Frumuseţe dată şi de faptul că trecerea bac de la Gropeni este locul cel mai lat de pe tot parcursul fluviului, aici apele depăşind 2 km lăţime. "Te-ai plictisi trecând cu bacul", povestesc vizitatorii, "dacă ai reuşi să-ţi desprinzi ochii de la minunăţia din jur". "E superbă Dunărea la Gropeni!", confirmă cei care au ajuns aici măcar o dată, căci, exact în locul acesta, ea se desparte în două ostroave, unul spre Insula Calia, iar celălalt spre Hârşova şi Insula Popa, renumită pentru ascunzişurile haiducului Terente.
Şi mai e celebru pentru ceva Gropeniul. Deşi oameni aspri, ai bălţii, căliţi pe întinderile de apă şi stufăriş, gropenenii păstrează cu sfinţenie datinile şi tradiţiile străvechi, unele chiar din perioada precreştină, comuna Gropeni fiind considerată de etnologi cea mai "productivă" vatră folclorică din judeţul Brăila.
Astăzi nimic nu mai aduce aminte de vechea aşezare de pescari, cu case mici şi întunecoase. Cu un centru civic complet refăcut, un sediu de primărie nou nouţ, un cămin cultural modernizat, şcoli şi grădiniţe renovate, gospodării îngrijite, străzi pietruite, reţea de apă potabilă, canalizare şi iluminat stradal până în cel mai îndepărtat colţ, Gropeniul de acum e de nerecunoscut chiar şi pentru cei care nu l-au mai vizitat de 8 - 10 ani. Primarul comunei, Stan Malinche, recunoaşte însă că s-a muncit mult pentru a se ajunge aici. "În 2004, când am fost ales primar, obiectivul meu principal a fost să aduc infrastructura la standardele unei vieţi decente, dar şi să schimb faţa localităţii. Nici nu prea ştiam de unde să încep, că nu se făcuse mai nimic de la revoluţie, dar am stabilit priorităţi şi am început în forţă cu reabilitarea şcolilor, toate cele trei corpuri, şi am refăcut grădiniţa. La unele corpuri de clădiri a rămas numai structura veche, în rest tot am schimbat: acoperiş, podele, grupuri sanitare, garduri. Acum, circa 420 de copii se bucură de condiţii decente de învăţătură. În paralel, am lucrat la introducerea reţelei de apă potabilă - acum toate gospodăriile au conducta de apă în faţa curţii şi iluminatul public în toată localitatea. Până şi cimitirul vechi e luminat, asta după ce în zorii unei zile, o femeie a venit la tămâiat şi a năpustit-o un nemernic. Atunci am pus lumină în tot cimitirul. Am asfaltat 1 km de drum şi am pietruit 24 km, adică tot. Practic, nu mai avem nicio stradă cu pământ. În domeniul sănătăţii, am găsit deja un dispensar proaspăt reabilitat, doar canalizare am pus. De fapt, cu sprijin guvernamental prin Ordonanţa 7 am realizat o reţea de canalizare, cu staţie de epurare şi 5 km de canal. Acum, cam 20% din comună e canalizată, dar nu ne oprim. Avem proiect de extindere canalizare cuprins în masterplan. Menirea mea ca primar a fost să aduc infrastructura la nivelul zilelor noastre şi 95% din asta am realizat", a început enumerarea lucrurilor bune, făcute pentru comunitate, primarul Stan Malinche, subliniind şi că: "Primăria am ridicat-o de la zero şi sunt încântat de ce a ieşit". Ce-i drept, noul sediu administrativ chiar este o clădire modernă, cochetă, complet utilată, în care funcţionarii beneficiază de tot confortul.
Şi totuşi, a continuat Malinche: "Cea mai mare realizare nu o reprezintă investiţiile practice, asta e treaba unui primar. Dar chiar mă mândresc cu aducerea terenurilor agricole, atât ca proprietate cât şi ca rază teritorială administrativă la situaţia de la Legea 2, din 68. Adică terenurile private au fost restituite integral, toate suprafeţele fiind retrocedate, Gropeniul nemaiavând niciun dosar nesoluţionat. Şi am mai şi reobţinut 20.000 ha, 16.000 de la Stăncuţa şi 4.000 ha de la Măraşu".
Ce nu are Gropeniul, în ciuda tuturor eforturilor ?!
"Gaze nu avem, pentru că am depus de 2 ori proiect la Ministerul Economiei degeaba. Eforturi mari am depus, dar nu am reuşit acţiunea aceasta. Cred că a fost cea mai mare nereuşită a mea ca primar până în momentul de faţă. Dar nu e o luptă pierdută. E foarte important pentru mine, pentru că e unul dintre cele două motive pentru care m-am înscris şi am plecat din PSD. De aceea, categoric, rămâne marele obiectiv pentru viitorul mandat", a explicat primarul.
Ca o paranteză, Stan Malinche se află acum la al treilea mandat. A câştigat două mandate pentru PDL şi unul pentru PSD. Anul acesta a părăsit barca social democraţilor, întorcându-se la partidul mamă, transformat între timp în PNL. Vom explica mai jos, pe larg, de ce.
Acum, revenind la eşecul privind reţeaua de gaze, după cum ne-a povestit primarul, motivele pentru care proiectul a eşuat au fost şi de natură politică, dar şi "tehnică". Practic, în ciuda tuturor eforturilor şi a lobby-ului susţinut la cele mai înalte niveluri, iniţial nu a fost găsit un investitor care să preia reţeaua. Iar asta pentru că, orice investitor urmăreşte profitul pe care l-ar obţine în urma unei afaceri, iar Gropeniul, prin numărul mic de abonaţi n-ar fi asigurat rentabilitatea. Ulterior, după ce proiectul a fost dezvoltat, cuprinzând şi alte comune, investitor s-a găsit, dar a intervenit "dihonia" politică.
Stadion de Divizia B
Un obiectiv ambiţios, dus la bun sfârşit este însă baza sportivă, un proiect de circa 200.000 lei, realizat din venituri proprii. Este vorba despre un stadion de fotbal, cu tribună, vestiare, în total o suprafaţă de vreo 3 hectare gândită în aşa fel încât să poată găzdui atât întreceri sportive cât şi activităţi culturale sau de recreere, inclusiv spectacole. "Am investit foarte mult în echipa de fotbal. Şi asta pentru că fotbalul era foarte iubit la Gropeni. De ce spun era? Păi, înainte de a fi eu primar, aveam un teren viran, pe o sărătură, şi, paradoxal, veneau acolo şi câte 400 de persoane la un meci. În echipă erau numai băieţi de-ai noştri, dar nu ajungeau la performanţă. Atunci, am construit acest stadion şi, ca echipa să urce în ligile superioare, am adus jucători din afară. Şi m-am trezit cu echipa - Dunărea Gropeni - la jumătatea clasamentului seriei I a Ligii a V-a, destul de bine deci, cu stadion modern, dar ... fără spectatori. Că abia de mai vin 20 - 30 la un meci. , s-au justificat oamenii când i-am întrebat. Aşa că am schimbat strategia, am renunţat la , am format echipă numai cu copii şi tineri din Gropeni. Încă se încheagă lucrurile acolo, dar mergem din ce în ce mai bine. Şi o să fie şi mai bine, spectatorii se vor întoarce, sunt sigur", s-a arătat încrezător Malinche.
Stadionul se bucură de recenzii favorabile şi pe site-urile de specialitate, la un moment dat, un antrenor al unei echipe oaspete subliniind că, doar cu mici îmbunătăţiri ar corespunde unui teren de Divizia B. "Puţine comune au aşa bază sportivă", a încheiat subiectul primarul, adăugând că: "Să aduc lumea la stadion, la meciuri sau spectacole, la petreceri în aer liber, e unul dintre dezideratele viitorului mandat. Vreau să fac mai mult în zona asta, inclusiv să începem să organizăm şi noi Zilele Comunei. Nu am avut aşa ceva până acum".
Sat pescăresc, fără pescari, dar cu investitori la cacealma
În prezent, Gropeniul are circa 3.700 de locuitori, tineri şi bătrâni în proporţii aproximativ egale, şi o suprafaţă agricolă disponibilă de 10.800 ha. Pământul se lucrează, cam 95%, în 3 mari ferme mari, cu 800 - 1.000 ha şi asociaţii de producători. Se merge, în special, pe cultura mare. Creşterea animalelor este, de asemenea, o latură importantă a economiei locale, albinăritul fiind şi el "la modă". Iar pentru femeile satului, există un punct de lucru al unei fabrici de confecţii, cu 50 de locuri de muncă. Baza bugetului local vine însă din activităţi agricole, anual consiliul local având la dispoziţie circa 3 milioane lei (30 miliarde lei vechi).
După cum probabil aţi observat, două importante resurse locale nu sunt mai deloc valorificate: frumuseţea şi unicitatea locului şi pescuitul. De ce? "Investiţiile în piscicultură au fost numai la cacealma. Au venit investitori, le-am dat terenuri, tot ce au cerut şi, într-un final, nu au făcut nimic din ce au promis. Am avut lupte grele cu unii, m-au şi reclamat prin toate părţile. Acum definitivăm PUG -ul, am obţinut nişte terenuri pe malul Dunării şi vrem să dezvoltăm turismul. Le-am trecut în intravilan, special pentru investiţii în turism. Căutăm investitori pentru că vrem să exploatăm specificul zonei. Am făcut până acum tot ce am putut cu banii noştri, că în afară de Ordonanţa 7, numai cu bani de la noi ne-am descurcat. N-am văzut 1 leu de CJ. Am fost unul dintre primarii vocali, iar lui Stancu (Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte CJ - n.r.) nu i-a convenit, deci n-am avut o relaţie bună. Mai avem un proiect depus la Ordonanţa 28 pentru asfaltarea întregii comune, că dacă vrem turism trebuie să avem şi infrastructură. Ne zbatem!", a declarat, vizibil dezamăgit primarul.
Drumurile lui Stancu, sau cum te duce GPS în epoca lutului
Meciurile cu Stancu, a recunoscut Malinche, au fost mereu la ordinea zilei în toţi cei aproape 12 ani de când conduce primăria, dar parcă niciodată contrele nu au fost atât de evidente ca în ultimul mandat, când, culmea!, era deja membru PSD. Ce l-a deranjat cel mai mult a fost însă nedreptatea cu DJ 255A, adică drumul care leagă Gropeniul de DE 584 şi scurtează drumul localnicilor, atunci când circulă spre sau dinspre Bucureşti, cu vreo 40 km. Nimeni nu-şi mai aminteşte când a fost reparat ultima dată, dar sub mandatul lui Stancu, nu s-a mai pus o piatră pe el. "Necazul mare nu e pentru localnici, ei ştiu şi îl evită. Dar e drum judeţean, apare pe GPS. Şi oamenii aflaţi în tranzit, care nu ştiu, iau de bun cum îi îndrumă GPS-ul, intră şi rămân împotmoliţi. Au rămas TIR-uri, maşini mari, odată, pe o ploaie, adus de GPS, a rămas înţepenit un camion plin cu cărămidă. Cu 3 tractoatre abia am reuşit să-l scoatem! După plecarea lui Stancu - care pur şi simplu a refuzat să facă ceva pentru drumul acesta, nu vreau să comentez detalii - a venit Mortu şi a zis că asfaltează. Ne-am trezit, de curând, că a pietruit numai până la staţia de tratare apă. De acolo spre sat, la noi, nu! Şi sunt case, şi vin oamenii care lucrează la staţie, vai de ei când plouă... Dar, asta e! Investiţiile se fac nu după necesităţi, ci după prietenii, susţinere, colegialităţi sau răfuieli politice. Mai era o porţiune de sub 1 km, dar s-a terminat piatra. Păcat, că aici avem date loturi de case, e practic un cartier nou de locuinţe pentru tineri. Sunt sute. Noi am extins reteaua electrică să aibă oamenii lumină, dar zac în noroi până în gât. Şi suntem cu mâinile legate, că nu putem face nimic. Nu e drumul nostru", a povestit Malinche.
Drumul cu pricina, DJ 255A, este exact acel drum strategic despre care "Obiectiv" a scris în nenumărate rânduri, tocmai pentru că a dat mari bătăi de cap mai multor primari. Această cale de comunicaţii rutiere porneşte de la digul râului Siret, din micul sat Cotu Mihalea, şi uneşte localităţile Cotu Lung, Muchea, Siliştea, Romanu, Scorţaru Vechi, Traian, Unirea, ajungând până la trecerea bac peste Dunăre de la Gropeni. În total, DJ 255A se întinde pe 49 de kilometri.
Eligibilitate "de catifea"
Dezamăgirea primarului Malinche nu vine numai de la PSD sau administraţia locală, o altă investiţie importantă pentru comunitate s-a transformat subit într-un eşec, inexplicabil chiar şi la această dată, deşi s-a petrecut în urmă cu ceva ani, când banii erau la discreţia PDL, iar el era membru PDL. Proiectul prevedea înfiinţarea unui cămin de bătrâni în localitate şi a fost depus pe Măsura 3.2.2 a PNDR. "Am cheltuit bani pentru acest proiect, am lucrat cu firmă bună, de la Bucureşti, nu pierduseră nicio finanţare. Profesionişti. A fost declarat eligibil, dar nefinanţabil. Era un proiect integrat, ce prevedea şi un cămin pentru bătrâni. E o problemă la noi, la Gropeni, cu bătrânii singuri. Ne-ar fi fost de mare ajutor. Aveam o construcţie veche dar frumoasă, lângă şcoală, pe care am vrut s-o valorificăm. Nici până acum n-am înţeles de ce ne-au refuzat. Au venit cu nişte bălmăjeli, aberaţii, cel mai probabil nu trebuia să fim şi noi pe listă, căci proiectului chiar nu aveai ce să-i reproşezi. Oricum, nu am abandonat ideea, mi-am propus să rezolv cu acest cămin de bătrâni în viitorul mandat", a promis Malinche.
Efectul "Colectiv"
În comuna Gropeni există 4 biserici, două ortodoxe şi două de alte confesiuni. "I-am ajutat şi pe ei de fiecare dată când mi-au cerut. Dar cel mai mare sprijin l-am acordat Parohiei ortodoxe 2, unde se construieşte noua biserică. Am moştenit această construcţie de la PSD, în 2004, acum suntem cam 95% gata. Mai avem puţin de lucru, în special la interior", a precizat primarul.
Nici biserica veche nu a fost uitată, ea beneficiind acum de încălzire centrală şi o curte înfrumuseţată, cu alei noi. În plus, în această perioadă, biserica este obiectul unei expertize privind condiţiile de siguranţă. Efect al tragediei de la "Colectiv", prin acest raport se va constata dacă în timpul slujbelor credincioşii sunt sau nu în siguranţă, iar dacă nu, se vor impune nişte măsuri de remediere a deficienţelor. Măsuri pe care primarul le va respecta, având deja buget alocat în acest sens.
Cimitir nou, un loc decent în care gropenenii să îşi plângă morţii
O altă investiţie importantă pentru comunitate este noul cimitir din sat. Obiectivul, finalizat cam 95%, încă nu a fost dat în folosinţă, dar cu siguranţă va fi unul dintre cele mai moderne din judeţ. Împrejmuit cu gard din beton şi fier forjat, cu o alee principală generoasă, ce va fi străjuită de-o parte şi de alta de tuia, cu alei secundare betonate, complet iluminat şi cu reţea de apă, noul cimitir va rezolva una dintre problemele majore ale comunei. "Am luat această decizie la solicitarea cetăţenilor. Vechiul cimitir este deja supraaglomerat. Şi am zis că dacă tot facem o investiţie, să o facem cum trebuie. Sunt mulţumit de cum arată. Vor fi băncuţe, coşuri de gunoi, cişmele de apă. Parcarea din faţă este spaţioasă, şi tot în faţă vom amenaja o zonă verde. E un loc trist, dar măcar să-şi plângă morţii în condiţii decente şi să nu se mai încarce de noroi cum se întâmplă acum, în special la Paştele Blajinilor când vin atâţia oameni", a povestit primarul.
Târg comunal de milioane şi un centru civic arătos
Cea mai recentă investiţie a administraţiei locale este noua piaţă agricolă a comunei. Un spaţiu generos, împrejmuit, pietruit, amenajat cu tarabe, toalete ecologice, piaţa va funcţiona în regim de târg comunal, în fiecare zi de sâmbătă. A costat 250.000 lei şi a fost amenajată, ca şi cimitirul, la solicitarea cetăţenilor.
Şi tot cetăţenii sunt cei care au luat iniţiativa amenajării unui centru civic nou. Astfel, în apropierea noii clădiri a primăriei, a fost ridicat un monument al eroilor, iar în jurul lui, organizat un spaţiu de recreere, cu bănci şi o mică fântână. Totul înfrumuseţat cu ronduri de flori şi gazon. "Centrul civic nou a fost realizat de la zero. Monumentul eroilor a fost construit prin contribuţia a doi cetăţeni ai comunei, veterani de război din localitate. L-au donat primăriei, iar noi l-am amenajat frumos", a precizat Stan Malinche.
"Marea realizare". "Marele eşec". "Marele pariu"
Stan Malinche are 56 de ani şi este de profesie inginer zootehnist. Este căsătorit şi are 2 copii, 2 băieţi. Deţine împreună cu soţia o suprafaţă de teren agricol de 135 ha, cumpărată în perioada 1990 - 2013, un apartament în Gropeni, de 90 mp, din 1993, şi unul în Brăila, de 85 mp, din 2000. De asemenea, mai deţine un autoturism şi două tractoare şi o combină New Holland, în leasing.
Este la al treilea mandat de primar, câştigând detaşat de două ori pentru PDL şi o dată pentru PSD. Anul acesta, Malinche a părăsit banca social democraţilor şi s-a înscris în PNL, partid pentru care va candida la alegerile din iunie. "Dacă ziceţi dvs, poate fi interpretat ca traseism drumul meu în politică, dar pot să vă asigur că am avut mari dezamăgiri, de aceea am plecat de fiecare dată. Am plecat din PDL pentru mai multe nedreptăţi, pe care consider că nu le meritam, căci am muncit mult pentru partidul acela. Şi am acceptat propunerea PSD, deşi ca ideologie nu am nimic în comun cu ei, pentru două mari proiecte, benefice pentru comună: reţeaua de gaze şi DJ 255 A. Am eşuat cu amândouă, chiar nu vreau să intru în amănunte, de aceea am plecat. Pot să vă spun însă că am avut scor mare de fiecare dată la alegeri. Şi cu dreapta, şi cu stânga. Şi ştiţi de ce? Pentru că în mediul rural e mai important omul decât partidul. Cetăţeanul vede ce faci, cât eşti de serios, cât eşti de implicat în problemele comunităţii. Iar dacă faci şi eşti, te alege, dacă nu, nu. Poţi să fii de oriunde. Şi acum am încredere în alegători", a punctat primarul Malinche.
A decis să ia taurul de coarne şi să candideze din nou, asta deşi, în urmă cu doar câteva luni, părea că drumul lui cu primăria nu se va mai întâlni vreodată: "Este adevărat că nu voi mai candida, cred că 99%. Am luat această decizie în urma hărţuirilor pe care le am din partea unui consilier din comună. De trei - patru ani, o săptămână sunt liber, o săptămână sunt chemat să dau cu subsemnatul pentru foarte multe motive neîntemeiate. Efectiv, m-a bulversat. Şi nu numai pe mine, inclusiv vicele şi ceilalţi din Primarie. A făcut peste 100 de plângeri penale pe numele meu. Mi-a ajuns!".
Discuţiile cu foştii colegi din PDL, actualmente în PNL, şi cu conducerea noului PNL l-au determinat să nu renunţe la această poziţie atât de categorică. Aşa că a "revenit acasă", în tabăra liberală şi s-a înscris în cursa pentru un mou mandat, mai ales că, după cum spune el, trebuie să termine ce a început, dar şi să redeschidă două noi capitole în dezvoltarea comunei.
