• muncitorii “Seroplant” vor tăia din nou vegetaţia crescută sălbatic pe malul taluzat al falezei brăilene • o acţiune similară a fost făcută şi în vara trecută, însă rezultatul nu a ţinut prea mult • zona are nevoie de o reabilitare completă, însă un astfel de proiect nu prea are şanse să fie pus în practică în viitorul apropiat • singura tentativă de reabilitare a malului s-a făcut în urmă cu opt ani, a costat 7,7 miliarde de lei vechi pentru o lungime de circa 20 de metri şi a eşuat lamentabil • în urmă cu aproape 50 de ani, faleza brăileană arăta incomparabil mai bine decât în prezent
Toaletată vara trecută, la scurt timp după ce Marian Dragomir şi-a preluat mandatul de primar, faleza Brăilei, mai exact malul taluzat al acesteia, este din nou plină de buruieni aproape de nepătruns. În lipsa unei investiţii masive care să redea taluzului şi aleii de pe mijlocul acestuia aspectul din urmă cu 50 de ani - când arăta incomparabil faţă de imaginea actuală, după cum o dovedesc fotografiile din epoca respectivă - toaletările nu pot avea decât efecte de scurtă durată. Primăria intenţionează, totuşi, să reia bătălia pe termen scurt cu vegetaţia sălbatică de pe taluzul falezei. Conducerea Serviciului de Utilitate Publică “Seroplant” ne-a informat că de luni, 12 iunie, s-au început operaţiunile de tăiere a vegetaţiei crescute în exces. Acestea vor dura câteva zile şi vor avea meritul că, pentru ceva vreme, taluzul şi aleea pietonală vor fi scoase la lumină şi vor redeveni accesibile brăilenilor care vor să se plimbe pe acolo.
Malul superior al falezei brăilene are nevoie, însă, de mult mai mult decât tăierea vegetaţiei. Aspectul de junglă deja instalată pe promontoriul falezei culminează în prezent cu un real pericol, pentru cine încearcă să coboare spre Dunăre pe scările dinspre strada Pensionatului. Pe lângă faptul că sunt efectiv sufocate de bălării şi gunoaie, unele trepte s-au prăbuşit, având între ele gropi de un metru adâncime. De asemenea, rondoul din capătul străzii Pensionatului este un loc periculos, din cauza lipsei balustradelor de beton, care au fost distruse şi de trecerea timpului, dar şi de acţiunile premeditate ale unor brăileni-vandali.
Reabilitare de ochii lumii, pe bani mulţi şi prost folosiţi
Malul falezei brăilene nu a mai beneficiat de ani de zile de atenţia autorităţilor locale, în adevăratul sens al cuvântului. Doar o mică porţiune, de circa 20 metri, de la capătul dinspre moara Violatos, a fost amenajată în 2009, însă lucrarea executată atunci s-a dovedit în timp a fi de proastă calitate, deşi suma investită a fost foarte mare.
După cum v-am mai informat în paginile cotidianului nostru, în 2009, reabilitarea celor 20 metri de taluz - refacerea aleilor, montarea unor stâlpi de iluminat, aplicarea unor balustrade din fier forjat susţinute de stâlpi de beton şi consolidarea malului - a costat 7,7 miliarde lei vechi. Lucrarea a fost executată de firma “Tancrad” SRL Galaţi. Din această sumă, 7 miliarde de lei vechi au fost alocaţi din Fondul pentru Mediu, restul de 700 milioane de lei vechi provenind de la bugetul local al Brăilei. La vremea respectivă, reprezentanţii Primăriei spuneau că lucrările de consolidare a primilor 20 de metri liniari au avut caracter experimental, pentru stabilirea unei soluţii tehnice finale, care să se aplice pe cele câteva sute de metri de taluz, de la moara Violatos până în dreptul ştrandului pentru copii. Numai că anii au trecut unul după altul, iar experimentul început în 2009 a căzut în uitare. Ca să fie totul complet, tronsonul de 20 de metri reabilitate contra sumei de 7,7 miliarde de lei vechi s-a degradat mai rău decât porţiunea de mal rămasă de pe vremea comuniştilor. Soluţia aleasă de “Tancrad” pentru consolidarea terasamentului - un cofraj din material plastic - a cedat, iar pe alocuri s-au produs alunecări de mal. În plus, amenajările făcute în urmă cu opt ani au fost înghiţite de buruieni, la fel ca restul malului.
O faleză de nerecunoscut
După cum v-am mai informat, dintr-o fotografie făcută cu 46 de ani în urmă (în 1971), aflată în prezent în arhiva colecţionarului brăilean Valerică Butoi, se poate vedea o faleză a Brăilei complet diferită de ceea ce avem acum. Malul Dunării fusese recent amenajat, iar aleile, inclusiv cele de pe terasamentul falezei, erau curate şi funcţionale pe toată lungimea lor. Spaţiile verzi erau, de asemenea, bine trasate şi acoperite cu gazon proaspăt tuns. În aceeaşi fotografie se pot vedea şi cei şase stejari plantaţi în 1968, cu ocazia împlinirii a 600 de ani de la atestarea documentară a oraşului. Stejarii erau atunci nişte pui, lângă scările de la capătul bulevardului Karl Marx, cum se numea atunci, fost Carol, actual Independenţei. În prezent, copacii au ajuns la maturitate şi domină cu coroanele lor faleza brăileană. Nu doar aceşti copaci au crescut, însă, ci şi alte plante care au luat efectiv în stăpânire malul brăilean, încât felul cum acesta era amenajat în urmă cu 45 de ani nici nu se mai poate ghici în prezent.
Din păcate, în planurile pe termen scurt şi mediu ale Primăriei Brăila nu se întrevede nicio investiţie axată pe reabilitarea corespunzătoare a falezei. În urmă cu ceva timp, pe vremea primarului Aurel Simionescu şi a viceprimarului Alexandru Dănăilă, se vorbea despre realizarea unui Plan de Urbanism Zonal în baza căruia să se întocmească un proiect de reabilitare unitară a întregii faleze. “În bugetul local pe anul în curs au fost prevăzute sumele necesare întocmirii unui Plan de Urbanism Zonal pentru sistematizarea unitară a falezei brăilene. Prin acest PUZ se vor stabili toate detaliile unei sistematizări compete şi complexe, pornind de la zonele cele mai indicate pentru amenajarea de spaţii verzi şi până la locurile unde trebuie amenajat portul turistic, sau unde pot fi extinse cheurile pentru bărci. După ce vom avea un PUZ complet, putem să vorbim de finanţarea lucrărilor efective, de accesarea unor fonduri europene, de alocarea unor resurse de la bugetul local etc”, ne declara, în martie 2016, fostul viceprimar Alexandru Dănăilă. La ora actuală, nu se mai “aude” nimic despre PUZ-ul în cauză!
