Preşedintele Klaus Iohannis spune că este foarte mulţumit de activitatea Procurorului General al României şi de cea a procurorului-şef al DNA. Este poziţia administraţiei prezidenţiale, după anunţul făcut de ministrul Tudorel Toader, privind evaluarea Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Augustin Lazăr. Asta în contextul în care atât ministrul Justiţiei, cât şi şeful statului joacă un rol important în procedurile de revocare a celor doi.
„Preşedintele Klaus Iohannis este foarte mulţumit de activitatea procurorului general al României şi de activitatea procurorului şef al DNA”, au declarat surse din Administraţia Prezidenţială.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat duminică, la Antena 3, că va avea zilele următoare o discuţie cu procurorul general Augustin Lazăr şi, separat, cu procurorul general al DNA, Laura Codruţa Kovesi, despre ancheta privind OUG 13, considerând că s-a încălcat legea, conform deciziei Curţii Constituţionale, şi a dat de înţeles că nu exclude nici varianta ca cei doi să demisioneze până atunci.
Luni, Tudorel Toader a susţinut că nu a sugerat ca procurorul general al României şi şeful DNA să îşi dea demisia, ci a invocat o instituţie care există în Codul Muncii, precizând că oricine poate să îşi dea demisia şi că nimeni nu este obligat să muncească împotriva voinţei lui: „Nu am sugerat să îşi dea demisia, am spus şi am rugat să nu se speculeze pe tema aceasta, şi am invocat o instituţie care există în Codul Muncii. Oricine poate să îşi dea demisia, nimeni nu este obligat să muncească ceva împotriva voinţei lui”.
Tot luni, Ministerul Justiţiei a transmis, printr-un comunicat de presă, că ministrul Tudorel Toader are dreptul şi obligaţia de a verifica eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurorul general, Augustin Lazăr, şi procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, potrivit legii privind organizarea judiciară. Reprezentanţii Ministerului Justiţiei au menţionat că că fac precizarea având în vedere informaţiile vehiculate în spaţiul public, referitoare la competenţa ministrului de a verifica eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurorul general, şi procurorul şef al DNA.
Premierul Sorin Grindeanu a declarat luni, că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, este un om „extrem de echilibrat”, care are „mână liberă” în a face lucrurile să funcţioneze corect în acest domeniu şi să îndrepte ceea ce i se pare că „nu funcţionează cum trebuie”. „Eu am încredere foarte mare în domnul ministru, este cel care are o experienţă foarte mare în domeniul acesta, a fost 10 ani membru la Curtea Constituţională, este un om extrem de echilibrat care în mod sigur va lua decizia corectă şi are din partea mea mână liberă în a face lucrurile să funcţioneze aşa cum trebuie în acest domeniu sau să îndrepte ceea ce i se pare că nu funcţionează cum trebuie. Nu sunt specialist, nu e treaba mea să intru în acest sector. Am încredere mare în domnul ministru”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat luni că nu va demisiona, răspunzând astfel afirmaţiilor ministrului Justiţiei: „Vă spun doar atât: Nu. Şi nici nu vreau să intru în polemici publice”.
De asemenea, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a susţinut, luni, că cercetările în cazul OUG 13 au fost făcute în concordanţă cu dispoziţiile legale şi cu jurisprundenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia procurorul are obligaţia să desfăşoare o anchetă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situaţiile în care sesizarea priveşte adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial.
DNA a precizat că deciziile Curţii Constituţionale vizează principii constituţionale care nu au mai fost analizate până la acel moment şi care pot duce la apariţia unor puncte de vedere diferite.
Curtea Constituţională a arătat în motivarea deciziei prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - DNA şi Guvern, că ancheta procurorilor DNA legată de adoptarea OUG 13/2017 nu intra în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.
