Reprezentantii Institutului de Politici Publice (IPP) se declara nemultumiti de modul in care sint transmise informatiile referitoare la costurile ingrijirii persoanelor cu handicap. Intr-un studiu al IPP se precizeaza ca 20 de Directii Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului au transmis cu intirziere date referitoare la aceasta problema si ca informatiile furnizate sint incomplete. IPP sustine ca reforma in domeniul serviciilor pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale din Romania se bazeaza pe un cadru legal discriminatoriu si pe date incorecte, inutilizabile si incomplete despre managementul fondurilor publice din plan local.
IPP a actionat in instanta, pentru obstructionarea accesului la datele de interes public, Agentia Nationala a Persoanelor cu Handicap si 20 de directii judetene din Arges, Braila, Bistrita Nasaud, Botosani, Caras Severin, Cluj, Covasna, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Iasi, Ilfov, Salaj, Satu Mare, Sibiu, Timis, Tulcea si Vrancea. Principala nemultumire a initiatorilor studiului se refera la faptul ca unele directii judetene nu au, sau nu vor sa dea, informatii legate de costul mediu aferent unei persoane sau despre programele cu finantare interna si externa derulate.
Secretarul de stat de la Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse (MMFES) Theodora Bertzi crede ca lipsa informatiilor primite de la DGASPC sint cauzate de faptul ca reprezentantii acestor institutii nu au putut departaja costurile pe dizabilitate mintala si, totodata, considera ca reforma inceputa in domeniu nu a ajuns nici macar la jumatate. Pe de alta parte, au fost constatate diferente foarte mari de la un judet la altul in ceea ce priveste costurile.
IPP sustine ca si calitatea datelor despre activitatea desfasurata de institutiile publice este indoielnica. "Peste 80% din Directiile judetene de la care s-au primit raspunsuri nu au furnizat date complete sau au fost furnizate intr-un format de lucru necorespunzator. Am primit informatii care pot fi cu greu prelucrate intrucit lipsesc unitatile de masura pentru cifrele mentionate", se mai arata in raport.
"Nu asa se lucreaza"
Fata de toata aceasta situatie, reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) au spus ca volumul de informatii solicitat de IPP a fost foarte mare si a inclus nu doar simple date, ci si analize, motiv pentru care in realizarea materialului informativ au fost implicati salariatii din 3 departamente ale institutiei. "Una este sa furnizam informatii simple si alta este sa realizam analize cu date conexate intre ele. Cei de la IPP sint extrem de pretentiosi. Putem sa le furnizam datele, dar analizele le pot realiza ei insisi. Nu asa se lucreaza. Complexitatea datelor solicitate a dus la intirzierea raspunsurilor transmise", ne-a declarat Alexandru Sculschi, director general al DGASPC.
Conducerea institutiei brailene a precizat ca IPP a solicitat informatii legate de: costul mediu lunar pe beneficiar, date referitoare la cladirile unde au avut loc reabilitari, originea fondurilor pentru realizarea lucrarilor, tipuri de servicii oferite, proiecte finantate in perioada 2005 - 2006 de Agentia Nationala a Persoanelor pentru Handicap, igienizari, buget de investitii, proiecte cu finantari externe, numar de beneficiari, detalii despre proiecte etc. La realizarea materialului informativ au contribuit salariatii din departamentele "Strategii", "Contabilitate", "Tehnic - Administrativ". IPP a dat in judecata DGASPC Braila deoarece, potrivit Legii nr.544/2001, a raspuns cu intirziere solicitarilor din 23 iulie. Practic termenul a fost depasit cu citeva zile.
De curind, reprezentantii IPP au retras actiunea deoarece au constatat ei insisi ca volumul de informatii solicitat a fost foarte mare. Conducerea DGASPC spera ca solicitarile viitoare ale IPP vor deveni echilibrate din punct de vedere al cantitatii de date si al complexitatii acestora.
IPP a actionat in instanta, pentru obstructionarea accesului la datele de interes public, Agentia Nationala a Persoanelor cu Handicap si 20 de directii judetene din Arges, Braila, Bistrita Nasaud, Botosani, Caras Severin, Cluj, Covasna, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Iasi, Ilfov, Salaj, Satu Mare, Sibiu, Timis, Tulcea si Vrancea. Principala nemultumire a initiatorilor studiului se refera la faptul ca unele directii judetene nu au, sau nu vor sa dea, informatii legate de costul mediu aferent unei persoane sau despre programele cu finantare interna si externa derulate.
Secretarul de stat de la Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse (MMFES) Theodora Bertzi crede ca lipsa informatiilor primite de la DGASPC sint cauzate de faptul ca reprezentantii acestor institutii nu au putut departaja costurile pe dizabilitate mintala si, totodata, considera ca reforma inceputa in domeniu nu a ajuns nici macar la jumatate. Pe de alta parte, au fost constatate diferente foarte mari de la un judet la altul in ceea ce priveste costurile.
IPP sustine ca si calitatea datelor despre activitatea desfasurata de institutiile publice este indoielnica. "Peste 80% din Directiile judetene de la care s-au primit raspunsuri nu au furnizat date complete sau au fost furnizate intr-un format de lucru necorespunzator. Am primit informatii care pot fi cu greu prelucrate intrucit lipsesc unitatile de masura pentru cifrele mentionate", se mai arata in raport.
"Nu asa se lucreaza"
Fata de toata aceasta situatie, reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) au spus ca volumul de informatii solicitat de IPP a fost foarte mare si a inclus nu doar simple date, ci si analize, motiv pentru care in realizarea materialului informativ au fost implicati salariatii din 3 departamente ale institutiei. "Una este sa furnizam informatii simple si alta este sa realizam analize cu date conexate intre ele. Cei de la IPP sint extrem de pretentiosi. Putem sa le furnizam datele, dar analizele le pot realiza ei insisi. Nu asa se lucreaza. Complexitatea datelor solicitate a dus la intirzierea raspunsurilor transmise", ne-a declarat Alexandru Sculschi, director general al DGASPC.
Conducerea institutiei brailene a precizat ca IPP a solicitat informatii legate de: costul mediu lunar pe beneficiar, date referitoare la cladirile unde au avut loc reabilitari, originea fondurilor pentru realizarea lucrarilor, tipuri de servicii oferite, proiecte finantate in perioada 2005 - 2006 de Agentia Nationala a Persoanelor pentru Handicap, igienizari, buget de investitii, proiecte cu finantari externe, numar de beneficiari, detalii despre proiecte etc. La realizarea materialului informativ au contribuit salariatii din departamentele "Strategii", "Contabilitate", "Tehnic - Administrativ". IPP a dat in judecata DGASPC Braila deoarece, potrivit Legii nr.544/2001, a raspuns cu intirziere solicitarilor din 23 iulie. Practic termenul a fost depasit cu citeva zile.
De curind, reprezentantii IPP au retras actiunea deoarece au constatat ei insisi ca volumul de informatii solicitat a fost foarte mare. Conducerea DGASPC spera ca solicitarile viitoare ale IPP vor deveni echilibrate din punct de vedere al cantitatii de date si al complexitatii acestora.
