• cine este Gabriel Lâlă, brăileanul care reuşeşte de unul singur să aducă la Brăila sute de turişti, cât nu pot toate instituţiile statului la un loc • conducerea CJ ar vrea să îl coopteze pentru implementarea unor proiecte de turism de mare amploare • deocamdată, însă, totul se rezumă la discuţii despre proiecte şi strategii • “Nu de strategii avem nevoie ci de acţiuni concrete. Cât timp nu se reabilitează centrul istoric nu putem vorbi despre turism la scară largă în Brăila”, punctează Lâlă
La nivel declarativ, noua conducere a Consiliului Judeţean pare hotărâtă să pună Brăila pe harta turismului naţional şi chiar internaţional. Destul de nemulţumit de felul cum a performat până acum “Rocreativ”, societatea comercială din subordinea CJ a cărei principală misiune este să aducă turişti pe meleagurile noastre, preşedintele Francisk Chiriac se arată deschis unor colaborări cu persoane mai pricepute din afara instituţiei. Recent, în timpul unei conferinţe de presă, Chiriac a aflat de la jurnaliştii prezenţi despre existenţa ghidului turistic autorizat Gabriel Lâlă, cel care, de unul singur, reuşeşte să organizeze tururi de vizitare a oraşului tot mai solicitate de români şi străini deopotrivă. În primă fază, Chiriac s-a declarat plăcut surprins că avem un astfel de personaj pe plan local. “O să îl invit la o discuţie, să vedem cum putem colabora”, a declarat preşedintele CJ, la respectiva conferinţă de presă.
Peste circa două săptămâni, mai exact la întâlnirea avută cu jurnaliştii joi, 3 noiembrie, Francisk Chiriac a deschis singur subiectul, anunţând că a avut o primă întrevedere cu Gabriel Lâlă şi că lucrurile s-ar putea îndrepta spre o direcţie bună. „La început de săptămână (e vorba despre săptămâna trecută n.n.) m-am întâlnit cu domnul Lâlă şi am avut o discuţie foarte frumoasă în ceea ce priveşte viitorul turismului în Brăila. Am discutat pe două aspecte: ce viziune are în ceea ce face el şi cum poate ajuta CJ la dezvoltarea turismului din Brăila. La aceste două aspecte menţionate mi-a spus că se gândeşte şi îmi va da în scris cum vede dezvoltarea turismului din Brăila. A rămas să ne întâlnim, să vedem dacă punctele sunt comune. Apoi să facem o dezbatere publică, împreună cu el, cu toţi factorii implicaţi şi să generăm pe strategia actuală de turism - pentru că nu este bătută în cuie - unul sau două obiective imediate, pe care să le facem. Să mergem mai departe şi să încercăm să dezvoltăm turismul din Brăila. Absolut orice. Accept orice idee, numai să demarăm ceva”, a declarat Chiriac.
A rămas în coadă de peşte
Din spusele preşedintelui CJ reieşea, aşadar, că la sfârşitul săptămânii trecute, adică vineri, 4 noiembrie, sau sâmbătă, 5 noiembrie, urma să se întâlnească din nou cu Gabriel Lâlă pentru a concretiza un scenariu de salvare a turismului brăilean. După cum ne-a confirmat, ieri, chiar Gabi Lâlă, anunţata întâlnire nu a mai avut loc. Apreciatul ghid brăilean ne-a spus că, deocamdată, nu a mai primit nicio invitaţie din partea conducerii CJ.
Lâlă se declară dispus să colaboreze cu cei de la CJ în găsirea unor soluţii pentru relansarea turismului brăilean, însă spune că aşteaptă din partea lui Chiriac şi nişte termeni mai exacţi privind cadrul în care ar urma să se deruleze această colaborare. “Nu ar fi tocmai corect ca eu să vin cu o viziune legată de felul cum s-ar putea eficientiza activitatea de turism, iar această viziune să fie preluată gratuit de CJ şi eventual pusă în practică de Rocreativ”, punctează Gabriel Lâlă.
În altă ordine de idei, acesta apreciază deschiderea de care dă dovadă Chiriac şi spune că au avut o discuţie amiabilă, în timpul căreia nu s-a sfiit să pună punctul pe i. “I-am spus domnului preşedinte că e nevoie mai puţin de strategii şi mai mult de acţiuni concrete. Dacă vrem să atragem turişti, trebuie să avem ce să le oferim şi arătăm, iar situaţia actuală a Brăilei, cu clădirile degradate din centrul vechi, cu haitele de câini de pe străzi, cu trotuare stricate, murdare sau ocupate de maşini, nu prea reprezintă o carte de vizită cu care să ne lăudăm. Dacă sunt puse la punct aceste aspecte, turiştii vin singuri, nu trebuie să alergăm noi după ei. Soluţii există! Avem exemplul Oradei, unde în câţiva ani centrul istoric a fost complet reabilitat, cu fonduri europene, avem exemplul oraşului Alba Iulia, unde cetatea medievală este acum un adevărat magnet pentru turişti după ce a beneficiat, de asemenea, de investiţii masive în reabilitare, din fonduri europene. La noi, sunt lucruri care trenează la nesfârşit, iar dacă nu se rezolvă, degeaba întocmim tot felul de strategii pentru a atrage turişti. Trebuie să ai cu ce să faci turism, altfel îţi baţi joc de turiştii care vin să îţi viziteze oraşul”, opinează Gabriel Lâlă.
Cum reuşeşte Lâlă acolo unde alţii, mai bine plătiţi, dau greş
Despre Gabriel Lâlă şi tururile lui ghidate v-am informat pe larg, în cadrul unui reportaj publicat în luna aprilie a acestui an. Vă spuneam atunci că Lâlă a avut ideea de a implementa şi la Brăila un proiect care funcţionează de ani de zile în marile oraşe ale Europei şi chiar în alte oraşe româneşti, mai bine cotate din punct de vedere turistic decât al nostru. Era vorba despre un proiect de tip “city tour”, adică “turul oraşului”. “În Bucureşti, Timişoara, Sibiu se fac astfel de tururi ghidate, de ce să nu se facă şi la Brăila?”, se întreba retoric Gabriel. Membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei de Turism “Proilavia”, acesta este un călător pasionat care, după ce a vizitat nenumărate oraşe din România şi din alte ţări de prin Europa, s-a decis să pună în practică ceea ce la alţii a devenit deja ceva banal. E vorba despre aceste tururi ale oraşului, în cadrul cărora el, ca ghid specializat (cu un curs absolvit în domeniu şi cu atestat obţinut de la Ministerul Turismului n.n.), să le prezinte turiştilor tot ce are Brăila mai inedit şi mai special. “Cine vine acum în Brăila, fotografiază fântâna de pe Esplanadă, trece prin Piaţa Traian şi se uită la două - trei biserici. Ori, Brăila are mult mai multe obiective de arătat. În centrul vechi sunt zeci de clădiri care nu numai că ies în evidenţă din punct de vedere arhitectonic, dar şi au, fiecare, câte o poveste aparte. Cine le-a construit, cine a locuit acolo, poveşti de iubire, tragedii. Despre fiecare poate fi spusă o mică istorioară, aşa încât turistul pe care îl iei să îl plimbi prin oraş să nu aibă timp să se plictisească şi să rămână cu o impresie plăcută”, ne dezvăluia, în aprilie a.c., Gabriel Lâlă strategia de abordare a tururilor sale ghidate.
“Înarmat” cu a câteva itinerarii şi cu informaţii despre zonele şi clădirile incluse pe traseu, a lansat, astă primăvară, “city tour-urile” brăilene, făcându-şi publicitate pe reţelele de socializare şi pe site-urile specializate de turism. Încet-încet, treaba a început să meargă, iar dacă iniţial participau sporadic la tururile sale ghidate câte două-trei persoane, pe parcurs lucrurile s-au schimbat, iar grupurile conduse prin oraş de Lâlă au început să fie formate din zeci de turişti, români sau străini. Contra unor sume modice, pe care i le plătesc la sfârşit ghidului, funcţie de cât de mult le-a plăcut excursia, Gabriel Lâlă a plimbat, din aprilie până în prezent, circa 200 de persoane prin locurile cele mai frumoase şi mai pline de istorie din oraş. Unii au plătit mai mult, alţii nu au plătit deloc, fiindcă nu aveau bani. “Nu banii contează în ceea ce fac eu, ci bucuria de a ajuta pe alţii să ne descopere oraşul. Am avut, de exemplu, un tânăr din Polonia care mi-a spus de la început că el nu are decât 10 lei în buzunar, dar că ar vrea să viziteze Brăila, fiindcă se află într-un tur al României. Bineînţeles că nu puteam să îl refuz. L-am plimbat peste tot, i-am povestit despre clădiri şi biserici aşa cum fac de obicei cu grupurile pe care le ghidez. A fost încântat de ceea ce a văzut şi a auzit”, ne-a spus Lâlă.
Potrivit acestuia, impresia generală a străinilor care ne vizitează oraşul este că Brăila este foarte frumoasă dar şi prost administrată. “Străinii nu sunt dezamăgiţi doar de felul cum arată clădirile din centru ci şi de faptul că oraşul pare trist, lipsit de vlagă. Erau uimiţi când mergeam cu ei pe strada Regală sâmbătă după-amiază, în luna august, şi vedeau cele două-trei terase de acolo că sunt goale. Mă întrebau unde sunt oamenii, de ce nu ies să se plimbe, de ce nu este mai multă efervescenţă pe străzi, la terase. Ce puteam să le zic? Asta e Brăila...”, povesteşte Gabriel Lâlă.
S-a documentat câteva săptămâni la Arhive pentru o singură familie
Tururile ghidate oferite de acesta pot implica, uneori, foarte multă muncă de documentare. În vara acestui an, Lâlă a fost contactat pe un site de turism de o familie din Israel cu origini româneşti, care intenţiona să viziteze Brăila. “Doamna are rude care s-au născut şi au trăit în Brăila. Mai exact, bunicii din partea mamei au avut afaceri prospere aici, iar mama sa a copilărit la Brăila. Voia să ştie mai multe despre clădirile care o legau de acest oraş, dar nu cunoştea prea multe detalii. Ca să pregătesc vizita lor, am căutat câteva săptămâni în arhive, iar cu ajutorul doamnei Ştefania Botez am reuşit să dau de urma bunicului doamnei. Este vorba despre Arnold Waldsein, care a avut două magazine, unul la intersecţia străzii Regale cu strada Unirii, unde este acum magazinul Winmarkt-Dunărea, iar unul la intersecţia străzii Regale cu strada Mihail Sebastian, fostă Coroanei. Am găsit şi locul unde a fost casa familiei, pe strada Mihail Sebastian, dar între timp casa respectivă a fost demolată, nu mai există fizic”, ne-a spus Gabriel Lâlă.
În ziua când cei doi soţi din Israel, Ronen şi Ilana, au anunţat că vin la Brăila, cu trenul, de la Bucureşti, Lâlă i-a aşteptat la gară, iar de acolo a început turul ghidat. “Au venit cu trenul de 12.00, iar la 17.00 aveau tren înapoi, spre Bucureşti. În cele cinci ore cât au stat la Brăila i-am dus în locurile unde au fost pe vremuri magazinele bunicului doamnei, şi locuinţa familiei, apoi i-am plimbat pe faleză, în Grădina Mare, şi în alte locuri din oraş. I-am dus inclusiv la Templul Evreiesc de pe Str. Petru Maior, dar din păcate n-am putut intra înăuntru pentru că era închis. La final, am intrat la un restaurant, unde am luat masa, am băut o sticlă de vin şi am vorbit despre Brăila. A fost o plimbare emoţionantă, se citea asta în vocea lor”, îşi aminteşte ghidul brăilean.
