* fostă soție a actorului George Motoi, Giliola s-a născut la Brăila și a jucat opt ani pe scena Teatrului ”Maria Filotti”

Doliu în lumea teatrului românesc. A încetat din viață, la numai 47 de ani, actrița Giliola Motoi. Fostă soție a actorului George Motoi, de la a cărui dispariție au trecut doi ani, Giliola era actriţă a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti. Ea a murit în urma unui stop cardio-respirator. Va fi înmormântată luni, la cimitirul "Sfânta Vineri".

Vestea a fost transmisă de colegii actriţei pe pagina de Facebook a TNB, informează MEDIAFAX:

”O veste teribilă pentru noi toţi, pe care din păcate v-o dăm în această zi: Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” se desparte astăzi de o mare artistă: GILIOLA MOTOI a încetat din viaţă la numai 47 de ani. Familia teatrului este mai săracă, noi suntem mai singuri şi mai trişti. A fost Veronica Micle, a fost Miţa Protopopescu, Filomela sau Coralia, însă pentru noi toţi a fost şi va fi Giliola Motoi, o actriţă de o mare sensibilitate şi cu un farmec aparte, ale cărei interpretări vor rămâne vii multă vreme de-acum înainte. Noi, cu siguranţă, nu o vom uita!”, se menţionează în comunicat.

Slujba de înmormântare va avea loc la Biserica Sf. Maria, luni, 10 iulie, de la ora 11.00, iar înmormântarea va avea loc la Cimitirul Sfânta Vineri, în aceeaşi zi, de la ora 12.00.

Născută la Brăila, pe 26 august 1969, actriţa a absolvit Liceul ”Nicolae Iorga” și apoi Academia de Arte Luceafărul, Bucureşti în 1996, la clasa profesorului George Motoi, cel care avea să îi devină soţ.

În perioada 1988-1996 a jucat la Teatrul Maria Filotti din Brăila.

Din 1996 a fost actriţă a Teatrului Naţional I.L.Caragiale, şi a apărut în spectacole ca "Năluca", "Regele şi cadavrul", 'Generaţia de sacrificiu", 'Omul din La Mancha", 'Coada" sau "Ultima Oră".

În actuala stagiune juca în spectacolul "Cinci femei de tranziţie".

Giliola Motoi a fost distinsă cu Premiul Naţional de Interpretare "Elvira Godeanu" acordat de Asociaţia Umoriştilor din România (A.U.R), pentru rolul Magda Minu din piesa "Ultima oră" de Mihail Sebastian.