailean, proprietarul a 42 de vapoare in anii '30, cu care facea comert pe Dunare. Bunicul Sofiei a fost primul roman care a dus griu pina in China. La sase ani, Sofia a plecat din Braila, impreuna cu familia, iar in 1962 a reusit sa-si cumpere libertatea. Rudele din Franta au platit statului roman 24.000 de dolari, ca sa-i lase sa plece. De atunci, Sofia Klarsfeld traieste la Paris. In 1990 a venit prima data in tara, ca sa-i arate fiului ei Romania, iar in 1993 si-a recapatat cetatenia. Acum a venit special de la Paris, ca sa ajute comunitatea sa faca pasii necesari pentru a readuce Brailei stralucirea de altadata. Tot cu prilejul acestei intilniri au fost prezentate si concluziile, proiectele stabilite pentru rebranding-ul Brailei, cu termene clare, ce urmeaza a fi comunicate Primariei.
In zilele urmatoare vom reveni atit cu concluziile, prezentate detaliat, cit si cu un interviu oferit de Sofia Klarsfeld.
Patronul firmei "Elind", Stefan Ichim, a pus in discutie o alta problema de care se lovesc investitorii braileni, lipsa calificarii inalte a fortei de munca. "Cancerul Brailei il simt de 15 ani. A inceput sa se manifeste inca din 1993 - 1994, lipsa calificarii inalte a fortei de munca. De 15 ani, copiii exceptionali ai Brailei pleaca si nu se mai intorc. Nici macar fiul meu nu s-a mai intors. Proiectele sint usor de conceput, sa le pui in practica este mai greu daca nu ai forta de munca necesara. In toate domeniile se cere consecventa in meserie, iar sistemul nu-i stimuleaza in acest sens pe tineri. Ei sar ca puricii din post in post, unde este banul mai mult", a spus Stefan Ichim. Replica a venit de la un tinar student, care a reprosat ca salariile sint foarte mici si ca patronii nu investesc in angajati, ca vor doar randament cit mai mare pe bani putini. Patronul "Pancronex", Paul Bordei, a recunoscut ca si pentru firma sa resursele umane constituie o problema, insa din cauza faptului ca scoala este rupta complet de realitate, fapt admis si de elevii sau studentii prezenti. "Trebuie sa se inceapa cu liceul. Nu exista nici un fel de consultanta reala in privinta descoperirii aptitudinilor elevilor. Am vazut multi tineri dezorientati dupa liceu. Braila trebuie sa se dezvolte, sa aiba bani ca sa poata oferi salarii multumitoare angajatilor, dar si acestia trebuie sa fie mai bine pregatiti", a explicat patronul de la "Pancronex". Ideea ca scoala este rupta de realitate a fost subliniata si de Stefan Ichim, care a spus ca nu recunoaste 80% din denumirile facultatilor, ca este o meschinarie a invatamintului superior, creator de miraje, iar pe piata muncii sint aruncati tineri care nu au ce face. Omul de afaceri Stefan Fusea a mai evidentiat insa o problema, faptul ca marile orase, pe linga salariile mari, ofera si distractii, ceea ce la Braila nu se intimpla, iar acesta poate fi un motiv foarte bun pentru care tinerii prefera sa plece in alte orase. Liceenii au spus ca si ei ar dori sa-si gaseasca joburi pentru vara mai potrivite cu ce stiu ei sa faca, nu numai impartit de pliante, iar cel mai bine ar fi sa se organizeze o bursa a locurilor de munca pentru vara.
"Formulele gri de plata nu tin la tineri"
"La Braila este nevoie de forta de munca bine platita. Formulele gri de plata nu tin la tineri. La Braila venitul din industrie este sub nivelul mediu din tara. Tinerii au foarte mari asteptari. Ei vor sa arda etapele si sa obtina bani, iar patronii vor rezultate imediate. Cred ca patronii ar trebui sa plece de la ideea ca daca angajatilor le este bine, lor le va fi si mai bine. Cred ca pentru inceput la Braila ar trebui investit in actiuni care sa aduca bani, nu care sa inghita numai sume uriase", a explicat primarul Aurel Simionescu. La intilnire a fost prezent, miercuri, si dr. Nicu Teodorescu. El a readus in atentie problema cladirii Lyra, care are o sala de concerte foarte buna si o gradina de vara si a spus ca daca s-ar investi in ele, ar aduce bani. O alta idee de a aduce bani in Braila a venit din partea omului de afaceri Stefan Ichim. El a propus realizarea unui port pentru pacheboturi. Sint sase pacheboturi cu turisti, intre 800 si 1.500, care trec spre Delta si se intorc apoi la Viena. Ele opresc doar intr-un singur port pe traseul romanesc al Dunarii si oamenii de acolo scot o multime de bani. Daca s-ar face un port si s-ar amenaja cum trebuie faleza, am putea obtine multi bani pentru oras, este de parere Stefan Ichim. Pentru popularizarea elementelor pozitive ale orasului s-a mai propus realizarea de calendare cu imagini vechi sau actuale ale Brailei.
La toate problemele ridicate de oamenii de afaceri, miercuri sau in zilele precedente, primarul Aurel Simionescu a spus: "Impozitele sint un subiect de discutat dupa ce se termina de reabilitat strada Mihai Eminescu, pentru ca atunci vom urmari realizarea unui parteneriat pentru a reabilita cladirile vechi. In privinta utilitatilor, este adevarat, ne vom stradui sa oferim asa ceva pe terenurile unde vrem sa atragem investitori. Pentru a face investitii ale administratiei si pentru a crea o imagine pozitiva orasului avem nevoie de marci, de firme, de povesti de succes", a explicat primarul Aurel Simionescu. In privinta curateniei orasului, arhitectul Marian Pascu a propus realizarea unor concursuri intre cetateni, formula care s-a aplicat cu succes in occident.
In partea a doua a intilnirii s-au inventariat problemele Brailei violente: agresivitatea ciinilor, a soferilor, organizarea de curse ilegale de masini, distrugerea bunurilor Primariei aflate pe spatiul public, violenta din preajma scolilor, traseele aiurite ale microbuzelor, vinzatorii ambulanti de fructe, cirdasia dintre politie si lumea interlopa. Toti cei prezenti au fost de acord ca acestea sint provocate de lipsa autoritatii publice care aplica si respecta legea, si ca numai prin coercitie putem avea un oras curat si linistit.
In finalul intilnirii, Dragos Neagu, directorul Bibliotecii Judetene "Panait Istrati", a prezentat un scurt film despre ce se consuma din punct de vedere cultural in Romania, studiu realizat de Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii si Metromedia Transilvania. Concluzia studiului a fost ca zona de sud-est, din care face parte si Braila, se afla intr-o zona a mediocritatii.
Recuperarea istoriei brailene, de la urmasii oamenilor de afaceri
Vineri seara a avut loc si ultima intilnire din cadrul evenimentului "Rebranding Braila", la care invitat de onoare a fost Sofia Klarsfeld, fiica unui armator brailean, proprietarul a 42 de vapoare in anii '30, cu care facea comert pe Dunare. Bunicul Sofiei a fost primul roman care a dus griu pina in China. La sase ani, Sofia a plecat din Braila, impreuna cu familia, iar in 1962 a reusit sa-si cumpere libertatea. Rudele din Franta au platit statului roman 24.000 de dolari, ca sa-i lase sa plece. De atunci, Sofia Klarsfeld traieste la Paris. In 1990 a venit prima data in tara, ca sa-i arate fiului ei Romania, iar in 1993 si-a recapatat cetatenia. Acum a venit special de la Paris, ca sa ajute comunitatea sa faca pasii necesari pentru a readuce Brailei stralucirea de altadata. Tot cu prilejul acestei intilniri au fost prezentate si concluziile, proiectele stabilite pentru rebranding-ul Brailei, cu termene clare, ce urmeaza a fi comunicate Primariei.
In zilele urmatoare vom reveni atit cu concluziile, prezentate detaliat, cit si cu un interviu oferit de Sofia Klarsfeld.
