Mergi la conţinutul principal

Laptele medicament - leacul surpriza oferit de seceta

Ploaia de miercuri a fost doar o amagire pentru solul brailean chinuit de sete. Pe cimp, seceta a ramas ca la ea acasa, iar pamintul uscat le da sanse de supravietuire doar celor mai rezistente plante. In consecinta, pentru vitele taranilor iarba verde e ca o delicatesa pentru copiii saraci: au gustat cindva din ea, iar acum ii duc dorul si n-o mai pot avea. Animalele sufera de foame si situatia devine tot mai critica, dar tot acest rau contine si o farima de bine: fiindca nu au suficienta iarba dulce, vacile si oile n-au incotro si maninca pelin amar. Cu siguranta, acest aspect nu le incinta deloc, dar laptele pe care il dau, desi rau la gust, e ca un medicament pentru oameni. Medici veterinari, dar si adepti ai medicamentelor naturiste ne-au cofirmat faptul ca laptele amar din cauza pelinului consumat de vite nu numai ca nu dauneaza consumatorilor umani dar se si dovedeste benefic pentru aparatul digestiv si imunitar. Taranii stiu chestia asta sau, chiar daca n-o stiu, consuma astfel de lapte vrind-nevrind, numai ca sa nu-l arunce. Multi cumparatori de brinza sint, insa, reticenti cind simt gustul amar, iar din acest considerent, prin satele brailene, crescatorii de vaci sau oi se feresc sa admita ca vitele lor maninca pelin pe cimp, in lipsa de altceva. Planta amaruie, cu proprietati terapeutice, creste, in general, pe soluri saraturate, iar astfel de soluri se gasesc din plin in partea de nord a judetului, pe linga lunca Buzaului sau Siretului. Taranii din Maxineni, Corbu Nou, Salcia Tudor - cel putin cei intervievati de reporterii nostri - spun, insa, ca vitele lor nu maninca pelin si nu dau lapte amar. Asta desi islazurile sint pirjolite de arsita, iar pelinul si pelinita se gasesc in cantitati apreciabile, laolalta cu omniprezentul stuf. Singurii care recunosc, franc, ca obtin lapte cam amar sint crescatorii de vaci si oi din Cotu Lung, un sat aflat in plina saratura, linga Siret. "Vacile au mincat pelin la greu, ca altceva nu prea mai e pe cimp. De fapt, au mincat si ele ce-au apucat in urma oilor, ca oile maninca pelinul de mic, nici nu-l lasa sa creasca. Acum l-au terminat si pe asta si nu stim ce-o sa ne facem cu ele!", ni s-a plins Costel Vasilache, posesor a patru vaci. Cind vine vorba despre lapte, omul spune ca, asa amar cum e, l-au mincat copiii fara probleme: "Pelinul e bun, e medicament, ce daca e putin amarui?! In familia mea se consuma astfel de lapte si brinza, iar toata lumea e sanatoasa".

Rau pentru animale, bun pentru oameni

In ciuda gustului putin amar, cotulungenii n-au avut probleme cu vinderea laptelui catre o firma care il colecteaza pentru a-l prelucra industrial. De altfel, se pare ca prin procesare in regim industrial, gustul amar este indepartat, odata cu efectul sau terapeutic. "Prin prelucrare si maturare industriala, urmele de pelin din lapte sint indepartate, iar consumatorul nu percepe nici o diferenta fata de laptele normal", ne-a explicat Gicu Dragan, directorul adjunct al Directiei Sanitar Veterinare Braila, adaugind ca, din punct de vedere al calitatii, laptele amar si brinzeturile derivate din acesta nu prezinta absolut nici un risc. "La analiza produselor, noi urmarim grasimea, densitatea si aciditatea produselor lactate. Gustul amar dat de continutul de pelin nu e un element de suspiciune. De altfel, nici nu am primit sesizari din partea consumatorilor privind acest aspect", ne-a declarat directorul Dragan.
In lumea stiintifica, pelinul este considerat, totusi, un factor de poluare naturala a furajelor. Medicul veterinar Marian Banica ne-a spus ca aceasta planta are un efect iritant asupra aparatului digestiv al ierbivorelor, din cauza continutului de uleiuri eterice. "Consumat in cantitati mari, poate avea o actiune iritanta si asupra sistemului nervos, animalul devenind agresiv si prezentind manifestari nervoase", ne-a mai informat doctorul Banica. Pe de alta parte, a precizat acesta, pelinul eliminat prin lapte are o actiune benefica asupra organismului uman, favorizind producerea sucului gastric, marind pofta de mincare si normalizind scaunul.
La rindul sau, Florian Vizireanu, proprietarul unui magazin specializat in comercializarea produselor naturiste, ne-a explicat ca pelinul si pelinita contin o cantitate infima de extract natural de oxitetraciclina, un antibiotic natural, fara efecte secundare, ce se asimileaza si in lapte. Vizireanu a adaugat ca, in conditiile actuale de seceta, si pelinul sufera din cauza lipsei de apa, dar acest aspect este benefic, cel putin pentru animale, deoarece nu mai contine uleiurile eterice iritante pentru sistemul digestiv.

CASETA

Planta minune din medicina traditionala

Pelinul mai este cunoscut si sub forma de "amareala care vindeca" pentru proprietatile sale benefice pe care le are asupra organismului uman. El creste pe mai toate marginile de drum nepasindu-i de razele soarelui si neputind fi deranjat de nimic. In medicina populara romaneasca, aceasta planta are un loc privilegiat fiind asemanata cu o planta magica. Este un antiinfectios extrem de energic iar ca remediu de sanatate, principiile sale amare il fac sa aiba efecte vindecatoare exceptionale. Planta este nelipsita din camara femeilor de la tara si le vindeca diferite afectiuni ca: digestia dificila, hepatita, durerile puternice de cap. Reumatismul, afectiunea cea mai des intilnita la batrini poate fi combatuta tot cu ajutorul pelinului. Persoanele care sufera de reumatism pot face bai cu infuzie combinata de pelin(5 litri la o cada de apa), de doua ori pe saptamina. El actioneaza ca un tonic nervos ameliorind local circulatia impulsurilor nervoase si vindeca miraculos daca este folosit cu regularitate. Pelinul ocupa un rol foarte important fiindu-i atribuite o serie de calitati, el ajutind persoanele care il folosesc. (Madalina GROSU)

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro