• Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a venit, ieri, la Lacu Sărat, pentru a evalua situaţia şi a găsi soluţii • oficialul a fost însoţit de mai mulţi specialişti, care au intrat în şedinţă şi au emis un plan de măsuri pe termen scurt • acesta ar urma să fie pus în aplicare începând de astăzi, dar operaţiunea va dura câteva săptămâni • pe termen mediu şi lung, s-a promis efectuarea unor studii care să stabilească exact cum se alimentează natural Lacu Sărat şi ce trebuie făcut pentru a nu se mai ajunge la situaţia actuală
În fix al 12-lea ceas, când Lacu Sărat mai are puţin şi seacă de tot, autorităţile centrale şi locale s-au mobilizat şi încearcă să ia măsuri pentru salvarea acestui obiectiv de interes naţional. Ieri, la faţa locului s-a aflat Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, care a venit să vadă cu ochii lui dezastrul. Şi nu a fost singur, ci însoţit de reprezentanţi ai mai multor instituţii din domeniu - Apele Române, Agenţia de Resurse Minerale, Institutul Naţional de Balneologie - aşa încât soluţiile pentru salvarea lacului să vină din partea unor specialişti abilitaţi. Evident, lângă ministru s-au aflat şi politicieni de pe plan local, “ghizi” în deplasarea de la Lacu Sărat fiindu-i senatorul Ion Rotaru, deputatul Nicu Niţă şi preşedintele executiv al PSD Brăila, Aurel Simionescu.
Înaltul oficial guvernamental a făcut o scurtă oprire la lacul 2, cel de lângă satul Lacu Sărat, care la ora actuală este complet secat. Delegaţia a putut să intre efectiv în cuva lacului, lipsită de apă, înaintând zeci de metri pe nămolul deja întărit. După ce s-au edificat despre situaţia existentă, specialiştii, în frunte cu ministrul, au aruncat o privire, de la nivelul Drumului Comunal 8, şi înspre lacul 1, cel lângă care există Staţiunea Lacu Sărat şi care este de fapt exploatat pentru efectele sale curative. Acesta încă nu a secat de tot, însă luciul de apă s-a restrâns la mai puţin de un sfert din suprafaţa ocupată în mod normal.
Odată edificată despre situaţia de facto, delegaţia condusă de ministru s-a îndreptat către sediul Centrului de Informare şi Dezvoltare din staţiune, acolo unde s-a ţinut o şedinţă de o oră şi jumătate, în care s-au stabilit paşii de urmat pentru salvarea Lacului Sărat. La discuţii au mai participat şi preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, prefectul George Paladi, primarul Brăilei, Marian Dragomir, primarul comunei Chiscani, Costică Cojea, consilierul municipal Sorin Boşneag, afaceristul Vasile Dogărescu, managerul Companiei de Utilităţi Publice “Dunărea”, Silviu Mangiurea, vicele CJ, Ionel Eupreanu, şi alţi responsabili.
Ce măsuri se vor lua urgent pentru salvarea lacului
La finalul şedinţei de la sediul CID Lacu Sărat, ministrul Deneş a participat la o conferinţă de presă, în Brăila, la sediul PSD. Secondat de şefii filialei locale a partidului, Ioan Deneş a prezentat planul de acţiune pentru salvarea lacului. Acesta a precizat că toate măsurile care urmează a fi luate au fost în aşa fel gândite încât să nu fie afectate vestitele proprietăţi curative ale nămolului lacului sărat. “Abordarea a fost pe două paliere. Primul - soluţii pe termen scurt, al doilea - soluţii pe termen mediu şi lung. Soluţiile pe termen scurt se vor derula în cinci paşi:
Pasul 1. Institutul Naţional de Balneologie recoltează mâine ( azi n.n.) probe din Lacul 1 şi comunică spre concesionar cantitatea necesară de apă care trebuie să ajungă în Lacul 1 pentru o nouă prelevare de probe. Pentru că specialiştii de la Institutul Naţional de Balneologie ne-au spus foarte clar: ca să poată da o soluţie privind cantitatea necesară de apă în Lacul 1 astfel încât să nu se piardă aceste calităţi terapeutice ale nămolului, trebuie în primul rând introdusă o cantitate minimă de apă pentru ca în etapa a doua să ia o nouă serie de probe şi să ne spună ce cantitate de apă e necesară în Lacul 1, repet, fără a fi puse în pericol acele calităţi ale nămolului.
Pasul 2. Alimentarea cu apă de către ANIF, prin canalele de irigaţie existente, alimentându-se prima dată Lacul 2 care are o comunicare directă cu aceste canale şi, ulterior, prin canalul de subtraversare să ajungă în Lacul 1 cantitatea minimă necesară pentru a putea preleva noi probe.
Pasul 3. Recoltare de noi probe din Lacul 1, de-a lungul câtorva zile şi monitorizarea calităţii nămolului pentru ca să poată cei de la Institutul Naţional de Balneologie să ne spună ce cantitate de apă trebuie să ajungă în Lacul 1. După care se va transmite de către Institutul Naţional de Balneologie cantitatea necesară de apă ce va putea fi deversată în Lacul 1 fără a afecta calităţile terapeutice ale nămolului din lac.
Pasul 4) Umplerea Lacului 1 la cotele precizate de Institutul Naţional de Balneologie.
Pasul 5) Efectuarea perimetrului de protecţie sanitară a acestui lac”, a precizat ministrul Ioan Deneş, adăugând că implementarea acestor paşi se va face în următoarele câteva săptămâni.
Soluţii pe termen mediu şi lung
În ceea ce priveşte soluţiile pe termen mediu şi lung, ministrul a promis că, în perioada următoare, va fi făcut un studiu multidisciplinar care să analizeze atât componenta hidrogeologică, legată de alimentarea cu apă a lacului, cât şi cea balneoclimaterică, legată de menţinerea proprietăţilor curative ale acestuia şi care să propună măsurile şi lucrările necesare. “Practic, pe termen mediu şi lung, Ministerul Apelor şi Pădurilor, împreună cu celelalte instituţii de specialitate, respectiv Institutul Naţional de Balneologie şi Agenţia Naţională a Resurselor Minerale, se impune să facă acest studiu, ca necesarul de apă din cele două lacuri să se permanentizeze. Adică să nu mai avem această situaţie pe care am avut-o în acest an”, a declarat Deneş.
Se vor face aşadar studii pentru a se şti exact care sunt sursele de alimentare naturale ale lacului şi cum vor putea fi protejate acestea. De ce nu s-a făcut aşa ceva până acum? Ministrul spune că nu a fost cazul, din moment ce nu ne-am mai confruntat cu o secare atât de puternică a celor două lacuri, care tinde să se permanentizeze dacă nu se iau măsuri urgente. Se mai pune, totuşi, întrebarea de ce nu s-a acţionat mai devreme pentru aplicarea măsurilor pe termen scurt, pentru alimentarea cu apă a lacului aproape secat. Deneş a recunoscut că ştia de două luni despre starea acestuia, fiind înştiinţat de conducerea Consiliului Judeţean, dar şi de relatările din presă. Totuşi, a durat atât până când s-au urnit lucrurile, deoarece a trebuit să fie respectate anumite proceduri legale, a justificat ministrul.
În ceea ce priveşte legendele legate de izvoarele subterane care alimentează lacul principal, senatorul Ion Rotaru a spus că deocamdată nu se cunosc date ştiinţifice despre acestea şi că studiile care urmează să se efectueze vor stabili dacă aceste izvoare există sau nu.
În această privinţă, ministrul Deneş a precizat că deocamdată există doar ipoteze, ce urmează să fie elucidate. “Sunt trei ipoteze, una sigură şi două probabile. Dar în urma studiului care urmează să fie făcut pentru a permanentiza debitul necesar de apă din cele două lacuri vom şti exact. Ceea ce este sigur, este că apa din lacuri vine clar în fiecare an în mare parte din apele pluviale. Cele două ipoteze probabile sunt următoarele: apa poate proveni, de asemenea, prin scurgere naturală după panta generală a câmpiei, de la munte la Dunăre. Şi tot probabilă, o a treia sursă, apa provenită din izvoare aflate pe fundul lacului sau în împrejurimile sale. Dar studiul ne va spune exact. Şi după încheierea acestuia vom şti exact care sunt sursele sigure din care se alimentează cele două lacuri şi ce trebuie făcut dacă acele surse sunt insuficiente pentru ca debitul celor două lacuri să fie cel necesar pentru a se păstra în continuare acele calităţi terapeutice ale nămolului şi concentraţia de sare pe care specialiştii ne-ar spune că e necesară pentru a se produce acea regenerare a nămolului terapeutic”.
Staţiunea Lacu Sărat, planuri şi orgolii
Dacă autorităţile îşi vor respecta angajamentele şi vor aplica măsurile amintite mai sus, sunt şanse foarte mari ca lacul sărat să îşi revină şi să poată fi exploatat în continuare. Altfel, dacă lacul dispare iremediabil, Staţiunea Lacu Sărat rămâne fără niciun scop şi o să dispară la rândul ei. Oficialii prezenţi la discuţiile de ieri s-au arătat, totuşi, optimişti şi în ceea ce priveşte existenţa staţiunii şi a posibilităţilor ca aceasta să iasă din marasmul actual, prin investiţii care să le ofere turiştilor condiţii cu adevărat civilizate de cazare, tratament şi distracţie. Senatorul Ion Rotaru a ţinut să precizeze că a avut recent discuţii cu Ministrul Turismului, pentru ca Lacu Sărat să obţină statut de staţiune de interes naţional, aşa încât să se poată accesa mai uşor fonduri europene pentru lucrări de reabilitare şi dezvoltare.
După cum se ştie, staţiunea a fost disputată de municipiul Brăila şi comuna Chiscani, iar după un proces care a durat mai mult de un deceniu, instanţele de judecată i-au dat dreptate Chiscaniului. Ca urmare, comuna învecinată a primit dreptul exclusiv de administrare a obiectivului. Despre posibilităţile reale ale Chiscaniului să facă faţă unei astfel de sarcini încă există discuţii la nivel local şi judeţean. După cum se ştie, atât municipiul Brăila cât şi Consiliul Judeţean s-au oferit să intre într-o asociere cu comuna Chiscani, pentru o administrare mai eficientă a staţiunii. Consilierii locali din Chiscani şi primarul Costică Cojea au respins, însă, această propunere. Ieri, cu ocazia discuţiilor referitoare la salvarea lacului, s-a pus din nou pe tapet problema acestei asocieri. A făcut-o primarul Brăilei, Marian Dragomir, care nu s-a sfiit să lanseze câteva “săgeţi” spre omologul său din Chiscani. “Atât Consiliul Local Municipal cât şi Consiliul Judeţean au aprobat în unanimitate de voturi asocierea cu comuna Chiscani. Ştim cu toţii că acolo s-au împotmolit lucrurile, dar ei au încă timp să revină. La un moment dat, orgoliile unui primar dintr-o comună nu trebuie să obtureze dezvoltarea unei staţiuni. Dacă revin printr-o hotărâre de Consiliu Local la Chiscani şi înţeleg că au greşit în acel moment, noi punem pe primul plan interesul dezvoltării staţiunii dincolo de greşelile pe care le-au făcut ei la un moment dat”, a declarat Dragomir.
Chestiuni care ar trebui rezolvate urgent
Cert este că, dincolo de orgolii şi dispute, există lucruri care ar trebui neapărat rezolvate în această perioadă, când lacul este aproape secat. De exemplu, retragerea apelor a dezvăluit în zona malurilor o grămadă de deşeuri realmente periculoase pentru turiştii care vor intra în lac, atunci când acesta va reveni la capacitatea normală. Există bucăţi de beton spart, fier-beton ieşit în afară şi chiar ţevi înfipte în pământ, ascuţite şi ruginite, care ar putea provoca accidente foarte grave. Toate aceste deşeuri ar trebui curăţate acum, cât sunt la vedere. Dar cine să o facă? Ministrul Deneş şi-a exprimat speranţa că autorităţile locale şi concesionarii lacului vor ajunge rapid la o înţelegere referitoare la cine ar trebui să facă această operaţiune. După cum se ştie, concesionar este firma “Unita Turism”, condusă pe plan local de consilierul municipal brăilean Sorin Boşneag.
Pe lângă această curăţenie, s-a ajuns la concluzia că pe malul lacului trebuie plantată o perdea de protecţie, iar specia care se pretează cel mai bine este sălcioara. La întâlnirea de ieri, reprezentantul “Romsilva” a promis că regia pădurilor va pune la dispoziţie materialul săditor. Plantarea ar urma să se facă prin grija autorităţilor locale, eventual prin cooptarea unor voluntari, a precizat ministrul Ioan Deneş.
