Se spune "un oras care nu-si cunoaste trecutul, este ca un copil care nu-si stie parintii". Noua, brailenilor, ne-a fost dat sa cunoastem, fara voie insa, trecutul rastalmacit de veneticii de la Rasarit si sa-i uitam aproape cu desavirsire pe aceia care au adus urbei bogatia si faima pe care, probabil, nu le va mai dobindi niciodata. Se cuvine, deci, sa lasam izvoarele sa vorbeasca, iar noi, cei adesea mintiti si inselati, sa ne intoarcem privirile catre trecut, sa-i cunoastem mai bine pe cei care au facut, cu adevarat, cinste Brailei. In fiecare joi, in aceasta pagina, cotidianul "Obiectiv" scoate la lumina, din subconstienul colectiv al urbei, cite o personalitate. O personalitate marcanta din arta, cultura sau politica. Astazi, profesorul Leonte Moldovan, om politic liberal, avocat, publicist, fost presedinte al Senatului Romaniei, originar din Sinca Veche, satul natal al carturarului ardelean Gheorghe Sincai.
Nascut in anul 1865 in Sinca Veche, sat romanesc din tinutul Fagarasului, asezat la frontiera Imperiului Habsburgic cu Romania, atestat documentar inca din sec. XIV - localitate unde s-a nascut si a trait carturarul Gheorghe Strambu de Sinca ("Sincai") - Leonte Moldovan a absolvit Liceul Roman din Brasov in anul 1885, iar patru ani mai tirziu, Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti (Sectia Filosofica-Istorica). Lucrarea de licenta a lui Moldovan - "Teoria inductiunei logice", publicata in Typ. Gutemberg, Bucuresti (126 de pagini), a fost printre primele de acest gen din Romania. In acelasi an (1889) ardeleanul este numit profesor de istorie la Liceul "Nicolae Balcescu" din Braila, in Vechiul Regat, urmind, concomitent, Dreptul. Leonte Moldovan a fost dascal la "Balcescu" pina in anul 1903. A scos de sub tipar ziarul "Lupta Nationala" (1893-1895), prilej cu care sustine cauza romanilor implicati in miscarea memorandista. Totodata, profesorul si avocatul Moldovan face cunoscut, prin tipar si dezbateri publice, dar si la catedra, suferintele conationalilor de peste munti, asupriti de habsburgi. Membru si secretar al Ligii Culturale - Sectia Braila, Leonte Moldovan paraseste invatamintul in 1903, dupa 14 ani de activitate, si isi continua pledoaria pentru infaptuirea idealului national - Unirea Ardealului cu Patria Mama - in cadrul Baroului Braila, ca avocat. Un an mai tirziu scoate ziarul "Orientarea", impreuna cu Gr. Petrescu, fiind, totodata, director al unei alte publicatii brailene, "Vointa". Inscris in Partidul National Liberal, Moldovan a fost, in mai multe rinduri, deputat si senator de Braila si chiar presedinte al Senatului Romaniei. Cam in aceeasi perioada, se muta in casa de pe actuala strada Ana Aslan 21, ridicata in anul 1912. In calitate de deputat, Leonte Moldovan a sustinut in Parlamentul Romaniei problema exproprierii marilor mosii, improprietarirea taranilor (intimplata in anul 1921, prin marea Reforma Agrara) si modificarea sistemului electoral. Omul politic si avocatul brailean a sustinut cu tarie, in anii neutralitatii (1914-1916) si a militat activ pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de Franta si Rusia, in vederea unirii Ardealului si celorlalte provincii locuite de romani cu Patria Mama. Cuvintarea rostita de el in plenul Camerei, in octombrie 1915, a stirnit "admiratiunea si felicitarile" tuturor deputatilor romani. Nu e de mirare ca, un an mai tirziu, Romania a intrat in razboi, trecind muntii, pentru infaptuirea Marii Uniri.
In perioada interbelica, Moldovan a desfasurat o bogata activitate parlamentara, ajungind si presedinte al Senatului Romaniei. La alegerile din anul 1922, spre exemplu, liberalii braileni au obtinut patru locuri in Camera Deputatilor (Leonte Moldovan, St. Perieteanu, I. Paraschivescu si Petre Jecu) si doua locuri in Senat (I. Sassu si C. Gabrielescu). Omul politic, profesorul si avocatul Moldovan a publicat, afara de articole de ziar, numeroase lucrari, printre care "Din nevoile populatiunii noastre rurale" (1906) si "In chestiunea nationala" (1915). S-a stins din viata in anul 1943, la Sinca Veche din Fagaras. Afara de Gheorghe Sincai si Leonte Moldovan, Sinca Fagarasului a mai dat pe Stroie Lud, ambasador la Constantinopol (inainte de 1639), Samuil Vulcan, episcop greco-catolic de Oradea, Nicolae Balan, mitropolitul ortodox al Ardealului, Traian Pop, profesor universitar la Cluj si Victor Macavei, vicar greco-catolic de Blaj. Multi romani din Sinca au avut de suferit dupa anul 1948, de pe urma dictaturii comuniste, din pricina convingerilor politice sau religioase. Rudele lui Sincai, din familia Strambu si ale profesorului Moldovan, Gheorghe si Valeriu Moldovan, au fost aruncate in temnita. Altii au avut de suferit pentru ca au fost "chiaburi" sau pentru ca le-au acordat ajutor partizanilor din munti, luptatori impotriva regimului comunist ateu. Comunistii au facut tot ce le-a stat in putinta ca sa stearga memoria profesorului si avocatului Leonte Moldovan, patriotul venit din Fagaras la Braila, insa nu au reusit. Dimpotriva.
Nascut in anul 1865 in Sinca Veche, sat romanesc din tinutul Fagarasului, asezat la frontiera Imperiului Habsburgic cu Romania, atestat documentar inca din sec. XIV - localitate unde s-a nascut si a trait carturarul Gheorghe Strambu de Sinca ("Sincai") - Leonte Moldovan a absolvit Liceul Roman din Brasov in anul 1885, iar patru ani mai tirziu, Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti (Sectia Filosofica-Istorica). Lucrarea de licenta a lui Moldovan - "Teoria inductiunei logice", publicata in Typ. Gutemberg, Bucuresti (126 de pagini), a fost printre primele de acest gen din Romania. In acelasi an (1889) ardeleanul este numit profesor de istorie la Liceul "Nicolae Balcescu" din Braila, in Vechiul Regat, urmind, concomitent, Dreptul. Leonte Moldovan a fost dascal la "Balcescu" pina in anul 1903. A scos de sub tipar ziarul "Lupta Nationala" (1893-1895), prilej cu care sustine cauza romanilor implicati in miscarea memorandista. Totodata, profesorul si avocatul Moldovan face cunoscut, prin tipar si dezbateri publice, dar si la catedra, suferintele conationalilor de peste munti, asupriti de habsburgi. Membru si secretar al Ligii Culturale - Sectia Braila, Leonte Moldovan paraseste invatamintul in 1903, dupa 14 ani de activitate, si isi continua pledoaria pentru infaptuirea idealului national - Unirea Ardealului cu Patria Mama - in cadrul Baroului Braila, ca avocat. Un an mai tirziu scoate ziarul "Orientarea", impreuna cu Gr. Petrescu, fiind, totodata, director al unei alte publicatii brailene, "Vointa". Inscris in Partidul National Liberal, Moldovan a fost, in mai multe rinduri, deputat si senator de Braila si chiar presedinte al Senatului Romaniei. Cam in aceeasi perioada, se muta in casa de pe actuala strada Ana Aslan 21, ridicata in anul 1912. In calitate de deputat, Leonte Moldovan a sustinut in Parlamentul Romaniei problema exproprierii marilor mosii, improprietarirea taranilor (intimplata in anul 1921, prin marea Reforma Agrara) si modificarea sistemului electoral. Omul politic si avocatul brailean a sustinut cu tarie, in anii neutralitatii (1914-1916) si a militat activ pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de Franta si Rusia, in vederea unirii Ardealului si celorlalte provincii locuite de romani cu Patria Mama. Cuvintarea rostita de el in plenul Camerei, in octombrie 1915, a stirnit "admiratiunea si felicitarile" tuturor deputatilor romani. Nu e de mirare ca, un an mai tirziu, Romania a intrat in razboi, trecind muntii, pentru infaptuirea Marii Uniri.
In perioada interbelica, Moldovan a desfasurat o bogata activitate parlamentara, ajungind si presedinte al Senatului Romaniei. La alegerile din anul 1922, spre exemplu, liberalii braileni au obtinut patru locuri in Camera Deputatilor (Leonte Moldovan, St. Perieteanu, I. Paraschivescu si Petre Jecu) si doua locuri in Senat (I. Sassu si C. Gabrielescu). Omul politic, profesorul si avocatul Moldovan a publicat, afara de articole de ziar, numeroase lucrari, printre care "Din nevoile populatiunii noastre rurale" (1906) si "In chestiunea nationala" (1915). S-a stins din viata in anul 1943, la Sinca Veche din Fagaras. Afara de Gheorghe Sincai si Leonte Moldovan, Sinca Fagarasului a mai dat pe Stroie Lud, ambasador la Constantinopol (inainte de 1639), Samuil Vulcan, episcop greco-catolic de Oradea, Nicolae Balan, mitropolitul ortodox al Ardealului, Traian Pop, profesor universitar la Cluj si Victor Macavei, vicar greco-catolic de Blaj. Multi romani din Sinca au avut de suferit dupa anul 1948, de pe urma dictaturii comuniste, din pricina convingerilor politice sau religioase. Rudele lui Sincai, din familia Strambu si ale profesorului Moldovan, Gheorghe si Valeriu Moldovan, au fost aruncate in temnita. Altii au avut de suferit pentru ca au fost "chiaburi" sau pentru ca le-au acordat ajutor partizanilor din munti, luptatori impotriva regimului comunist ateu. Comunistii au facut tot ce le-a stat in putinta ca sa stearga memoria profesorului si avocatului Leonte Moldovan, patriotul venit din Fagaras la Braila, insa nu au reusit. Dimpotriva.
