• DJ 255A, pe porţiunea dintre intersecţia cu DN 23 şi satul Cotu Lung, a intrat, în sfârşit, în reparaţii, după o lungă perioadă de promisiuni neonorate de autorităţile naţionale şi judeţene • tronsonul în cauză ajunsese într-o stare absolut deplorabilă deşi, pe hârtie, face parte dintr-o rută strategică a judeţului, care face legătura între Siret şi Dunăre • investiţia se ridică la 4,8 milioane lei şi este finanţată cu bani de la bugetul de stat, prin PNDL, constructor fiind firma gălăţeană Eurobuilding • încă patru sectoare de drum din judeţul nostru beneficiază de investiţii derulate prin PNDL, două dintre ele fiind deja intrate în lucru, celelalte două urmând să intre de pe 16 august • în ceea ce priveşte drumurile reparate cu bani de la bugetul CJ, lucrurile stau bine pe partea de Nord a judeţului, unde lucrează firma Tancrad Galaţi • pe partea de Sud, câştigată la licitaţie de firmele Promotas Brăila şi Viacarpatica Bucureşti, lucrările sunt foarte întârziate, fiind executate doar în proporţie de 30%
După ani de zile în care le-a făcut zile fripte localnicilor, un tronson din drumul judeţean 255A, singura cale de acces înspre şi dinspre satul Cotu Lung, a intrat, de ieri, într-un amplu proces de modernizare. Pe o lungime de 3,8 kilometri, care până în prezent era acoperită cu pietriş, urmează să se refacă fundaţia şi să se toarne covor asfaltic. Investiţia se ridică la 4,8 milioane de lei, banii fiind asiguraţi de la bugetul de stat, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Contribuţia bănească a Consiliului Judeţean la acest proiect este de doar 2%.
După cum v-am mai informat, DJ 255A este considerat drum strategic al judeţului Brăila. Această cale de comunicaţie rutieră porneşte de la digul râului Siret, din micul sat Cotu Mihalea, şi uneşte localităţile Cotu Lung, Muchea, Siliştea, Romanu, Scorţaru Vechi, Traian, Unirea, ajungând până la trecerea bac peste Dunăre de la Gropeni. Se spune că ruta a fost concepută de armata germană, în timpul celui de-al doilea război mondial, având rolul de a asigura o legătură rapidă între Dunăre şi Siret. Importanţa strategică a acestui drum rezidă şi din faptul că ar putea constitui o a două centură de ocolire a municipiului Brăila. Cu toate acestea, pe anumite tronsoane din DJ 255A - aşa cum este şi porţiunea dintre satul Cotu Lung şi intersecţia cu Drumul Naţional 23, cea intrată în modernizare de ieri - starea carosabilului este atât de rea, încât până şi căruţaşii evită să meargă pe acolo. Totuşi, dacă celelalte tronsoane aşteaptă să intre în reabilitare sau modernizare, porţiunea care asigură accesul din DN 23 spre satul Cotu Lung are şansa să îşi schimbe complet înfăţişarea, graţie acestei investiţii de 4,8 milioane de lei derulate de Consiliul Judeţean, cu suportul financiar primit de la Guvern, prin PNDL.
Despre reabilitarea acestei porţiuni de drum, care în ultimul timp devenise aproape impracticabilă din cauza gropilor, se vorbeşte de mai bine de zece ani. Încă de pe vremea când la cârma CJ se afla Gheorghe Bunea Stancu existau promisiuni că se va face mult-aşteptatea asfaltare. De altfel, cu puţin timp înainte de alegerile locale din 2008, localnicii din Cotu Lung au avut surpriza să vadă la lucru câteva utilaje care au început să toarne asfalt peste gropile de pe drumul de piatră. S-a asfaltat, atunci, 1 kilometru, fără să se refacă şi fundaţia drumului. După alegeri, utilajele au dispărut, iar restul carosabilului, pe o lungime de 4 kilometri, până la intersecţia cu DN 23 a rămas acoperit tot cu pietriş, starea sa degradându-se de la un an la altul.
Primarul comunei Siliştea, Ilie Eftimie, a tot încercat în ultimii ani să atragă atenţia asupra stării extrem de precare a drumului care leagă Cotu Lung cu restul lumii, însă în afară de promisiuni primite de la parlamentari şi de la şefii CJ nu s-a ales cu mare lucru. Totuşi, insistenţele primarului au dat roade până la urmă. Actuala conducere a CJ a inclus drumul respectiv pe lista celor ce trebuie modernizate cu bani din PNDL, iar finanţarea a venit până la urmă. “Noroc că l-am avut pe Mihai Tudose premier, că altfel cine ştie dacă mai vedeam şantierul deschis!”, ne-a mărturisit primarul Eftimie, miercuri, 1 august, când conducerea Consiliului Judeţean a făcut predarea de amplasament către constructorul care se va ocupa de modernizarea acestui tronson de drum. Este vorba despre firma Eurobuilding SRL Galaţi, al cărei reprezentant, Paul Brebenel, ne-a declarat că se va face tot posibilul ca lucrarea să fie finalizată înaintea termenului prevăzut în contract, de opt luni de zile. La predarea de amplasament a participat vicepreşedintele CJ Brăila, Ionel Epureanu, şi directorul Direcţiei Tehnice din cadrul CJ, Silviu Nisipeanu.
Ce drumuri se vor mai reabilita şi moderniza, cu finanţare prin PNDL
Tot prin finanţare cu bani de la Guvern, prin PNDL, vor mai fi modernizate sau reabilitate încă patru sectoare de drum din judeţul Brăila. Pentru două dintre acestea s-a dat deja ordinul de începere a lucrărilor, iar şantierele sunt în derulare. Este vorba despre DJ 221B Brăila - Vădeni, ce urmează a fi reabilitat, prin refacerea fundaţiei şi a covorului asfaltic, pe o lungime de 6,2 km. Investiţia se ridică la 9,9 milioane de lei, având termen de finalizare 8 luni, iar constructorul care a câştigat licitaţia este “Tancrad” SRL Galaţi. Ordinul de începere a lucrărilor s-a dat pe 12 iunie.
Un alt tronson intrat deja în lucru se află pe DJ 212A Brăila - Măraşu, având o lungime de 13,2 km. Vorbim, practic, despre ultima porţiune care mai trebuie reabilitată pe drumul ce leagă Brăila de comuna Măraşu din Insula Mare. Contractul va fi executat tot de firma “Tancrad”, având o valoare de 22 milioane de lei şi termen de execuţie 20 de luni.
Pentru alte două tronsoane de drum judeţean cu investiţii finanţate prin PNDL urmează să se dea ordinul de începere a lucrărilor în data de 16 august. Pe o porţiune de 2 km din DJ203R, de la satul Lişcoteanca până la intersecţia cu DJ 211, se va face modernizare, prin asfaltarea unui drum care până în prezent era acoperit cu strat de piatră. Investiţia se ridică la circa 3 milioane de lei, constructor este “Eurobuilding”, iar termenul de execuţie se întinde pe durata a 8 luni. În fine, un alt tronson se află pe DJ 211B, între localităţile Victoria şi Mihai Bravu, pe o lungime de 10 km, unde se va reabilita fundaţia şi covorul asfaltic. Investiţia va fi fi de 9,8 milioane de lei, pe durata a 8 luni, iar constructor este firma “Drumuri şi Poduri” SA Slobozia.
Cum stăm cu reparaţiile finanţate de la bugetul judeţului
Pe restul drumurilor judeţene din administrarea CJ se lucrează în prezent în cadrul unor proiecte de reparaţii prin plombări şi covoare asfaltice, cu finanţare de la bugetul judeţului. După cum se ştie, CJ a alocat de la buget circa 17,5 milioane de lei pentru reparaţii drumuri, iar judeţul a fost împărţit în două zone, Nord şi Sud, fiecare dintre aceasta fiind câştigată la licitaţie de către o firmă sau asociere de firme. Volumul total de lucrări pe cele două loturi presupune turnarea de plombări asfaltice pe 60.000 metri pătraţi de carosabil, pietruiri pe 31 kilometri, covor asfaltic pe 63 km, montarea a 320 indicatoare rutiere, marcaje longitudinale pe 54 km, marcaje transversale pe 228 mp, montare de parapeţi metalici pe 1.088 metri liniari.
Drumurile din partea de Nord au intrat în sarcina firmei Tancrad SRL, care a început treaba la sfârşitul lunii aprilie şi deja a finalizat circa 95% din volumul de lucrări angajate. Pe partea de Sud, preluată de asocierea “Promotas” Brăila - “Viacarpatica” Bucureşti, lucrurile nu stau deloc bine, plombările, covoarele asfaltice şi pietruirile fiind finalizate în proporţie de doar 30%, în condiţiile în care termenul limită de execuţie expiră peste puţin timp. De altfel, într-o conferinţă de presă susţinută recent, preşedintele CJ, Francisk Chiriac, şi-a exprimat nemuţumirea despre felul cum se derulează lucrările pe sectorul Sud, dând ca exemplu concret drumul dintre Scărlăteşti şi Însurăţei, unde constructorul a făcut decopertări pe o lungime de câţiva kilometri apoi a abandonat lucrarea, lăsând carosabilul într-o stare execrabilă, spre disperarea şoferilor ce tranzitează zona. “Am avut o discuţie cu constructorul şi i-am atras atenţia. Au decopertat mai mult decât era necesar. Le-am spus că această perioadă lungă de decopertare face ca gropile să ajungă şi mai mari şi că le vor face pe cheltuiala lor. Noi nu vom plăti niciun ban în plus faţă de ce am comandat”, a atras atenţia Francisk Chiriac. De altfel, conducerea CJ a precizat că pentru toate lucrările neterminate la termenul prevăzut în contract se vor impune penalizări.
