* prima biserică a parohiei, clădită în secolul XIX, s-a surpat, a doua a fost dinamitată de comunişti, însă după Revoluţie s-a zidit un nou şi trainic lăcaş de cult * acesta are acum pictura finalizată în proporţie de 90% * cei 800 mp de frescă realizaţi în mod impecabil de pictorul Ciprian Buzuloi au costat în jur de 900.000 de lei * se adaugă sculptura în lemn de stejar realizată de Grigore Tamaslacaru din Suceava, pentru care s-au plătit peste 130.000 de lei *
Construită prin strădania preoţilor şi pe cheltuiala credincioşilor - cu binecuvântarea ierarhului Dunării de Jos - noua biserică a parohiei "Sfânta Cuvioasă Parascheva", din vechiul cartier Atârnaţi, străluceşte ca o făclie în vecinătatea Pieţei Concordia. Este cea de a patra biserică închinată Cuvioasei Parascheva, din cele ctitorite la Brăila în decurs de 150 de ani. Prima biserică, construită la finele secolului al XIX-lea, s-a surpat de la sine, din pricina unui defect de proiectare, a doua a fost mai degrabă un paraclis, iar cea de a treia - copie fidelă a Catedralei de la Timişoara - a fost dinamitată de regimul comunist în anul 1964.
"O reparaţie morală"
Piatra de temelie a bisericii închinate Sfintei Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei şi a întregii Românii, a fost pusă în decembrie 2005, de către ÎPS Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, pe un teren aparţinând parohiei. După cum ne-a mărturisit părintele paroh Stan Ştefan, "construcţia noului lăcaş de cult s-a dorit a fi o reparaţie morală menită să îndrepte nedreptăţile istorice la care a fost supusă parohia Sf. Cuv. Parascheva de-a lungul anilor".
Proiectul bisericii a fost întocmit de către Institutul de Arhitectură din Galaţi: construcţie solidă, ridicată în stil bizantin, cu trei turle, naos, pronaos şi altar. În anul 2006, s-a turnat fundaţia sfântului lăcaş până la cota zero, iar pănă în anul 2012 s-au ridicat zidurile şi turlele, întreaga construcţie fiind "la roşu". În acelaşi an, Biserica "Sf. Cuv. Parascheva" a fost acoperită cu tablă din cupru, de cea mai bună calitate.
Au fost apoi realizate tencuielile interioare şi exterioare (operaţiune deloc uşoară, fiind vorba de sute de metri pătraţi de zid), catapeteasma, stranele şi iconostasele de lemn - inclusiv scaunul arhieresc - toate din lemn de stejar scuptat cu multă iscusinţă de Grigore Tamaslacaru, din Târgu Neamţ. Numai catapeteasma a costat 63.000 de lei, iar restul obiectelor din stejar scuptat încă 70.000 de lei.
Biserica a fost sfinţită în anul 2014, în preajma hramului, de către ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos. "A fost mulţime de popor la sfinţirea bisericii. A fost o sărbătoare a tuturor enoriaşilor", îşi aminteşte părintele paroh. Tot atunci, bisericii i s-a oferit cel de-al doilea hram, cel al Sf. Mucenic Sava de la Buzău, sfânt român, martirizat în sec. IV d.H., de către barbarii goţi. Tot din anul 2014, s-a slujit pentru prima dată Sfânta Liturghie în noua biserică, spre bucuria credincioşilor.
Pictura bisericii, realizată în tehnica frescă de către pictorul Ciprian Buzuloi, din Bucureşti, s-a început în anul 2018, a costat în jur de 900.000 de lei (este vorba de peste 800 mp de pictură murală!) şi este finalizată în proporţie de 90%. Icoanele împărăteşti de la Catapeteasmă sunt opera pictorului Adrian Rusu.
Adevărată bijuterie arhitectornică, Biserica "Sfânta Cuvioasă Parascheva" a fost construită exclusiv din daniile credincioşilor şi din veniturile parohiei, iar proiectul iniţial a fost de 3 milioane de lei. La exterior, vor prinde viaţă sfinţii români, realizaţi în tehnica mozaic de maestrul Daniel Codrescu, pictorul Catedralei Mântuirii Neamului din Bucureşti.
Istoria parohiei “Cuvioasa Parascheva”
Simbol al sfântului lăcaş, icoana Sfintei Cuvioase Parascheva - despre care se crede că este făcătoare de minuni - a fost lucrată cu multă iscusinţă de o credincioasă, în anul 1892, şi o înfăţişează pe sfântă în mărime naturală şi purtând epitrahil. Este vorba de o broderie de mari dimensiuni, lucrată în fir de aur şi argint pe suport de catifea şi cu materiale de calitate - singura de acest fel din ţară. În vechiul paraclis, se mai află o icoană a Sfintei Parascheva, la fel de veche, zugrăvită pe lemn de pictorul brăilean Matache Orăşanu - format la şcoala lui Gheorghe Tattarescu, pictorul care a realizat fresca de la Biserica greacă - şi îmbrăcată în argint aurit. Tot acolo, se află icoana Sfintei Parascheva făcând milostenie copiilor săraci, precum şi chipurile zugrăvite ale Sf. Ierarh Nicolae, Domnului Iisus Hristos şi Maicii Domnului (icoanele împărăteşti) pictate de acelaşi Matache Orăşanu.
Prima atestare documentară a parohiei "Cuvioasa Parascheva" datează din anul 1871, când credincioşii suburbiei "Atârnaţi" au cerut Primăriei un loc pentru construirea unei biserici. Acest demers s-a concretizat în luna mai a anului 1877, când a avut loc, oficial, întemeierea parohiei "Sfânta Cuvioasă Parascheva". Prima biserică, finalizată în anul 1892, s-a prăbuşit după numai patru ani, urmare a unor erori tehnice. Din fericire, nu au fost victime, pentru că incidentul s-a petrecut noaptea, iar biserica era goală. În acelaşi an, a fost construit un nou paraclis (o biserică ceva mai mică) sfinţit la data de 8 decembrie 1896 de către PS Episcop Iosif Gheorghian al Dunării de Jos. Potrivit documentelor de arhivă, la data de 29 septembrie 1935 a fost pusă piatra de temelie pentru o nouă biserică a parohiei, cea mai mare de acest fel din Brăila, asemănătoare Catedralei de la Timişoara. Din pricina problemelor financiare, lucrările au fost întrerupte de mai multe ori.
În anul 1958, deşi se afla într-o fază avansată de finalizare a lucrărilor, Biserica "Sfânta Cuvioasa Parascheva" a fost trecută în planul de sistematizare a oraşului de către autorităţile comuniste, alături de Biserica "Sfântul Spiridon" (lăcaş vechi de aproape 200 de ani). În anul 1962, biserica a fost trecută pe lista imobilelor ce urmau a fi expropriate şi demolate, iar în a treia săptămână din Postul Mare a anului 1964 ea a fost dinamitată şi apoi ştearsă de pe faţa pământului.
