Rectificarea bugetară operată de Guvern va fi de până în 3 miliarde de lei şi va creşte deficitul bugetar de la 2,3% din PIB la 2,5% din PIB, diferenţă pe care experţii FMI o acceptă doar pentru sumele cheltuite suplimentar faţă de programul iniţial pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene, au declarat pentru Mediafax surse oficiale.
Surse guvernamentale au declarat pentru Mediafax că sunt vizate în principal fondurile necheltuite asupra cărora autorităţile trebuie să facă în această săptămână o statistică.
Sursele citate au precizat că rectificarea bugetară pregătită de Guvern se situează în marja inferioară a 3 miliarde de lei, dar peste 2,5 miliarde de lei.
În această săptămână autorităţile centrale trebuie să realizeze o statistică a fondurilor care nu au fost cheltuite, urmând ca rectificarea să vizeze în primul rând această zonă, au mai precizat sursele citate.
Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar putea creşte în acest an de la 14,7 miliarde lei, aşa cum apare în scrisoarea transmisă FMI în luna septembrie, la 15,9 miliarde lei.
Concomitent, autorităţile au convenit cu FMI o uşoară ajustare în jos a prognozei de PIB pentru acest, de la 626,2 miliarde lei la 625,5 miliarde lei, din cauza unui deflator în scădere.
Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a declarat în urmă cu câteva zile că scenariul de bază în discuţiile cu FMI include o creştere economică pentru acest an de 2,2%.
Venituri mai mici cu 3,8 miliarde de lei
În ultima prognoză publicată de Comisia Naţională de Prognoză, estimarea de PIB pentru acest an a fost realizată pe baza unui deflator de 4,4%, în condiiţiile în care creşterea preţurilor producţiei industriale era prognozată la 4,6% la finele lui 2013 şi 4,7% medie anuală. De asemenea, CNP avea în vedere o inflaţie medie anuală de 4,3% şi o creştere a preţurilor de consum (decembrie/decembrie) de 3,5%.
Potrivit datelor INS, preţurile producţiei industriale au crescut în august faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut cu 0,6%, în timp ce rata anuală a inflaţiei a coborât în luna septembrie la 1,88%, foarte aproape de minimul istoric înregistrat în primăvara anului trecut, când s-a plasat la 1,8%.
Premierul Victor Ponta a anunţat că a doua rectificare bugetară din acest an, programată pentru sfârşitul lunii octombrie, va fi una negativă, precizând că veniturile sunt mai mici cu 3,8 miliarde lei decât se estimase.
Surse oficiale au declarat pentru Mediafax că, după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.
În urmă cu o lună, premierul arăta că va exista o rectificare de buget în luna octombrie, însă de tipul "luăm bani de la unii şi dăm la alţii", Guvernul neavând niciun "rezervor secret" de fonduri.
Guvernul a tăiat investiţiile ca să plătească creşterea de salarii, pensii şi achiziţii publice
Luna septembrie a desăvârşit tabloul unei execuţii bugetare axate pe livrarea obligaţiilor electorale ale alianţei USL, în dispreţul nevoii disperate de investiţii a economiei reale: sumele cheltuite pe salarii au urcat cu peste 11%, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu 23% faţă de aceeaşi lună din 2012, potrivit unei analize realizate de ZF.
A fost nevoie să treacă nouă luni pentru ca premierul Victor Ponta să se îngrijoreze că bugetul nu strânge destui bani, în condiţiile în care nerealizarea de venituri de 6 miliarde de lei ridiculizează exerciţiul de programare făcut de „Ministerul Bugetului".
Bugetul construit de ministrul PSD Liviu Voinea şi care ar fi trebuit executat de colegul liberal Daniel Chiţoiu poartă binecuvântarea FMI şi a Comisiei Europene, dar până acum n-a venit niciun semnal de alarmă de la creditori. Cifrele pe nouă luni care arată scăderea cu 11% a cheltuielilor pentru investiţii, în timp ce cheltuielile de personal au sărit cu 15%, iar cele cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 12%, aruncă în aer povestea de succes a consolidării fiscale din România cu care se laudă finanţatorii externi: bugetul nu este executat în interesul economiei şi al plătitorilor de taxe, ci pentru satisfacerea agendei electorale a partidelor aflate la guvernare.
Iar menţinerea deficitului în limitele trimestriale cerute de contabilii FMI s-a transformat deja într-un automatism de tăiere a investiţiilor ca unică soluţie în faţa incapacităţii de creştere a colectărilor de impozite, se arată în analiza ZF.
Ministrul bugetului se poate lăuda că deficitul a rămas totuşi pe nouă luni la 1,3% din PIB faţă de 1,2% în aceeaşi perioadă a anului trecut, însă această „realizare" înseamnă compromiterea creşt¬rii economice pe anul viitor prin întârzierea fără sfârşit a marilor proiecte de infrastructură.
Că guvernul nu se mai ajunge cu banii o arată şi recenta decizie bruscă de a trage 700 mil. euro dintr-un credit de 1 mld. euro de la Banca Mondială negociat de fostul ministru de finanţe Bogdan Drăgoi. Deşi împrumutul fusese gândit iniţial ca o centură de siguranţă suplimentară, guvernul s-a repezit să tragă banii în condiţiile în care accesul la aceştia este condiţionat în timp de îndeplinirea unor paşi concreţi de reformă, fondurile putând deveni indisponibile în cazul unor derapaje mari.
