Sa nu ne mai ascundem dupa deget sau mai bine zis dupa portofelul de care tragem in toate partile... in scop educational. Avem un sistem educational mai eficient decit al altor state? Unii spun ca da, altii sar ca arsi si lupta impotriva. Elevii nostri invata in bucatarie. Ideal ar fi daca ar invata in bucataria de acasa, dar romanii se inghesuie sa ia ore particulare acasa la profesori. De ce? La scoala nu se poate invata?...spun unii parinti nemultumiti. Pe linga meditatiile "obligatorii" din prag de examen...fie BAC ,Testari Nationale sau orice alta incercare de trecut, elevii iau ore particulare si pentru a-si asigura notele. Parintii sunt dispusi sa dea o buna parte din salariu profesorilor, pentru a-si sti copiii asigurati de o situatie scolara satisfacatoare. Cazuri in care unii elevi chiar au nevoie de munca in plus, supravegheati, exista: elevul nu are cunostintele necesare, are goluri, ritmul de la scoala este rapid, atunci cea mai buna si cea mai la indemina metoda este pregatirea in particular, sustinuta pe drept din acest punct de vedere.
Profesorii nu se feresc sa-i includa in programul continuu de meditatii, din timpul saptaminii, dar mai ales din weekend. Poate faptul ca parintii platesc scump aceasta necesitate, pina la urma, ii face pe elevi mai atenti si mai receptivi, dar atentia profesorilor este "la fel de distributiva", avind in vedere numarul mare de elevi care iau parte la o sedinta . Si uite asa, salariul mizer al profesorilor se cam dubleaza, ba chiar tripleaza pe spatele elevilor. Sa elibereze chitanta? Sa mai si plateasca impozit? Banii proveniti din aceste meditatii nu sunt nicicum venituri ilicite spun ei, ba chiar ii ajuta pe elevi sa-si dezvolte capacitatile si le ofera atentia cuvenita.
Meditatiile au devenit deja o “obligatie” si daca portofelul parintilor nu suporta acest moft aparent sau principiile ii impiedica, unii profesori au grija sa le ofere destule motive elevilor si "sponsorilor" deopotriva. Notele proaste sunt un prim motiv excelent pentru ca elevii sa intre in panica, la care se adauga si comentariile de genul “ nu munceste indeajuns...este in cadere libera...nu stiu ce se va alege de copilul asta, desi in fond este un copil bun..". mesajul este bine punctat si parintii in cauza iau imediat masuri.
In acest domeniu periculos al meditatiilor, cei care au de suferit, pe linga elevii dezorientati si bugetul familiei afectat de pretul mare al acestora, statul are de suferit de asemenea. Veniturile provenite din meditatii sunt declarate de foarte putini dascali. Legea ar putea interzice acest lucru...dar unde s-ar ajunge? Confortul ambelor parti este bine satisfacut. Profesorii isi iau banii meritati de atatea ore de munca, acast sau in institutiile de invatamint unde predau; elevii sunt multumiti aparent de performantele lor si parintii sunt linistiti. Doar impozitele striga...dar cine sa le auda? Ce sa mai vorbim despre concurenta dintre profesori? Unii profesori au dovedit ca sunt potriviti pentru aceasta munca patriotica, teoretic, iar daca nu ai norocul de un profesor bun la clasa...nevoia te impinge de la spate.
Pina la urma, elevii nu au nici o legatura cu impozitul, nici cu scandalul iscat in jurul acestor probleme. Elevii vor note bune la scoala, note bune la examene, note bune acasa... Si daca scoala nu le ofera ce cauta, vin profesorii buni (in general acestia gusta adevaratul succes profesional) si le propune un ajutor...reciproc.
Profesorii nu se feresc sa-i includa in programul continuu de meditatii, din timpul saptaminii, dar mai ales din weekend. Poate faptul ca parintii platesc scump aceasta necesitate, pina la urma, ii face pe elevi mai atenti si mai receptivi, dar atentia profesorilor este "la fel de distributiva", avind in vedere numarul mare de elevi care iau parte la o sedinta . Si uite asa, salariul mizer al profesorilor se cam dubleaza, ba chiar tripleaza pe spatele elevilor. Sa elibereze chitanta? Sa mai si plateasca impozit? Banii proveniti din aceste meditatii nu sunt nicicum venituri ilicite spun ei, ba chiar ii ajuta pe elevi sa-si dezvolte capacitatile si le ofera atentia cuvenita.
Meditatiile au devenit deja o “obligatie” si daca portofelul parintilor nu suporta acest moft aparent sau principiile ii impiedica, unii profesori au grija sa le ofere destule motive elevilor si "sponsorilor" deopotriva. Notele proaste sunt un prim motiv excelent pentru ca elevii sa intre in panica, la care se adauga si comentariile de genul “ nu munceste indeajuns...este in cadere libera...nu stiu ce se va alege de copilul asta, desi in fond este un copil bun..". mesajul este bine punctat si parintii in cauza iau imediat masuri.
In acest domeniu periculos al meditatiilor, cei care au de suferit, pe linga elevii dezorientati si bugetul familiei afectat de pretul mare al acestora, statul are de suferit de asemenea. Veniturile provenite din meditatii sunt declarate de foarte putini dascali. Legea ar putea interzice acest lucru...dar unde s-ar ajunge? Confortul ambelor parti este bine satisfacut. Profesorii isi iau banii meritati de atatea ore de munca, acast sau in institutiile de invatamint unde predau; elevii sunt multumiti aparent de performantele lor si parintii sunt linistiti. Doar impozitele striga...dar cine sa le auda? Ce sa mai vorbim despre concurenta dintre profesori? Unii profesori au dovedit ca sunt potriviti pentru aceasta munca patriotica, teoretic, iar daca nu ai norocul de un profesor bun la clasa...nevoia te impinge de la spate.
Pina la urma, elevii nu au nici o legatura cu impozitul, nici cu scandalul iscat in jurul acestor probleme. Elevii vor note bune la scoala, note bune la examene, note bune acasa... Si daca scoala nu le ofera ce cauta, vin profesorii buni (in general acestia gusta adevaratul succes profesional) si le propune un ajutor...reciproc.
