• Guvernul Tudose a suspendat, de la 1 iulie, celebra taxă de mediu din cauza căreia brăilenii au fost obligaţi să plătească mai mulţi bani pentru serviciile de salubrizare • cu toate acestea, taxa de salubritate nu va fi micşorată până la sfârşitul anului în curs • abia de anul viitor, s-ar putea reveni la o valoare similară celei din 2016 • suspendarea taxei de mediu ar trebui să le dea răgaz autorităţilor locale să rezolve problema colectării selective, care să ducă în final la reducerea cantităţii de deşeuri transportate la gropile de gunoi • la Brăila, lucrurile stau în continuare foarte prost la acest capitol • oricum, stăm mai bine decât alte judeţe • în prezent, Galaţiul, Vrancea şi Vasluiul îşi aduc deşeurile la groapa ecologică de la Muchea, din judeţul nostru, pentru că la ei lipsesc depozitele ecologice autorizate
Celebra taxă de mediu, de 80 lei/tonă, care trebuia achitată de administraţiile locale pentru deşeurile duse la gropile de gunoi, în plus faţă de anul precedent, a fost suspendată de la 1 iulie anul curent, până pe 1 ianuarie 2019, printr-o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvernul Tudose. Prin suspendarea taxei în cauză, autorităţile de la Bucureşti le oferă administraţiilor judeţene şi municipale posibilitatea de a implementa sisteme de colectare selectivă prin care să diminueze cantităţile de deşeuri trimise în gropile ecologice. Primarul Marian Dragomir ne-a declarat că mai multe Primării din ţară au solicitat încă din luna ianuarie a acestui an o astfel de păsuire, însă chestiunea a trenat până la schimbarea de Guvern survenită în urmă cu câteva săptămâni. “S-au făcut demersuri de la începutul anului, dar până acum nu s-a putut face această suspendare. Noul Guvern s-a dovedit mai înţelegător”, ne-a declarat Dragomir.
După cum se ştie, taxa de mediu a fost instituită printr-o ordonanţă emisă încă din 2005, a cărei aplicare a tot fost amânată până la începutul anului 2017. Taxa aceasta este, de fapt, un fel de amendă aplicată administraţiilor locale care nu iau măsuri pentru colectarea selectivă a deşeurilor, astfel încât la gropile de gunoi să ajungă doar ceea ce nu mai poate fi folosit, iar tot ce este reciclabil să fie reintrodus în circuitul economic. După cum se ştie, imediat ce taxa a intrat în vigoare, din ianuarie 2017, amenda a fost transferată, de fapt, asupra cetăţenilor de rând, prin mărirea taxei de salubritate plătite de aceştia. S-a întâmplat aşa în mai multe oraşe din România. Inclusiv la Brăila s-a făcut, printr-o hotărâre a Consiliului Local Municipal, o astfel de majorare, taxa de salubritate crescând de la 7,15 lei la 11 lei/lună/persoană.
În prezent, cu toate că taxa de mediu a fost suspendată, taxa de salubritate rămâne la aceeaşi valoare, cel puţin până la sfârşitul anului în curs. Primarul Marian Dragomir ne-a explicat că nu se poate face o micşorare a unei taxe la jumătatea anului, dar că, mai mult ca sigur, brăilenii vor plăti mai puţin anul viitor. “Următorul pas pe care îl vom face va fi să emitem o hotărâre CLM prin care să înceteze plata acelei taxe suplimentare pentru Fondul de Mediu. În ceea ce priveşte taxa de salubritate plătită de cetăţeni, aceasta nu poate fi modificată acum, la jumătatea anului fiscal. Cert este că, pentru anul viitor, taxa se va reduce, dar deocamdată nu se poate spune concret cât va însemna această reducere”, ne-a declarat Marian Dragomir.
Din nou firme neserioase, din nou licitaţii amânate
În ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor, care să ajute la micşorarea cantităţilor duse la groapă, pentru ca Brăila să nu mai fie obligată să achite taxa de mediu atunci când aceasta va fi reinstituită, din ianuarie 2019, edilul-şef recunoaşte că deocamdată municipiul nostru stă destul de prost la acest capitol. “Încă aşteptăm să intre în funcţiune SMID-ul (Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor n.n.), care va aduce un operator unic de salubritate la nivalul întregului judeţ. Deocamdată, sunt foarte nemulţumit de felul cum acţionează cei trei operatori de salubritate care încă mai activează la nivelul municipiului Brăila. Containerele folosite de aceştia pentru aşa-zisa colectare selectivă nu sunt ridicate la timp, sunt murdare, nu au capace, iar operatorii nu au capacitatea de stocare a deşeurilor reciclabile. În prezent, Primăria face o monitorizare a activităţii acestora, iar concluziile urmează să fie comunicate public”, ne-a declarat Dragomir.
Întrebat în ce stadiu se află amenajarea acelor puncte de colectare îngrădite, din cartierele de blocuri, pe care le promitea la începutul anului, primarul ne-a spus, fără să intre în prea multe detalii, că acestea au fost prinse în bugetul local, ca investiţii, iar în prezent sunt în derulare procedurile birocratice pentru realizarea lor efectivă.
Din păcate, acel Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în care îşi pune speranţa edilul-şef al Brăilei are şanse foarte mici de a fi pus în funcţiune anul acesta. Asta deşi ar fi trebuit să fie funcţional încă din noiembrie 2015! Reamintim pe scurt că SMID a implicat o investiţie uriaşă, în valoare totală de 117,5 milioane de lei, inclusiv TVA, din care 103,1 milioane de lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul de Dezvoltare Regională şi Bugetul de Stat al României. De la bugetul judeţului, contribuţia a fost de 1,04 milioane lei, restul de 13 milioane de lei fiind sumă neeligibilă, conform Programului Operaţional Sectorial de Mediu. Prin implementarea noului sistem se doreşte ca deşeurile să fie colectate selectiv, cu alte cuvinte să se arunce efectiv doar gunoaiele ce nu mai pot fi recuperate, în timp ce materialele plastice, sticla, hârtia, deci deşeurile reciclabile, să fie adunate separat, prelucrate şi reintroduse în circuitul de producţie. Se mai vrea, totodată, ca de colectarea şi transportul deşeurilor să se ocupe un operator unic, la nivelul întregului judeţ. Acesta va acţiona atât în municipiul Brăila cât şi în cel mai îndepărtat cătun.
Deşi termenul a fost depăşit cu aproape doi ani, implementarea sistemului încă se loveşte de două neajunsuri majore:
1. Staţia de sortare a deşeurilor reciclabile, ce ar fi trebuit pusă în funcţiune pe raza comunei Vădeni, nu există deocamdată decât în fază de proiect, fiindcă firmele care au câştigat licitaţia pentru construirea sa n-au fost în stare să realizeze nici măcar fundaţia. Până la urmă, contractul a fost reziliat, iar în prezent se află în derulare procedura pentru găsirea unui nou constructor.
2. Nici până la ora actuală nu s-a desemnat, prin licitaţie, operatorul unic care să deservească sistemul, la nivelul întregului judeţ. Dacă acesta ar fi fost numit până în prezent, sistemul ar fi putut funcţiona chiar şi fără staţia de sortare de la Vădeni. Din păcate, abia acum este în derulare procedura pentru contractarea operatorului unic. Actele au fost puse de autorităţile judeţene pe SEAP (Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice n.n.), însă documentaţia a fost respinsă în câteva rânduri din cauza unor detalii tehnice. Se speră, totuşi, că la sfârşitul acestei luni ar putea fi demarată licitaţia propriu-zisă. Chiar şi aşa, conducerea Consiliului Judeţean recunoaşte că este foarte puţin probabil ca procedura să fie de scurtă durată, deoarece, mai mult ca sigur, vor apărea contestaţii. Asta în contextul în care sumele puse în joc sunt foarte mari. Dacă va fi încheiat un contract cu durata de 8 ani, aşa cum se preconizează în prezent, suma totală pusă în joc este de 308.221.300 lei, fără TVA, din care circa 250.000.000 vor fi pentru activitatea de colectare şi transport a deşeurilor, iar restul pentru activitatea de măturat, stropit, spălat şi întreţinere căi publice în municipiul Brăila.
Norocul Brăilei: depozitul de la Muchea
De bine de rău, chiar dacă deocamdată nu avem nici staţia de sortare de la Vădeni şi nici operatorul unic care să se ocupe de colectarea şi transportul deşeurilor, în judeţul Brăila există un depozit ecologic inclus în Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor. Este vorba despre depozitul de la Muchea, care funcţionează din 2003 şi încă nu a ajuns nici la jumătatea capacităţii de stocare. După cum se ştie, groapa de gunoi ecologică de pe raza comunei Siliştea, situată lângă satul Muchea, este administrată de “Tracon” SA, firma unui fost prefect al Brăilei, Mihai Manea. Depozitul este împărţit în patru celule, fiecare cu capacitatea de stocare de sute de mii de tone de deşeuri. Din 2003 până acum, a fost umplută celula unu, iar în prezent se depozitează în celula doi, care are capacitatea de a mai primi deşeuri până prin 2020.
Existenţa depozitului ecologic de la Muchea se dovedeşte benefică, în prezent, pentru trei judeţe învecinate cu Brăila, care la ora actuală nu au unde să îşi ducă deşeurile. Este vorba despre judeţele Vrancea, Vaslui şi Galaţi. Dintre acestea, Galaţiul are cea mai dificilă situaţie, deoarece groapa de gunoi de la Tecuci a fost închisă recent, iar comunele care depozitau acolo nu mai au unde să o facă. În acest context, autorităţile gălăţene au căzut de acord cu firma “Tracon” să aducă deşeurile din comunele arondate până mai ieri Tecuciului, la Muchea, în judeţul Brăila.
În ceea ce priveşte judeţele Vrancea şi Vaslui, pe raza acestora există de câţiva ani depozite ecologice amenajate corespunzător, însă nu pot fi folosite din cauză că nici autorităţile de acolo nu au reuşit să desemneze câte un operator unic care să deservească SMID-ul aferent fiecărui judeţ.
Gheorghe Cioacă, directorul economic al firmei “Tracon” ne-a informat că deşeurile aduse la Muchea din cele trei judeţe nu vor avea o pondere foarte mare, ele reprezentând, cumulat, mai puţin decât cantitatea adunată lunar de pe raza judeţului Brăila. “Din Vrancea şi Vaslui vin în total circa 5.000 tone pe lună, iar de la Galaţi cam 800 tone. Din judeţul nostru ajung la groapă, în fiecare lună, circa 7.000 tone, deci ce aducem din cele trei judeţe nu depăşeşte cantitatea din Brăila. Deocamdată, înţelegerea este să primim aceste deşeuri doar până la sfârşitul anului în curs. Oricum, Vrancea şi Vasluiul ar putea să îşi rezolve problemele mai repede, fiindcă au deja depozite ecologice, dar încă nu au un operator unic. La Galaţi e o problemă mai dificilă, fiindcă acolo încă nu au amenajat un depozit conform, care să deservească localităţile din jurul Tecuciului”, ne-a explicat directorul Cioacă.
