Măsura are scopul să asigure accesul la tratament cu medicamente noi, inovative, pentru cât mai mulţi pacienţi diagnosticaţi cu afecţiuni pentru care sunt indicate aceste medicamente, a anunţat Guvernul prin intermediul unui comunicat de presă.
Noile medicamente introduse în lista celor prescrise compensat sau gratuit sunt molecule inovative destinate în principal tratamentului pacienţilor cu afecţiuni oncologice (12 molecule), cu menţiunea că 5 dintre acestea sunt medicamente orfane (asigură tratamentul bolilor rare, fără alternativă terapeutică). De asemenea, sunt introduse pe listele medicamentelor compensate şi gratuite molecule destinate următoarelor arii terapeutice: scleroza multiplă, spondilita ankilozantă, diabet zaharat, boală pulmonară obstructivă cronică, fibroză pulmonară idiopatică, keratoză actinică, prevenirea bolilor cardiovasculare majore şi angina pectorală cronică.
Potrivit Guvernului, unele dintre aceste produse vor fi disponibile pentru pacienţi în cel mai scurt timp, iar altele imediat după alcătuirea protocoalelor terapeutice de către comisiile de specialitate abilitate. Introducerea celor 21 de noi denumiri comune internaţionale în tratamentele prescrise pacienţilor pe liste compensate şi gratuite se face cu încadrarea în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate aprobat pentru 2016.
Ministerul Sănătăţii va introduce 12 medicamente oncologice noi pe lista medicamentelor compensate, a anunţat marţi instituţia, după ce Alianţa Pacienţilor Cronici a prezentat povestea unui pacient care a murit de cancer fiindcă medicamentul de care avea nevoie nu era inclus pe lista de compensate.
Mii de pacienţi români cu diverse afecţiuni cronice, a căror viaţă depinde de tratamente medicamentoase, se luptă cu birocraţia din sistemul de Sănătate pentru a avea acces la aceste tratamente, au explicat marţi, la o conferinţă de presă, medici şi reprezentanţi ai Alianţei Pacienţilor Cronici din România. Cezar Irimia, preşedintele Alianţei, a prezentat cazul unui pacient, domnul Niţă, care a murit din cauza acestei birocraţii, susţine Irimia. Domnul Niţă, diagnosticat cu leucemie cronică, avea o singură salvare, un medicament denumit Bosutinib, singurul medicament aprobat pentru boala lui.
''Domnul Niţă a fost un pacient bolnav de leucemie mieloidă cronică. El a intentat acţiune în justiţie pentru a obţine medicamentul vital de care avea nevoie. Auzise că şi alţi pacienţi şi-au câştigat în instanţă dreptul la viaţă şi s-a hotărât să încerce dar, din păcate pentru el a fost prea târziu - la 14 iule a decedat. Domnul Niţă a murit din cauza bolii, dar şi din cauza nepăsării statului român, pentru că nu a primit la timp medicamentul de care avea nevoie. Domnul Niţă a murit pentru că, deşi încă din decembrie 2015 medicamentul de care avea nevoie a fost evaluat favorabil de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale pentru includerea necondiţionată pe lista de compensate, nici până azi nu s-a elaborat o hotărâre de Guvern. Domnul Niţă a murit din cauza birocraţiei: funcţionari din minister, CNAS şi Guvern au „uitat" să elaboreze un proiect de hotărâre de Guvern privind acest medicament'', a declarat Irimia într-o scrisoare deschisă trimisă, marţi, Guvernului, Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate şi Avoctului Poporului.
În cadrul conferinţei, doctorul Marius Geantă de la Centrul pentru Inovaţie în Medicină, a prezentat şi datele unui studiu care arată că pentru 50% dintre români, diagnosticul de cancer este echivalent cu decesul iminent într-o perioadă foarte scurtă de timp. ''Doar 1% din români consideră că statul este principalul sprijin în lupta cu cancerul. De asemenea, o altă statistică arată că, în ultimii opt ani, în Europa, au fost aprobate 62 de medicamente pentru cancer, iar românii au acces numai la şapte medicamente dintre acestea'', a atras atenţia Geantă.
