• brăileanca Stoiana Doagă se apropie de vârsta centenarului • bătrâna de 99 de ani locuieşte împreună cu una dintre fiicele sale, în vârstă de 79 de ani, într-o garsonieră modestă dar bine întreţinută • cele două trăiesc din pensii care, adunate, se ridică la doar 771 lei pe lună, bani cu care abia reuşesc să îşi achite medicamentele • cu toate acestea, spun că nu au nevoie de ajutor, cu demnitatea familiei de ţărani înstăriţi din care se trag, familie al cărei destin a fost crunt lovit de regimul comunist
Printre decanii de vârstă ai Brăilei se numără şi Stoiana Doagă, care mai are de trecut doar un an până la centenar. Peste câteva zile, mai exact vineri, 18 mai, aceasta va împlini 99 de ani, iar dacă o ajută Dumnezeu, la anul pe vremea aceasta, când va face suta de ani, se va pregăti să îi primească în vizită pe reprezentanţii Primăriei care, aşa cum s-a încetăţenit tradiţia, îi vor aduce un tort şi o vor felicita pentru că a intrat în rândul celor puţini care au reuşit să împlinească un secol de existenţă. Deocamdată, însă, Stoiana Doagă se bucură că vârsta înaintată încă nu i-a luat de tot puterile şi că se poate deplasa cât de cât bine, iar vederea şi auzul i se menţin pe linia de plutire. Bătrâna locuieşte într-o garsonieră de la parterul unui bloc de pe Str. Ştefan cel Mare, împreună cu fiica sa, Viorica Stoian, de 79 de ani. În ciuda vârstei înaintate, cele două femei se descurcă bine cu treburile casnice, reuşind să trăiască în condiţii decente. Le mai ajută şi o vecină, Dobriţa Istrate, de asemenea pensionară, ce le face cumpărăturile în zilele când nu pot ajunge până la piaţă. De altfel, de la vecina lor am aflat că avem în oraş o bătrână care, la 99 de ani, încă se “ţine” foarte bine. “Pe 18 mai este ziua dumneaei de naştere. Poate daţi un anunţ la ziar, că ar fi tare bucuroasă”, s-a adresat Dobriţa Istrate redacţiei noastre.
Deşi memoria încă o ajută foarte bine, Stoiana Doagă nu este o fire foarte vorbăreaţă. Despre viaţa ei nu ne-a povestit prea multe. Ne-a spus doar că a avut mari probleme când au venit comuniştii la putere, în urmă cu aproape şapte decenii. Pe vremea aceea, locuia în Însurăţei, cu soţul său şi cele două fiice. Pentru că avea o gospodărie frumoasă, de oameni muncitori, familia i-a fost trecută în rândul chiaburilor şi au urmat persecuţiile. Soţul său a fost arestat şi trimis la muncă silnică, la Canalul Dunăre - Marea Neagră, iar ea a trebuit să plece în Brăila, după ce averea le-a fost confiscată. Aici şi-a găsit un serviciu şi, în anii '70, a ieşit la pensie.
În prezent, are o pensie de 624 de lei care, oricât ar părea de mică, pare uriaşă pe lângă pensia fiicei sale. Viorica Stoian primeşte lunar de la stat “măreaţa” sumă de 147 lei (1,4 milioane de lei vechi n.n.). “Am lucrat la Braiconf, de unde am ieşit la pensie la începutul anilor '90. Aveam 50 de ani şi am beneficiat de un decret care permitea să termin munca cu 5 ani mai devreme de vârsta legală, care atunci era 55 de ani. Pe moment, m-am bucurat, pentru că aveam probleme de sănătate, fiind operată la genunchi, dar acum, pentru că m-am pensionat înainte de termen, trebuie să mă descurc cu această pensie de doar 147 lei, care se duce aproape în totalitate pe medicamente”, ne-a spus fiica Stoianei Doagă.
Aşadar, adunând pensiile lor, reiese că bătrâna de 99 de ani şi fiica ei, în vârstă de 79 de ani, trebuie să se descurce cu o sumă lunară de 771 lei. Chiar şi aşa, când le-am întrebat dacă au nevoie de ajutor, ele ne-au spus că nu. “Nu stăm cu mâna întinsă la nimeni, poate sunt alţii mai săraci, care chiar trebuie ajutaţi”, ne-au spus cele două doamne, iar în răspunsul lor am văzut o fărâmă din demnitatea acelei familii de ţărani înstăriţi al cărei destin a fost schimbat atât de brutal de regimul comunist.
