Numai prin aplicarea irigatiilor, productiile agricole
cresc In medie cu 30-50%, iar prin aplicarea irigatiilor concomitent cu alte masuri agrotehnice, productiile agricole se dubleaza, ceea ce
conduce la cresterea veniturilor In agricultura si, implicit, a prosperitatii producatorilor agricoli. Asa scrie in orice manual de
agronomie, indiferent de cit de "pretentios" este publicul caruia i se adreseaza, de la elevi de clasa a V-a, la studenti din anii terminali.
Regula aceasta, care a stat la baza realizarii intregului sistem de irigatii din Romania, nu mai e valabila de 2 ani.
Noua lege a
imbunatatirilor funciare, nr. 138/2004, si noul concept de sprijinire a producatorilor agricoli, coroborate cu cresterile fulminante ale
preturilor input-urilor, au produs, in ultimii doi ani, grave disfunctionalitati in agricultura romaneasca. Daca la toate acestea adaugam si
preturile mici practicate pe piata produselor agricole in 2004 si 2005, obtinem un tablou perfect al eficientei economico financiare a
activitatii agricole romanesti in perioada premergatoare integrarii in Uniunea Europeana. Din 2000 incoace, de la o campanie la alta,
situatia fermierilor s-a ingreunat, astfel incit, vara aceasta, ultima dinaintea aderarii, pentru prima data in istoria judetului, nici macar
Insula Mare a Brailei nu isi mai permite sa irige. Daca un mastodont agricol de zeci de mii de hectare se confrunta cu o asemenea problema,
va inchipuiti ce se intimpla in fermele mici si mijlocii, care nu au in spate un "imperiu" financiar asa cum e "TCE 3 Brazi". Ca sa nu mai
spunem ca avantajata de pozitia geografica, Insula este incadrata in treapta I de udare, unde irigatul este anul acesta de 4 ori mai ieftin
decit in zonele aflate la distanta mare de sursa de apa. Deci, daca arendasul din IMB, Culita Tarita, care are Dunarea la marginea tarlalei,
nu dispune sau nu se indura din cauza costurilor exagerate sa dea citeva zeci de miliarde pentru iragarea culturilor, de unde sa aiba badea
Ion de la Ciocile sau Baraganu, 6 - 7 milioane de lei sa asigure macar o udare unui hectar de griu? E clar ca nu are, iar situatia oferita de
Dan Ionel, directorul general al Sucursalei Arges - Ialomita - Siret a Administratiei Nationale de Imbunatatiri Funciare - ANIF este mai
mult decit graitoare. Conform situatiei operative a ANIF, de la declansarea campaniei de irigatii 2006 si pina in prezent, la nivelul
judetului Braila au fost irigate 5.277 ha, enorm de putin in comparatie cu potentialul irigabil, circa 350.000 ha, din care reamenajate dupa
anul 2000, deci functionale la cererea fermierilor, peste 230.000 ha. Singurul an in care suprafata irigata a mai fost atit de mica a fost
2005, operativa ANIF aratind pentru a doua jumatate a lunii iunie, 6.000 ha. Toate acestea in conditiile in care la 1 iulie 2004, adica
anterior aparitiei Legii nr. 138, fusesera irigate 75.000 ha, din care peste 10.000 ha erau deja la a doua udare.
1.300 - 2.000 kg de
griu pentru udarea unui hectar
Pentru campania de irigatii 2006, declansata la sfirsitul lunii aprilie, pentru judetul Braila au fost
stabilite tarife de livrare a apei cuprinse intre 590.000 lei si 7.730.000 lei pentru mia de metri cubi. Acest tarif este stabilit in functie
de treapta de pompare in care este incadrata ferma, respectiv distanta fata de sursa de apa. La aceasta suma, pentru a putea iriga, fermierii
trebuie sa mai plateasca, in avans, si tariful anual, care este cuprins, tot in functie de treapta de udare, intre 150.000 lei/ha si peste 1
milion lei/ha, mai precis circa 15% din tariful de livrare. In cazul in care fermierii sint asociati in Organizatii ale Utilizatorilor de Apa
pentru Irigatii (OUAI), beneficiaza de subventii, anul acesta 3 milioane de lei/ha, daca lucreaza independent, isi suporta integral
cheltuielile cu irigatiile. Asa ca, in timp ce membrii unui OUAI cu terenul amplasat pe treapta I de udare nici macar nu consuma intreaga
subventie pentru a-si acoperi integral cheltuielile, un fermier individual cu terenul situat pe treapta a IV sau V de pompare va scoate din
buzunar pentru udarea unui hectar, la care sint necesari 660-700 metri cubi de apa, 5,4 milioane de lei tariful de livrare plus peste 1
milion de lei tariful anual.
"Nemultumiti este putin spus. Sintem disperati. Irigatiile au atins preturi enorme. Nu avem cum sa facem
fata. Pur si simplu nu mai e rentabil. Problema este ca subventia acordata de stat este unica si atunci cel care are terenul pozitionat in
apropierea sursei, unde tarifele sint mult mai mici, nici nu consuma integral suma alocata, iar cel care are terenul la capat de sistem,
situatie in care se regasesc cei mai multi producatori agricoli, plateste de-l ustura. Nu e normal, eu de la Liscoteanca nu vind griul mai
scump decit cel de Chiscani", a precizat Costica Macelaru, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli APA Braila.
Un calcul simplu,
prezentat de conducerea APA, arata ca pentru a iriga un hectar, fermierul ar trebui sa vinda peste 1.300 kg de griu cu 5.000 lei/kg, pret
greu de obtinut dupa cum decurg in prezent negocierile intre producatori si procesatori, sau peste 2.000 kg la un pret posibil anul acesta,
adica 3.000 lei/kg.
Pretul de valorificare a griului din recolta 2006 este insa o alta problema grava cu care se confrunta in prezent
fermierii. In timp ce ei au solicitat in Consiliul pe produs 5.000 lei/kg, procesatorii sustin ca un asemenea pret ar scumpi piinea peste
limita de accesibilitate a populatiei. Ei propun cu nonsalata cel mult 3.500 lei/kg, fara sa tina cont ca aceasta ar insemna faliment aproape
sigur pentru fermieri, dar mai ales ca pretul de 5.000 lei/franzela de 300 grame a fost stabilit dupa seceta din 2003 cind, pe fondul unor
productii extrem de mici, griul se cumpara cu peste 7.000 lei/kg.
Fata de 2004, pretul energiei electrice s-a dublat
Ca
irigatul nu mai e rentabil pentru terenurile aflate la mare distanta de Dunare sau pentru fermierii neorganizati in OUAI, o confirma si
directorul ANIF Dan Ionel. "Avem pregatite 67 de statii din care acum functioneaza doar 17. Mai mult, din cele pregatite, 32 sint in IMB dar
nu sint folosite. Anul acesta IMB nu iriga nimic pentru ca Ministerul Agriculturii nu le-a acceptat dosarul de transformare din AUAI in OUAI
desi a fost primul depus si este complet. In aceste conditii ei nu beneficiaza de subventii si i-ar costa foarte mult. De fapt foarte multi
fermieri si-au exprimat dorinta sau chiar am avut discutii pentru a incheia contracte sezoniere, dar cind au facut socoteala cit ii ajunge au
renuntat. Cind statul subventiona in adevaratul sens al cuvintului activitatea de irigatii, da, era rentabil. In primul rind se subventiona
energia, pentru ca din pretul total al apei pentru irigatii, costul energiei electrice este de 85%. Acum, sincer, nu mai e rentabil pentru
multi fermieri, plusul de productie obtinut nu valoreaza cit costul irigarii. E rentabil doar pentru fermierii organizati in OUAI si foarte
rentabil pentru OUAI-urile de pe primele trepte de pompare", a precizat Dan Ionel.
Concret, anul acesta, in intreg judetul s-au irigat
5.227 ha, din care 988 ha griu, 340 ha orz, 2.321 ha orez, 1.425 ha legume, 48 ha furaje, 85 ha alte culturi si 60 ha plantatii viticole si
pomicole. Din intreaga suprafata, 2.720 ha sint administrate de Unitatea Braila Nord, care cuprinde amenajarile Terasa Brailei, Noianu -
Chiscani, Latinu - Vadeni, iar 2.557 ha de Unitatea Braila Sud, care cuprinde amenajarile Calmatui - Gropeni - Chiscani, Gradistea - Faurei -
Jirlau si Terasa Viziru.
Din aceasta suprafata, la cel mai mic pret au fost irigate 30 ha din zona Vadeni, cu un tarif de livrare a apei
de 590.000 lei/1.000 mc, teren exploatat de un OUAI, iar la cel mai mare pret, 40 ha de pe Terasa Viziru, cu 7.730.000 lei/1.000 mc, teren
exploatat de fermieri individuali.
Pretul atit de mare al apei pentru igatii este cauzat, sustine Dan Ionel de costul ridicat al energiei
electrice. Astfel, daca in 2004, ANIF cumpara de la "Electrica" 1 kw cu 2.000 lei, in 2005 kw-ul a ajuns la 3.200 lei, iar anul acesta la
4.200 lei.
Mai trebuie spus si ca tariful anual a fost introdus pentru prima data in 2005 cind a fost cuprins intre 150.000 si 800.000
lei/ha. In plus, in 2004, pretul apei pentru irigatii a fost de maxim 555.000 lei/1.000 mc, pentru ca in 2005 maximul sa ajunga la 6,4
milioane de lei.
cresc In medie cu 30-50%, iar prin aplicarea irigatiilor concomitent cu alte masuri agrotehnice, productiile agricole se dubleaza, ceea ce
conduce la cresterea veniturilor In agricultura si, implicit, a prosperitatii producatorilor agricoli. Asa scrie in orice manual de
agronomie, indiferent de cit de "pretentios" este publicul caruia i se adreseaza, de la elevi de clasa a V-a, la studenti din anii terminali.
Regula aceasta, care a stat la baza realizarii intregului sistem de irigatii din Romania, nu mai e valabila de 2 ani.
Noua lege a
imbunatatirilor funciare, nr. 138/2004, si noul concept de sprijinire a producatorilor agricoli, coroborate cu cresterile fulminante ale
preturilor input-urilor, au produs, in ultimii doi ani, grave disfunctionalitati in agricultura romaneasca. Daca la toate acestea adaugam si
preturile mici practicate pe piata produselor agricole in 2004 si 2005, obtinem un tablou perfect al eficientei economico financiare a
activitatii agricole romanesti in perioada premergatoare integrarii in Uniunea Europeana. Din 2000 incoace, de la o campanie la alta,
situatia fermierilor s-a ingreunat, astfel incit, vara aceasta, ultima dinaintea aderarii, pentru prima data in istoria judetului, nici macar
Insula Mare a Brailei nu isi mai permite sa irige. Daca un mastodont agricol de zeci de mii de hectare se confrunta cu o asemenea problema,
va inchipuiti ce se intimpla in fermele mici si mijlocii, care nu au in spate un "imperiu" financiar asa cum e "TCE 3 Brazi". Ca sa nu mai
spunem ca avantajata de pozitia geografica, Insula este incadrata in treapta I de udare, unde irigatul este anul acesta de 4 ori mai ieftin
decit in zonele aflate la distanta mare de sursa de apa. Deci, daca arendasul din IMB, Culita Tarita, care are Dunarea la marginea tarlalei,
nu dispune sau nu se indura din cauza costurilor exagerate sa dea citeva zeci de miliarde pentru iragarea culturilor, de unde sa aiba badea
Ion de la Ciocile sau Baraganu, 6 - 7 milioane de lei sa asigure macar o udare unui hectar de griu? E clar ca nu are, iar situatia oferita de
Dan Ionel, directorul general al Sucursalei Arges - Ialomita - Siret a Administratiei Nationale de Imbunatatiri Funciare - ANIF este mai
mult decit graitoare. Conform situatiei operative a ANIF, de la declansarea campaniei de irigatii 2006 si pina in prezent, la nivelul
judetului Braila au fost irigate 5.277 ha, enorm de putin in comparatie cu potentialul irigabil, circa 350.000 ha, din care reamenajate dupa
anul 2000, deci functionale la cererea fermierilor, peste 230.000 ha. Singurul an in care suprafata irigata a mai fost atit de mica a fost
2005, operativa ANIF aratind pentru a doua jumatate a lunii iunie, 6.000 ha. Toate acestea in conditiile in care la 1 iulie 2004, adica
anterior aparitiei Legii nr. 138, fusesera irigate 75.000 ha, din care peste 10.000 ha erau deja la a doua udare.
1.300 - 2.000 kg de
griu pentru udarea unui hectar
Pentru campania de irigatii 2006, declansata la sfirsitul lunii aprilie, pentru judetul Braila au fost
stabilite tarife de livrare a apei cuprinse intre 590.000 lei si 7.730.000 lei pentru mia de metri cubi. Acest tarif este stabilit in functie
de treapta de pompare in care este incadrata ferma, respectiv distanta fata de sursa de apa. La aceasta suma, pentru a putea iriga, fermierii
trebuie sa mai plateasca, in avans, si tariful anual, care este cuprins, tot in functie de treapta de udare, intre 150.000 lei/ha si peste 1
milion lei/ha, mai precis circa 15% din tariful de livrare. In cazul in care fermierii sint asociati in Organizatii ale Utilizatorilor de Apa
pentru Irigatii (OUAI), beneficiaza de subventii, anul acesta 3 milioane de lei/ha, daca lucreaza independent, isi suporta integral
cheltuielile cu irigatiile. Asa ca, in timp ce membrii unui OUAI cu terenul amplasat pe treapta I de udare nici macar nu consuma intreaga
subventie pentru a-si acoperi integral cheltuielile, un fermier individual cu terenul situat pe treapta a IV sau V de pompare va scoate din
buzunar pentru udarea unui hectar, la care sint necesari 660-700 metri cubi de apa, 5,4 milioane de lei tariful de livrare plus peste 1
milion de lei tariful anual.
"Nemultumiti este putin spus. Sintem disperati. Irigatiile au atins preturi enorme. Nu avem cum sa facem
fata. Pur si simplu nu mai e rentabil. Problema este ca subventia acordata de stat este unica si atunci cel care are terenul pozitionat in
apropierea sursei, unde tarifele sint mult mai mici, nici nu consuma integral suma alocata, iar cel care are terenul la capat de sistem,
situatie in care se regasesc cei mai multi producatori agricoli, plateste de-l ustura. Nu e normal, eu de la Liscoteanca nu vind griul mai
scump decit cel de Chiscani", a precizat Costica Macelaru, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli APA Braila.
Un calcul simplu,
prezentat de conducerea APA, arata ca pentru a iriga un hectar, fermierul ar trebui sa vinda peste 1.300 kg de griu cu 5.000 lei/kg, pret
greu de obtinut dupa cum decurg in prezent negocierile intre producatori si procesatori, sau peste 2.000 kg la un pret posibil anul acesta,
adica 3.000 lei/kg.
Pretul de valorificare a griului din recolta 2006 este insa o alta problema grava cu care se confrunta in prezent
fermierii. In timp ce ei au solicitat in Consiliul pe produs 5.000 lei/kg, procesatorii sustin ca un asemenea pret ar scumpi piinea peste
limita de accesibilitate a populatiei. Ei propun cu nonsalata cel mult 3.500 lei/kg, fara sa tina cont ca aceasta ar insemna faliment aproape
sigur pentru fermieri, dar mai ales ca pretul de 5.000 lei/franzela de 300 grame a fost stabilit dupa seceta din 2003 cind, pe fondul unor
productii extrem de mici, griul se cumpara cu peste 7.000 lei/kg.
Fata de 2004, pretul energiei electrice s-a dublat
Ca
irigatul nu mai e rentabil pentru terenurile aflate la mare distanta de Dunare sau pentru fermierii neorganizati in OUAI, o confirma si
directorul ANIF Dan Ionel. "Avem pregatite 67 de statii din care acum functioneaza doar 17. Mai mult, din cele pregatite, 32 sint in IMB dar
nu sint folosite. Anul acesta IMB nu iriga nimic pentru ca Ministerul Agriculturii nu le-a acceptat dosarul de transformare din AUAI in OUAI
desi a fost primul depus si este complet. In aceste conditii ei nu beneficiaza de subventii si i-ar costa foarte mult. De fapt foarte multi
fermieri si-au exprimat dorinta sau chiar am avut discutii pentru a incheia contracte sezoniere, dar cind au facut socoteala cit ii ajunge au
renuntat. Cind statul subventiona in adevaratul sens al cuvintului activitatea de irigatii, da, era rentabil. In primul rind se subventiona
energia, pentru ca din pretul total al apei pentru irigatii, costul energiei electrice este de 85%. Acum, sincer, nu mai e rentabil pentru
multi fermieri, plusul de productie obtinut nu valoreaza cit costul irigarii. E rentabil doar pentru fermierii organizati in OUAI si foarte
rentabil pentru OUAI-urile de pe primele trepte de pompare", a precizat Dan Ionel.
Concret, anul acesta, in intreg judetul s-au irigat
5.227 ha, din care 988 ha griu, 340 ha orz, 2.321 ha orez, 1.425 ha legume, 48 ha furaje, 85 ha alte culturi si 60 ha plantatii viticole si
pomicole. Din intreaga suprafata, 2.720 ha sint administrate de Unitatea Braila Nord, care cuprinde amenajarile Terasa Brailei, Noianu -
Chiscani, Latinu - Vadeni, iar 2.557 ha de Unitatea Braila Sud, care cuprinde amenajarile Calmatui - Gropeni - Chiscani, Gradistea - Faurei -
Jirlau si Terasa Viziru.
Din aceasta suprafata, la cel mai mic pret au fost irigate 30 ha din zona Vadeni, cu un tarif de livrare a apei
de 590.000 lei/1.000 mc, teren exploatat de un OUAI, iar la cel mai mare pret, 40 ha de pe Terasa Viziru, cu 7.730.000 lei/1.000 mc, teren
exploatat de fermieri individuali.
Pretul atit de mare al apei pentru igatii este cauzat, sustine Dan Ionel de costul ridicat al energiei
electrice. Astfel, daca in 2004, ANIF cumpara de la "Electrica" 1 kw cu 2.000 lei, in 2005 kw-ul a ajuns la 3.200 lei, iar anul acesta la
4.200 lei.
Mai trebuie spus si ca tariful anual a fost introdus pentru prima data in 2005 cind a fost cuprins intre 150.000 si 800.000
lei/ha. In plus, in 2004, pretul apei pentru irigatii a fost de maxim 555.000 lei/1.000 mc, pentru ca in 2005 maximul sa ajunga la 6,4
milioane de lei.
