Terenurile situate la marginea cartierului Chercea, unde ar trebui să se ridice un modern ansamblu rezidenţial, sunt folosite de Primărie pe post de groapă de gunoi. Situaţia ne-a fost sesizată de brăileanul Alexandrul Maruşca, unul dintre tinerii care a primit teren în folosinţă în zona respectivă, pentru a-şi construi o casă. "Gunoiul rezultat din acţiunile de toaletare a copacilor din municipiu este depozitat pe strada Cimbrului, pe aşa-numita «platformă betonată». Mai exact, maldărele de crengi şi frunze sunt depozitate în Ansamblul Rezidenţial Cimbrului, teren dat în concesiune de Primărie pentru construirea de locuinţe. În calitate de concesionar al unui teren în această zonă, mă deranjează şi mă îngrijorează gunoiul lemnos care este depozitat foarte aproape de construcţia mea", se plânge semnatarul sesizării.
Conducerea Serviciului de Utilităţi Publice, Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL) din cadrul Primăriei Brăila recunoaşte că a dat dispoziţie să fie duse acolo resturile vegetale, însă spune că măsura a fost doar una provizorie. "Noi am profitat de faptul că există în zona respectivă o platformă betonată, rămasă pe locul fostului Depozit de Lemne al municipiului, şi am dus acolo ceea ce a rezultat în urma toaletărilor de copaci făcute de asociaţiile de proprietari. Asta pentru ca maşinile operatorilor de salubritate să nu meargă până la Groapa Ecologică de la Muchea cu maşinile încărcate doar pe jumătate. Am făcut un depozit temporar pe strada Cimbrului, iar în zilele care urmează o să transferăm resturile vegetale la groapa de gunoi. Luăm în calcul şi posibilitatea ca acele crengi ce pot fi folosite ca lemne de foc să le fie oferite familiilor sărace", ne-a declarat Dan Apostol, directorul SUPAGL Brăila.
Terenul folosit pe post de haldă temporară de deşeuri face parte din suprafaţa pe care Consiliul Local Municipal Brăila a hotărât, în urmă cu doi ani, să o atribuie în folosinţă gratuită pentru construirea de locuinţe. În total este vorba despre 136 de loturi, din care, până în prezent, au fost date doar 46. Din cele 46, mai mult de jumătate, adică 26, au fost alocate, în baza Legii 341, unor revoluţionari sau veterani. Alte două loturi au fost atribuite în baza Legii 10, fiind date în compensare unor persoane care au revendicat proprietăţi aflate în alte zone ale municipiului. În fine, 18 loturi au fost primite în folosinţă gratuită, în baza Legii 15, de tineri cu vârsta sub 35 de ani, pentru a-şi construi locuinţe.
În doi ani, nici măcar nu au fost trasate străzile
Mai există 90 de loturi care încă nu au fost atribuite. Acestea vor ajunge tot la tineri, după cum ne-a explicat viceprimarul Alexandru Dănăilă. "Avem în lucru 4.000 de dosare, pe care le analizăm pentru a stabili ordinea în care vor fi atribuite terenurile. Lucrăm la un regulament în acest sens. Prioritate vor avea nu doar cei care au depus primii cererea. Eu sper ca la anul, în primăvară, să atribuim şi cele 90 de loturi rămase", ne-a declarat viceprimarul. Acesta recunoaşte faptul că nu doar atribuirea terenurilor este rămasă în urmă, ci şi realizarea de utilităţi pentru viitorul cartier. Astfel, din 2011 până în prezent, nu s-a montat nici jumătate din conductele de apă şi canalizare sau din reţelele electrice, iar trasarea străzilor şi troturelor nici măcar n-a început. "După ce luăm toate dosarele la mână şi stabilim cine primeşte teren, vom face un efort şi vom urgenta rezolvarea problemei utilităţilor", promite viceprimarul Alexandru Dănăilă. Acesta dă asigurări că depozitarea de resturi vegetale în zonă a fost o măsură temporară şi că, în cel mai scurt timp, deşeurile respective vor fi îndepărtate.
Reamintim că realizarea unui cartier rezidenţial pentru tineret a fost una dintre temele centrale ale campaniei electorale duse în 2012 de liberalul Dănăilă.
Firma care a câştigat contractul multianual pentru realizarea de utilităţi în viitorul Ansamblu Rezidenţial Cimbrului este "Tancrad" SRL Galaţi. Investiţiile se fac cu bani de la bugetul local, iar până acum sumele alocate au fost insuficiente. Astfel, în 2011, banii alocaţi de Primărie au ajuns doar pentru a trage conducta de alimentare cu apă pe un singur tronson de stradă. În 2012 nu s-a alocat nimic, iar în 2013 s-a alocat doar 35% din fondurile necesare.
Lipsa apei curente şi a alimentării cu curent electric a făcut ca doar pe opt dintre cele 46 de loturi atribuite până acum să se înceapă construcţia de locuinţe. Cei care şi-au îngrădit terenurile şi s-au apucat să îşi ridice casele ar putea avea, însă, o surpriză neplăcută atunci când reprezentanţii Primăriei vor veni să traseze străzile viitorului cartier. "E posibil ca linia trotuarelor să treacă prin curţile făcute deja, iar persoanele în cauză vor trebui să îşi desfiinţeze gardurile care ies în afară", ne-a declarat un funcţionar din cadrul Direcţiei Tehnice a Primăriei Brăila.
