Industria textilă şi sectorul agricol au fost domenii în care italienii din judeţul Brăila nu au resimţit efectele crizei economice. O dovadă în acest sens o constituie rezultatele financiare şi economice raportate de cele 8 firme brăilene reprezentative, unde asociaţi sau acţionari sunt persoane fizice sau juridice din Italia. O analiză a principalilor indicatori raportaţi de cele mai importante companii în care sunt implicaţi italienii arată că se fac profituri frumoase din confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte, aşa cum este cazul SC "Blazer" sau "Bluette Mode", de exemplu, dar şi din creşterea păsărilor, unde firme reprezentative apar "Agrimon" şi "Drymon". Cumulate, profiturile realizate de firmele italiene în 2009, al doilea an de criză economică în România, se ridică la aproximativ 13,66 milioane lei, adică 3,25 milioane euro, în timp ce rezultatele negative s-au situat sub pragul de 200.000 euro. Ca o comparaţie, în 2008, profiturile cumulate au fost de aproape trei ori mai mici - 1,2 milioane euro, sensibil egale cu pierderile raportate în 2008 de firmele analizate.
Aportul de capital al italienilor: peste 15 milioane euro
Potrivit Registrului Român al Comerţului, la nivelul judeţului Brăila sunt înregistrate opt societăţi reprezentative unde persoane fizice sau juridice din Italia deţin acţiuni sau părţi sociale. Este vorba despre SC "Blazer", SC "Bluette Mode", SC "Drymon", SC "Agrimon", "SC "Arteferro", SC "Geada", SC "Romava" şi SC "Stelmar". Trebuie menţionat că SC "Risi", o companie înfiinţată la Brăila de grupul "Riso Scotti", a fost radiată din Registrul Român al companiilor întrucât sediul social al firmei a fost transferat în alt judeţ.
Aport substanţial de capital italian apar la "Drymon" SRL - 40,32 milioane lei (aproximativ 9,6 milioane euro), urmat de "Agrimon" - 10,89 milioane lei (2,5 milioane euro), "Arteferro" - 11,11 milioane lei (2,6 milioane euro), "Geada" - 1,98 milioane lei (470.000 euro), "Romava" - 0,57 milioane lei (130.000 euro) şi "Stelmar" - 0,5 milioane lei (120.000 euro). Defalcat pe domenii de activitate, cele mai mari investiţii se concentrează în agricultură, circa 14,18 milioane euro ("Drymon", "Agrimon" şi "Geada"), precum şi în producţie industrială - 2,6 milioane euro ("Arteferro"). Însumate, aceste valori ale capitalurilor sociale indică un total de 15,42 milioane euro.
"Agrimon" s-a menţinut în top
În ceea ce priveşte rezultatele financiare obţinute de aceste companii, cele mai recente date indică un profit cumulat de circa 13,66 milioane lei, adică 3,25 milioane euro.
Cele mai bune rezultate le-a obţinut "Agrimon", cu un profit net, în 2009, de 10,69 milioane lei (2,54 milioane euro) dublu faţă de profitul raportat de companie în 2008, primul an de criză în România. Iată, aşadar, că italienii, care au ajuns să deţină cea mai importantă cotă din piaţa ouălor de consum, nu au resimţit efectele crizei. Ba dimpotrivă, se poate observa o creştere importantă a cifrei de afaceri, în 2009, la 22,2 milioane euro, faţă de doar 19 milioane euro în 2008. În plus, compania şi-a majorat şi numărul mediu anual de salariaţi: de la 183 de persoane în 2008 la 203 angajaţi în 2009.
Pe locul doi s-a clasat SC "Blazer", cu un profit de circa 460.000 euro, desfăşurând activitatea în domeniul confecţiilor textile. Cifra de afaceri anunţată de firmă a fost de 11,43 milioane euro, realizată cu un număr de 340 de angajaţi. Cu titlu de comparaţie, în 2008, firma reuşise să acumuleze un profit de 270.000 euro, la o cifră de afaceri de 11,9 milioane euro, cu 365 salariaţi.
Pe locul 3 s-a clasat, în funcţie de rezultatul net aferent anului 2009, SC "Drymon" cu un profit de aproape 160.000 euro, obţinut în urma unei cifre de afaceri de 5,9 milioane euro, derulată în domeniul creşterii păsărilor. În 2008, firma a avut un profit de 23.000 euro la o cifră de afaceri de 3,3 milioane euro.
Mai departe, în ordinea descrescătoare a rezultatelor nete aferente lui 2009, se înscriu SC "Stelmar" - aproape 80.000 euro, "Arteferro" - 8.700 euro şi "Bluette Mode" - 2.500 euro.
În tabăra firmelor care au înregistrat pierderi în 2009, sunt două unităţi: SC "Romava" (cu domeniu de activitate în sectorul comerţ) cu un minus de 157.000 euro şi "Geada" (agricultură) cu 48.000 euro. În ambele cazuri se poate observa însă că, deşi au ieşit pe pierdere, în comparaţie cu 2008, firmele respective şi-au îmbunătăţit indicatorii financiari întrucât, în primul an de criză, "Romava" a avut un minus de 230.000 euro, iar "Geada" de 290.000 euro.
