• pe mizeria acumulată pe faţadele sau acoperişurile unor clădiri de patrimoniu din zona istorică a Brăilei au început, realmente, să prindă rădăcini copaci în toată regula • imaginea este cât se poate de grăitoare pentru stadiul de degradare în care se zbate la ora actuală oraşul nostru • legi care să permită autorităţilor locale să se implice în reabilitarea clădirilor de patrimoniu există • în alte oraşe, aceste legi au început să fie puse în practică • la noi, edilii încă mai analizează problema pe toate părţile, pentru a găsit un punct de plecare • iniţiativele pornite în mandatul trecut, deşi începuseră să aibă rezultate concrete, s-au evaporat pur şi simplu, încât nimeni nu mai ştie de soarta lor
De ani de zile, toţi edilii care s-au perindat la conducerea Brăilei au promis, printre altele, că vor scoate din mizerie centrul vechi al oraşului. De la Anton Lungu încoace, asta a fost una dintre temele centrale ale campaniilor electorale. Rezultatul: clădirile din centrul istoric nu numai că nu au fost renovate dar multe dintre ele au ajuns într-un stadiu de degradare care face tot oraşul de râs. S-a atins, practic, un nivel încă necunoscut al degradării urbane, trecându-se de la clasicele bucăţi de tencuială căzute de pe faţade îmbătrânite, la copaci crescuţi miraculos între rosturile clădirilor sau pe acoperişuri. Straturile de mizerie s-au acumulat aşadar până când au ajuns sol fertil pentru vegetaţia care a prins rădăcini şi s-a dezvoltat nestingherită, hrănită cu apa de ploaie, la pachet cu delăsarea proprietarilor şi neputinţa autorităţilor!
Doi copăcei, din ce în ce mai vânjoşi, au apărut de ceva vreme între două clădiri de referinţă ale centrului vechi. Una dintre ele este Casa Bolehover, situată pe Str. Mihai Eminescu, colţ cu Str. Goleşti. Construită în urmă cu circa 150 de ani de Iacob Bolehover, unul dintre cei mai înstăriţi oameni de afaceri
pe care i-a avut Brăila în anii ei de glorie, clădirea respectivă s-a numărat mult timp printre principalele puncte de atracţie ale oraşului. Istoricii au observat că imobilul, la parterul căruia a funcţionat dintotdeauna o farmacie, apărea foarte des în cărţile poştale realizate în Brăila, între anii 1900 – 1930. Astăzi, clădirea are un proprietar privat care a renovat de curând interiorul, însă nu pare să reuşească să readucă şi faţada la strălucirea de odinioară. Dimpotrivă, a urâţit-o şi mai mult înlocuind tâmplăria de lemn de la etajul doi cu tâmplărie termopan. Între această clădire şi cea alăturată - care ar putea fi la fel de superbă dacă i-ar fi restaurată faţada ale cărei elemente de decor îmbină armonios influenţe orientale şi occidentale – au apărut cei doi arbuşti ce se încăpăţânează să crească exact acolo, la înălţimea etajelor 1 şi 2. Forţând o analogie, s-ar zice că acei copăcei au ieşit pe faţadele celor două case neîngrijite ca păduchele pe fruntea unui om certat cu apa. Mergând pe acelaşi fir logic, am putea compara un nespălat cu Brăila noastră căzută în mizerie. În concluzie, ce poate reprezenta mai bine ca marcă specifică a oraşului, decât acei arbuşti lăsaţi să îşi înfigă rădăcinile pe frontispiciile a două dintre cele mai reprezentative clădiri din centrul vechi?! Şi nu doar pe acestea: acoperişul fostului hotel „Pescăruş„ găzduieşte, de asemenea, câţiva copăcei care se dezvoltă bine-mersi, de câţiva ani, fără să intereseze pe nimeni ce Dumnezeu caută ei acolo!
Revenind la realitatea care ne înconjoară, este clar că potenţialul enorm reprezentat de arhitectura clădirilor de patrimoniu din centrul istoric al Brăilei este lăsat să se risipească. Asta deşi se bate foarte multă monedă pe faptul că oraşul nostru se numără printre puţinele din România unde centrul istoric s-a conservat foarte bine.
„Brăila şi Sibiul sunt singurele oraşe din România care şi-au păstrat centrele istorice neatinse de buldozerele lui Ceauşescu. Din acest motiv putem admira astăzi imobilele construite la sfârşit de secol XIX, început de secol XX, în acel stil eclectic, de clasic amalgamat cu elemente din mai multe curente şi epoci”, ne explica, în urmă cu ceva timp, Marian Ion, arhitectul şef al municipiului Brăila. Potrivit acestuia, pe faţadele clădirilor brăilene se pot vedea numeroase stiluri, de la rococo şi baroc, până la neoromânesc şi art noveau. În urmă cu peste 100 de ani, când Brăila era unul dintre cele mai dezvoltate oraşe ale ţării, cu puternice comunităţi de greci, evrei, turci şi alte etnii, existau aici numeroşi oameni de afaceri suficient de bogaţi încât să îşi poată permite ridicarea unor case pe cât de trainice, pe atât de frumoase. „Atunci erau la modă clădirile construite după cataloage de arhitectură beaux-arts, aduse de la Paris. Beneficiarul îi arăta arhitectului cam ce elemente de arhitectură ar vrea pe faţada casei, iar acesta îşi spunea punctul de vedere al specialistului, alegând combinaţiile cele mai potrivite”, ne mai explica, într-o discuţie purtată în urmă cu un an, arhitectul şef Marian Ion.
Zilele trecute, când acesta s-a întors pe funcţie, după ce îşi dăduse demisia ca să candideze pentru fotoliul de primar, l-am întrebat ce intenţionează să facă pentru a scoate centrul vechi din marasmul actual. „Lucrez la un regulament în baza căruia se vor putea lua măsuri pentru renovarea clădirilor de patrimoniu. Regulamentul va îngloba prevederile legislaţiei din domeniu. Urmează să fie supus dezbaterii publice, cel mai probabil pe parcursul lunii noiembrie a anului în curs”, ne-a declarat fostul şi actualul arhitect şef.
La alţii se poate
Legi care să ajute autorităţile locale pentru renovarea clădirilor de patrimoniu există, important e să fie puse în practică. În luna iulie a acestui an, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat modificările şi completările aduse Legii 153 din 2011 privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. Conform noilor reglementări, administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor de reabilitare, banii urmând a fi recuperaţi de la proprietari, în termen de câţiva ani. Potrivit „Mediafax”, autorităţile locale pot prelua cheltuielile dacă respectivele clădiri sunt situate în zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice. Acest aspect este foarte important, în contextul în care, la Brăila, zona de protecţie a clădirilor vechi este instituită în tot centrul vechi, de la Dunăre până la strada Griviţei.
În alte oraşe din România, deja astfel de prevederi legislative au fost înglobate în hotărâri ale consiliilor locale municipale şi încep să îşi facă efectul. Potrivit mass-media naţională, Timişoara este unul dintre oraşele unde municipalitatea este dispusă să colaboreze cu proprietarii de clădiri de patrimoniu, în vederea reabilitării faţadelor. Cei care refuză o astfel de colaborare riscă să plătească impozite de 5 ori mai mari decât cele normale.
La Brăila, deocamdată autorităţile locale încă se mai gândesc cum să abordeze problema. Regulamentul pe care îl are în lucru arhitectul şef va cuprinde nişte măsuri care vor trebui să întrunească votul consilierilor locali, subliniază viceprimarul Alexandru Jantea. Acesta spune că, el personal, n-ar merge pe ideea supraimpozitării proprietarilor de clădiri ci mai degrabă pe acordarea unor facilităţi fiscale prin care aceştia să fie stimulaţi să investească în renovarea faţadelor. „Deocamdată, discutăm la nivel de principiu. Există un regulament în lucru, dar nu s-a stabilit nimic concret. Avem acea lege adoptată în luna iulie care ar permite Primăriei să investească bani de la bugetul local în reabilitarea clădirilor urmând să îi recupereze ulterior, dar trebuie să vedem dacă posibilităţile financiare ale municipalităţii pot acoperi astfel de investiţii. Aceste aspecte trebuie discutate cu toţi consilierii locali, pentru a ajunge la o variantă agreată de toată lumea”, ne-a declarat Jantea.
Iniţiativa evaporată
Noua conducere a Primăriei face, aşadar, primii paşi în rezolvarea problemei reabilitării centrului istoric. Abordări ale aceleiaşi probleme au mai fost, însă, şi în mandatul trecut, când fostul viceprimar Alexandru Dănăilă a avut iniţiativa unei inventarieri a tuturor clădirilor din centru, pentru a se şti câte aparţin municipalităţii, câte au proprietari privaţi şi câte sunt locuite în prezent de chiriaşi. Acţiunea a demarat în mai 2015 şi a durat câteva luni. Fostul viceprimar pleda atunci pentru scoaterea chiriaşilor din casele deţinute de municipalitate, astfel încât acestea să poată fi reabilitate şi să li se dea o altă utilizare decât cea de locuinţe sociale. De altfel, când s-a votat bugetul pentru anul în curs, a fost prinsă o sumă pentru un proiect ce viza construirea unei clădiri unde să poată fi mutaţi chiriaşii respectivi. Imobilul ar fi urmat să fie ridicat, în regim de urgenţă, pe un teren din noul cartier aflat acum în lucru în zona Cimbrului. O metodă similară a fost folosită şi în Constanţa, unde multe imobile din centrul oraşului au fost eliberate, prin muntarea chiriaşilor la periferie, în blocuri asamblate din materiale prefabricate.
Fostul viceprimar Alexandru Dănăilă ne-a declarat, ieri, că informaţiile obţinute în urma inventarierii clădirilor din centrul vechi au fost lăsate la Primărie. „Nu îmi mai amintesc exact datele probleme. Ştiu doar că s-a constatat că imobilele aflate în administrarea Serviciului de Fond Locativ al municipalităţii sunt ocupate de un număr mare de chiriaşi, care locuiesc în spaţii mici şi neadecvate. Soluţia era să se construiască un imobil în zona Cimbrului care să-i poată găzdui în condiţii mai decente pe aceşti chiriaşi, iar casele din centru să fie reabilitate şi să intre într-un program de reconversie, dându-li-se alte utilizări decât cele de locuinţe sociale. Ce pot să vă spun este că a fost prinsă în bugetul pe anul în curs o sumă de circa 600.000 euro, pentru a se începe demersurile în vedere construirii imobilului respectiv, adică ceea ce ţine de întocmire a studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic. Existau opt loturi de teren în zona Cimbrului care puteau fi comasate în vederea construirii imobilului respectiv. Acesta urma să fie făcut din elemente uşoare, prefabricate, astfel încât să poată fi terminat în decurs de câteva luni. Ce s-a mai întâmplat cu acest proiect nu ştiu. Eu am venit atunci cu ideile, dar de partea practică s-a ocupat Executivul din cadrul Primăriei, adică Direcţia de Patrimoniu, Direcţia Tehnică şi Instituţia Arhitectului Şef”, ne-a declarat Alexandru Dănăilă.
La nivelul Primăriei, ideile fostului viceprimar şi ceea ce rezultase concret din ele şi-au cam pierdut urma. Atât arhitectul şef Marian Ion cât şi viceprimarul Alexandru Jantea ne-au spus că nu ştiu nimic de existenţa vreunei inventarieri a clădirilor din centrul istoric. „Nu am cunoştinţă că ar exista astfel de date în Primărie la ora actuală. M-am interesat, iar la Direcţia de Patrimoniu nu există o astfel de situaţie”, ne-a declarat viceprimarul Jantea, ajutându-ne să ne facem o idee odată în plus despre inconsecvenţa şi incoerenţa acţiunilor administrative derulate de instituţia Primăriei, când vine vorba despre salvarea clădirilor din centrul vechi al Brăilei.
