• din cauza frigului, dar mai ales a poleiului care a pus stăpânire pe trotuarele Brăilei, ceremonia organizată, ieri, lângă Monumentul Domnitorului Cuza, nu s-a mai bucurat de o prezenţă la fel de numeroasă ca în anii trecuţi • şi programul a fost scurtat, pentru ca lumea să nu stea foarte mult în frig şi vânt • chiar şi aşa, brăilenii care au ţinut, totuşi, să participe la manifestările dedicate Micii Uniri, s-au putut bucura de câteva momente artistice şi au avut prilejul să intre în horă alături de politicieni
Frigul, rafalele de vânt, dar mai ales ploaia îngheţată care a aşternut un strat periculos de polei pe trotuarele Brăilei au avut un efect vizibil asupra ceremoniei dedicate Unirii Principatelor Române, care nu s-a mai bucurat de o participare a cetăţenilor la fel de numeroasă ca în anii trecuţi. Au fost, totuşi, câteva zeci de persoane care au venit, cel mai probabil dintr-un sincer patriotism, să se prindă în tradiţionala horă a unirii. Cert este că numărul politicienilor, şefilor de instituţii şi reprezentanţi ai diverselor partide a fost mult mai mare decât cel al simplilor cetăţeni.
Ceremonia în sine a fost, de asemenea, influenţată de vremea neprietenoasă, cel puţin prin prisma duratei. Astfel, dacă în programul anunţat iniţial de Primărie manifestările începeau la ora 11.00 şi ar fi trebuit să se termine în jurul orei 12.15, lucrurile au stat cu totul altfel în realitate, lucrurile derulându-se mult mai repede, aşa încât până la 11.40 totul a fost gata.
Evenimenul s-a desfăşurat, ca de obicei, în intersecţia bulevardului Cuza cu Calea Călăraşilor, acolo unde se află monumentul dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Pentru ca totul să se deruleze fără probleme, autorităţile locale au folosit o cantitate generoasă de sare, aşa încât nici pe carosabil şi nici pe trotuarele din zonă nu mai era nici urmă de polei. De asemenea, aşa cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi, circulaţia auto a fost deviată, fiind constituite filtre ale Poliţiei Rutiere, atât la intersecţia bulevardului Independenţei cu Calea Călăraşilor, cât şi la intersecţia străzii Şcolilor cu bulevardul Cuza. Nou faţă de alte ediţii ale acestui eveniment a fost măsura suplimentară luată împotriva pătrunderii în zona unde se aflau participanţii a unor autovehicule conduse de persoane cu intenţii dubioase. Astfel, ca să nu se întâmple vreun incident tragic provocat de o maşină intrată în mulţime, carosabilul a fost blocat cu două dube mari ale Jandarmeriei, postate de-a curmezişul Căii Călăraşilor, la intersecţia cu strada Unirii şi cu strada Frumoasei. Din fericire, niciun atentator nu a pus la încercare vigilenţa forţelor de ordine! Iar dacă cineva chiar şi-ar fi propus să facă vreun gest necugetat, o tragedie ar fi fost posibilă pentru că, la felul cum a fost poziţionată una dintre dube - cea de la intersecţia cu strada Unirii -, cu spaţiu prea mare lăsat faţă de trotuar, se putea trece lejer cu un autoturism spre locul de desfăşurare a ceremoniei...
Cât priveşte manifestările, acestea au început, aşa cum fusese anunţat, la ora 11.00, cu un ceremonial militar constând în semnalul trompetului, marşul de întâmpinare, prezentarea onorului, salutul Drapelul de Luptă şi trecerea în revistă a gărzii de onoare, intonarea Imnului Naţional al României. Ca de fiecare dată, s-a ţinut o slujbă religioasă, urmată de evocarea Micii Uniri de la 1859, de către George Adrian Paladi, actualul prefect al Brăilei. După aceste momente solemne, atmosfera a fost întrucâtva înviorată de un program artistic prezentat de Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, solistele Maria Ciocan şi Marta Oprea şi formaţia de dansuri a Ansamblului “Pandelaşul”. Momentul artistic a fost pe placul tuturor celor prezenţi, însă a fost mai scurt decât s-a prevăzut iniţial, probabil pentru că organizatorii nu au vrut să ţină lumea prea mult în frig.
După scurtul program artistic, s-au depus coroanele de flori la Monumentul
Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de către reprezentanţii Primăriei, Prefecturii, Consiliului Judeţean şi Garnizoanei. S-au perindat apoi pe la monumentul lui Cuza reprezentanţii partidelor politice, iar după ce au terminat şi aceştia a urmat defilarea militarilor.
Ceremonia s-a încheiat, ca de fiecare dată, cu Hora Unirii, în care s-au prins, cu mic, cu mare - politicieni şi cetăţeni - toţi cei prezenţi. O pată de culoare a fost reprezentată de micii cercetaşi ai Brăilei, care au purtat pelerine colorate în roşu, galben şi albastru, formând astfel tricolorul naţional în mijlocul horei care a umplut intersecţia.
După cum v-am mai informat, Primăria Brăila a reamintit în urmă cu câteva zile, prin intermediul unui comunicat de presă, că manifestările din data de 24 ianuarie sunt dedicate importantului eveniment istoric al Unirii Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza: “Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări. Faptul împlinit la 24 Ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană şi de Austria drept o încălcare a Convenţiei de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane separate. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituţia adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca, la 1 Decembrie 1918, să se înfăptuiască Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat”.
