Sistemul public de pensii a trecut prin transformari succesive in ultimii ani. In ciuda nenumaratelor indexari, recalculari sau recorelari s-au inregistrat destule inechitati in ceea ce priveste cuantumul pensiilor. Filosofia de calcul a veniturilor lunare ale pensionarilor nu a tinut pasul cu schimbarile economice.
Specialistii Casei Judetene de Pensii (CJP) Braila ne-au explicat de unde vin discrepantele din sistem. Concret, pina-n 2001, reperul era Legea nr. 3/1977 potrivit careia baza de calcul a pensiei era reprezentata de media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate. De obicei, erau alesi anii cei mai buni din punct de vedere al cuantumului salariilor. Nu se poate spune ca pensia reflecta toata perioada lucrata. Concomitent cu acest mod de a calcula pensia, in economia romaneasca aveau loc transformari majore: zeci de fabrici au fost inchise, mii de persoane s-au pensionat pentru limita de virsta sau anticipat, sindicatele negociau drepturi salariale mai mari. "Cind s-a trecut la sistemul capitalist incipient, libertatea negocierii salariale s-a popularizat. Din pacate, negocierile s-au facut haotic. Acolo unde sindicatele au fost mai agresive si au negociat mai bine, unde au fost resurse mai mari, nivelul salariilor a crescut. Problema care a aparut a fost ca, persoane care au lucrat in acelasi birou, pe aceeasi functie dar se pensionau la doi ani diferenta, aveau pensii diferite din punct de vedere al cuantumului. Cel pensionat mai tirziu putea avea un venit lunar dublu in comparatie cu colegul sau care s-a pensionat mai devreme. Recorelarile care s-au aplicat ulterior au generat confuzii. Sistemul era net depasit de evolutia sociala si de realitatea economica", ne-a declarat Stefan Sinpetru, director executiv al CJP Braila.
In aprilie 2000 a intrat in vigoare H.G. nr. 332 referitoare la recorelarea pensiilor. Etapele de recorelare prevedeau majorarea cuantumului pensiilor de asigurari sociale de stat in functie de doua elemente: categoria de pensie, pe de o parte, si anul inscrierii la pensie, pe de alta parte. In acelasi timp nu se tinea cont sub nici o forma de nivelul salariilor si al sporurilor salariale incasate de-a lungul activitatii si nici de contributia fiecarei persoane la bugetul asigurarilor sociale de stat.
Legea 19/2000, unul dintre cele mai modificate acte normative din Romania
Odata cu aprilie 2001, algoritmul de calcul al pensiei s-a schimbat. Legea nr. 19/2000 care a intrat in vigoare in aprilie 2001 introduce conceptul de punctaj mediu anual care se determina avindu-se in vedere salariile si sporurile salariale cu caracter permanent de care solicitantul pensiei a beneficiat de-a lungul intregii perioade de activitate. Asadar, cele doua legislatii, cea de inainte de 2001 si cea de dupa 2001, abordeaza in mod total diferit notiunea de "baza de calcul": Legea nr.3/1977 se refera doar la 5 ani consecutiv lucrati din ultimii 10, in timp ce Legea nr. 19/2000 se refera la salariile si sporurile din intreaga activitate. "Potrivit Legii nr. 3/1977 o persoana care avea 20 de ani vechime si grupa I de munca iesea la pensie cu aproximativ 30 de ani de munca pentru ca la vechimea initiala se adaugau 6 luni la fiecare an pentru ca a avut conditii dificile de lucru. Problema era ca acesti 30 de ani nu reflectau contributia lui la sistem. Acum nu mai exista asa ceva. Grupele de munca nu mai influenteaza pensia din punct de vedere al cuantumului ci doar din punct de vedere al momentului iesirii la pensie, in sensul ca se poate pensiona mai devreme. Abia acum s-a creat o forma de echitate", a mai precizat Stefan Sinpetru. Legea nr.19/2000 care a intrat in vigoare in aprilie 2001 a fost modificata de nenumarate ori din cauza multitudinii de situatii care au aparut odata cu aplicarea ei. Recalcularile efectuate ulterior au avut drept scop respectarea principiului "la conditii egale de pensionare, pensii egale".
Viata pensionarului brailean inseamna supravietuire si durere
Ca urmare a aplicarii prevederilor H.G. nr. 1550/2004, la nivelul judetului Braila au intrat in procesul de recalculare 60.727 dosare, dintre acestea 31.499 beneficiind de majorarea cuantumului pensiei. Cresterea medie a pensiei a fost de 78 de lei. In cursul anului 2006, valoarea unui punct de pensie s-a majorat: in ianuarie, de la 295,56 lei la 323,1 lei; in septembrie, de la 323,1 lei la 339,3 lei; si in decembrie, de la 339,3 lei la 396,2 lei. Prin urmare, in ianuarie 2006 au beneficiat de marirea pensiei 38.729 de braileni, majorarea fiind, in medie, de 30 de lei, in septembrie 2006 au existat 42.506 beneficiari de o pensie mai mare, majorarea fiind, in medie, de 18 lei iar in decembrie 2006, au fost 50.936 de braileni care au avut pensii mai mari, majorarea fiind, in medie, de 59 de lei.
Problemele cu care se confrunta acum sistemul public de pensii sint legate de faptul ca numarul salariatilor este mai mic decit cel al pensionarilor si, astfel, generatia tinara sustine din ce in ce mai greu veniturile persoanelor virstnice. Refacerea sistemului public de pensii, adica al pilonului I, se poate realiza prin majorarea resurselor financiare care rezulta din: cresterea numarului de locuri de munca, al salariilor, al numarului de asigurati individual dar si prin eliminarea muncii la negru. In ceea ce priveste pilonul II si III, cel privat si cel facultativ, acestea pot fi consolidate prin investitii cu grad mai mic sau mai mare de risc. Salariatii care trebuie sa adere la fonduri private de pensii sint inca sceptici in legatura cu modul in care le vor fi administrati banii. Conducerea Casei Judetene de Pensii sustine ca pensia de stat va ramine totusi pensia de baza a romanilor. Cuantumul acesteia, insa, lasa de dorit. In acest moment, virstnicii sint departe de a avea o batrinete linistita, viata acestora fiind de fapt, supravietuire. Pensionarii sint macinati de grija zilei de miine deoarece reusesc sa faca fata cu greu, cheltuielilor referitoare la intretinere, alimente, medicamente.
Specialistii Casei Judetene de Pensii (CJP) Braila ne-au explicat de unde vin discrepantele din sistem. Concret, pina-n 2001, reperul era Legea nr. 3/1977 potrivit careia baza de calcul a pensiei era reprezentata de media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate. De obicei, erau alesi anii cei mai buni din punct de vedere al cuantumului salariilor. Nu se poate spune ca pensia reflecta toata perioada lucrata. Concomitent cu acest mod de a calcula pensia, in economia romaneasca aveau loc transformari majore: zeci de fabrici au fost inchise, mii de persoane s-au pensionat pentru limita de virsta sau anticipat, sindicatele negociau drepturi salariale mai mari. "Cind s-a trecut la sistemul capitalist incipient, libertatea negocierii salariale s-a popularizat. Din pacate, negocierile s-au facut haotic. Acolo unde sindicatele au fost mai agresive si au negociat mai bine, unde au fost resurse mai mari, nivelul salariilor a crescut. Problema care a aparut a fost ca, persoane care au lucrat in acelasi birou, pe aceeasi functie dar se pensionau la doi ani diferenta, aveau pensii diferite din punct de vedere al cuantumului. Cel pensionat mai tirziu putea avea un venit lunar dublu in comparatie cu colegul sau care s-a pensionat mai devreme. Recorelarile care s-au aplicat ulterior au generat confuzii. Sistemul era net depasit de evolutia sociala si de realitatea economica", ne-a declarat Stefan Sinpetru, director executiv al CJP Braila.
In aprilie 2000 a intrat in vigoare H.G. nr. 332 referitoare la recorelarea pensiilor. Etapele de recorelare prevedeau majorarea cuantumului pensiilor de asigurari sociale de stat in functie de doua elemente: categoria de pensie, pe de o parte, si anul inscrierii la pensie, pe de alta parte. In acelasi timp nu se tinea cont sub nici o forma de nivelul salariilor si al sporurilor salariale incasate de-a lungul activitatii si nici de contributia fiecarei persoane la bugetul asigurarilor sociale de stat.
Legea 19/2000, unul dintre cele mai modificate acte normative din Romania
Odata cu aprilie 2001, algoritmul de calcul al pensiei s-a schimbat. Legea nr. 19/2000 care a intrat in vigoare in aprilie 2001 introduce conceptul de punctaj mediu anual care se determina avindu-se in vedere salariile si sporurile salariale cu caracter permanent de care solicitantul pensiei a beneficiat de-a lungul intregii perioade de activitate. Asadar, cele doua legislatii, cea de inainte de 2001 si cea de dupa 2001, abordeaza in mod total diferit notiunea de "baza de calcul": Legea nr.3/1977 se refera doar la 5 ani consecutiv lucrati din ultimii 10, in timp ce Legea nr. 19/2000 se refera la salariile si sporurile din intreaga activitate. "Potrivit Legii nr. 3/1977 o persoana care avea 20 de ani vechime si grupa I de munca iesea la pensie cu aproximativ 30 de ani de munca pentru ca la vechimea initiala se adaugau 6 luni la fiecare an pentru ca a avut conditii dificile de lucru. Problema era ca acesti 30 de ani nu reflectau contributia lui la sistem. Acum nu mai exista asa ceva. Grupele de munca nu mai influenteaza pensia din punct de vedere al cuantumului ci doar din punct de vedere al momentului iesirii la pensie, in sensul ca se poate pensiona mai devreme. Abia acum s-a creat o forma de echitate", a mai precizat Stefan Sinpetru. Legea nr.19/2000 care a intrat in vigoare in aprilie 2001 a fost modificata de nenumarate ori din cauza multitudinii de situatii care au aparut odata cu aplicarea ei. Recalcularile efectuate ulterior au avut drept scop respectarea principiului "la conditii egale de pensionare, pensii egale".
Viata pensionarului brailean inseamna supravietuire si durere
Ca urmare a aplicarii prevederilor H.G. nr. 1550/2004, la nivelul judetului Braila au intrat in procesul de recalculare 60.727 dosare, dintre acestea 31.499 beneficiind de majorarea cuantumului pensiei. Cresterea medie a pensiei a fost de 78 de lei. In cursul anului 2006, valoarea unui punct de pensie s-a majorat: in ianuarie, de la 295,56 lei la 323,1 lei; in septembrie, de la 323,1 lei la 339,3 lei; si in decembrie, de la 339,3 lei la 396,2 lei. Prin urmare, in ianuarie 2006 au beneficiat de marirea pensiei 38.729 de braileni, majorarea fiind, in medie, de 30 de lei, in septembrie 2006 au existat 42.506 beneficiari de o pensie mai mare, majorarea fiind, in medie, de 18 lei iar in decembrie 2006, au fost 50.936 de braileni care au avut pensii mai mari, majorarea fiind, in medie, de 59 de lei.
Problemele cu care se confrunta acum sistemul public de pensii sint legate de faptul ca numarul salariatilor este mai mic decit cel al pensionarilor si, astfel, generatia tinara sustine din ce in ce mai greu veniturile persoanelor virstnice. Refacerea sistemului public de pensii, adica al pilonului I, se poate realiza prin majorarea resurselor financiare care rezulta din: cresterea numarului de locuri de munca, al salariilor, al numarului de asigurati individual dar si prin eliminarea muncii la negru. In ceea ce priveste pilonul II si III, cel privat si cel facultativ, acestea pot fi consolidate prin investitii cu grad mai mic sau mai mare de risc. Salariatii care trebuie sa adere la fonduri private de pensii sint inca sceptici in legatura cu modul in care le vor fi administrati banii. Conducerea Casei Judetene de Pensii sustine ca pensia de stat va ramine totusi pensia de baza a romanilor. Cuantumul acesteia, insa, lasa de dorit. In acest moment, virstnicii sint departe de a avea o batrinete linistita, viata acestora fiind de fapt, supravietuire. Pensionarii sint macinati de grija zilei de miine deoarece reusesc sa faca fata cu greu, cheltuielilor referitoare la intretinere, alimente, medicamente.
