Asta spunea marele scriitor, prozator şi dramaturg Fănuş Neagu, cel care a făcut ca Grădiştea să fie, poate, cel mai cunoscut sat din întreg judeţul Brăila. I-a dus faima prin scrierile lui, prin poveştile din anii copilăriei, prin extraordinara iubire faţă de locul natal şi casa părintească, de bunici, de părinţi şi fraţi, de toţi oamenii locului. Pentru el, Grădiştea a fost satul în care s-a întors de câte ori i-a fost cu putinţă şi pe care l-a purtat în inimă până în ultima clipă: "Eu mă întorc mereu acasă, în satul meu, la Grădiştea Brăilei. Mă întorc mereu acolo, în Bărăgan. Satul este însă pustiitor de mic. Parcă ar fi făcut din beţe de chibrit. Numai cireşii sunt la fel de înalţi şi pomii şi viile la fel de roditoare, câmpia la fel de plină de grâu. Dar totul mi se pare atât de mic! Satul e pus pe un mal foarte frumos, între râuri şi bălţi, dar când eram copil şi fugeam pe uliţa satului, nu se mai sfârşea. Acum, uliţa o străbat în două minute".
Nu se înşală prea mult Fănuş. Faţă de marile comunităţi rurale din judeţul Brăila, Grădiştea chiar e un sat mic. Frumos, dar mic. Întreaga comună, din care, pe lângă Grădiştea, mai fac parte şi satele Maraloiu şi Ibrianu, abia de atinge vreo 2.300 de locuitori şi vreo 6.400 ha. Situată la limita cu judeţul Buzău, adevărată poartă de Bărăgan, Grădiştea e mai aproape de Râmnicu Sărat - 32 km, decât de Brăila, de care o despart 52 km. Dar, în ciuda celor 52 km distanţă faţă de oraşul reşedinţă de judeţ, Grădiştea sfidează depărtarea şi e în plină dezvoltare şi modernizare. Parcuri cu locuri de joacă pentru cei mici, drumuri asfaltate, cu rigole betonate. Maşină de pompieri şi utilaje de deszăpezire aflate în garajul primăriei. After-school pentru copiii satului, dispensar nou, şcoli modernizate, biserici reabilitate. Aşa arată acum comuna Grădiştea, administrată de 12 ani de liberalul Petre Andrei. Un bun exemplu de om gospodar, o demonstraţie că lipsa fondurilor locale poate fi depăşită, dacă există dorinţă de progres şi implicare.
Ce poate face o echipă mică şi prost plătită, dar motivată
Aruncată la marginea judeţului, la limita cu Buzăul, comuna Grădiştea nu este nici pe departe o comună bogată. Industria locală este ca şi inexistentă, aşa că, anual, în bugetul modest al primăriei intră 500.000 de lei. Vreo cinci miliarde de lei vechi, cum s-ar spune. E suficient să ne gândim că la Cazasu sau la Chiscani vorbim despre bugete proprii de ordinul milioanelor de euro.
Petre Andrei, primarul comunei, nu s-a cramponat de bugetul mic. Nu s-a plâns că n-are bani. S-a pus pe treabă din prima zi de mandat, iar comuna arată astăzi de invidiat, indiferent că mergi la Grădiştea, la Maraloiu sau la Ibrianu.
Secretul? Deşi toată lumea se plânge că e greu, Petrică Andrei n-a ratat nicio oportunitate de a depune proiecte pe fonduri europene. Nu s-a dat în lături nici să acceseze bani de la Guvernul României, atunci când a fost posibil. Totul pe proiecte solide, ce nu au putut fi neglijate de cei care au decis cum se alocă sumele. Un milion de euro a atras comuna Grădiştea, numai pentru şcolile din comună şi pentru rezolvarea situaţiilor de urgenţă. "Când am venit la primărie, şcolile arătau jalnic. Dacă este să mă întrebaţi, pentru mine cel mai important proiect şi cea mai mare realizare ca primar este că, astăzi, toţi copiii din comună învaţă în condiţii decente, peste tot clasele sunt încălzite, iluminatul este pus la punct şi în toate şcolile există apă curentă şi toalete amenajate, ca în secolul al XXI-lea, nu ca în secolul al XIX-lea", spune Petre Andrei, care şi-ar dori să poată oferi o masă caldă şi copiilor care învaţă la gimnaziu.
La Grădiştea există acum o şcoală şi o grădiniţă noi, realizate din fonduri europene, în care învaţă 320 de copii. A fost înfiinţată o şcoală cu profil agricol, cu o clasă de progil mecanic şi una pentru profil agricol, pentru elevii de clasa a IX-a şi a X-a. Liceul este frecventat nu doar de adolescenţii din Gradiştea, ci şi de tineri din Ianca sau din comunele din împrejurimi.
Un alt proiect important, dedicat tot celor mai tineri locuitori, a fost amenajarea unui centru after-school. Banii au provenit tot din fonduri europene, de această dată accesaţi prin Grupul de Acţiune Locală (G.A.L.) "Câmpia de Vest", al cărei membru este şi comuna Gradiştea. O clădire veche a fost reabilitată, modernizată cu tot ceea ce este necesar pentru ca 60 de copii să primească zilnic o masă caldă şi să îşi facă temele, asistaţi de cadre specializate. Zilnic, la ora 17,00, microbuzul şcolar îi duce pe fiecare acasă, până în faţa porţii. "Este un ajutor pe care încercăm să îl dăm, astfel, familiilor care au copii. Am discutat cu inspectoratul şcolar şi au fost înfiinţate trei norme didactice, pentru trei cadre didactice care supraveghează copiii şi care îi ajută să îşi facă termele în centrul after school", a precizat primarul din Grădiştea.
Drumuri, rigole, dispensar nou, bănci şi coşuri de gunoi
Cine se întreabă ce înseamnă un primar gospodar şi ce poate face el chiar dacă nu are mulţi bani în bugetul propriu, ar putea să poposească un ceas la Grădiştea. Din cei 30 de kilometri de drumuri mici, laterale, care străbat cele trei sate ale comunei, pe o treime a fost deja turnat asfalt. Primăria Grădiştea a accesat fonduri guvernamentale, prin celebra de acum Ordonanţă 28. Primarul Andrei spune că i-ar mai trebui un an-doi, ca să ducă asfaltul şi pe ultima uliţă, astfel ca, în comuna Grădiştea să se uite de praf şi noroi. Proiectul este pregătit, finanţarea s-ar face tot cu bani de la guvern. Acum, drumurile care au fost asfaltate arată ca la manual, cu rigole de beton, prin care apa să se scurgă fără să ameninţe curţile oamenilor.
Acolo unde s-a modernizat drumul, s-a montat câte o bancă în dreptul fiecărei porţi. Plus câte un coş de gunoi, aşa, ca nimeni să nu poată spune că la Grădiştea nu e ca la oraş! În primăvara asta, au fost plantate şi 3.000 de salcii ornamentale, care să dea un aspect mai plăcut şi mai primitor.
Tot prin fonduri guvernamentale au fost atraşi 200.000 de euro, pentru construcţia unei pieţe alimentare. Licitaţia a fost încheiată, constructorul desemnat şi va începe ridicarea acesteia, în câteva săptămâni. În parteneriat cu Consiliul Judeţean, la Grădiştea a fost amenajat un teren de sport cu suprafaţă artificială, dar a fost consolidată şi biserica din sat, veche de 130 de ani, şi s-a ridicat şi o capelă nouă la Ibrianu. Cu fonduri europene şi locale s-au achiziţionat o maşină de pompieri, dar şi utilaje pentru deszăpezire - sărăriţe, lame, remorci, toate noi. şi tot nou este şi dispensarul medical, o clădire cu parter şi etaj, care are cabinete pentru medicină generală, pentru stomatologie şi apartament pentru medici. Din păcate, lipsesc medicii, iar demersurile lui Petre Andrei de a aduce nişte specialişti din Republica Moldova s-au izbit de birocraţia românească.
Dacă e să rezumăm, lucrurile ar sta astfel: un milion de euro atraşi în comuna Grădiştea din fonduri europene, la care se adaugă un milion de euro, din fonduri guvernamentale. Cu o echipă la primărie mică, modestă şi prost plătită, dar care şi-a făcut treaba şi a adus bani în comunitate.
Locurile de muncă, cea mai mare neîmplinire
Liberalul Petrică Andrei are o mare preocupare, despre care vorbeşte ca despre o neîmplinire: locurile de muncă. "S-ar întoarce oamenii plecaţi prin Spania şi Italia, oameni tineri şi cu dorinţă de muncă. Dar nu au unde să lucreze. A existat o fabrică de alcool în comună, a dat faliment. Baza de recepţie a Comcereal a dat faliment. Locuri de muncă sunt doar în agricultură, cele non-agricole sunt foarte puţine şi, în general, prost plătite. În agricultură e tot mai greu, noi avem o tradiţie locală în creşterea animalelor, dar piaţa se duce în jos, preţurile sunt în scădere şi la carne, şi la lapte", explică Andrei. O variantă ar fi fost un parc eolian, dar proiectul a picat pentru că Gradiştea se află în mijlocul zonei de protecţie "Natura 2000", pe culoarul de zbor al unor păsări migratoare. Acum, se află în discuţii avansate cu o firmă care ar putea să realizeze în Grădiştea o fabrică de textile. Personal ar fi, iar primăria e dispusă să aloce teren cu titlu gratuit şi să rezolve problema utilităţilor.
Noi proiecte vor demara în luna mai
Din luna mai a acestui an, la Grădiştea vor demara şase noi proiecte, în valoare totală de 10 miliarde de lei vechi. Acestea vor presupune: amenajarea unui teren de sport cu gazon artificial la şcoala centrală, modernizarea iluminatului prin montarea a 180 de lămpi noi, de ultimă generaţie, reabilitarea termică a două şcoli şi a unei grădiniţe, realizarea de acoperişuri la două şcoli şi a unui tronson de drum de 1,2 kilometri, precum şi modernizarea dispensarului uman.
"Niciun cetăţean nu trebuie să aibă drepturi mai multe sau să sufere pentru că primarul are o anumită culoare politică"
Primarul Petre Andrei are în cap să deschidă în comună şi un azil de bătrâni, unde s-ar putea crea 12-13 locuri de muncă şi ar putea fi îngrijite 30 de persoane. Ideea este mai veche, primele demersuri au fost făcute, dar primarul din Grădiştea nu a primit sprijin de la Consiliul Judeţean pentru a demara acest proiect. "Dacă la Consiliul Judeţean nu te iubeşte cineva şi nu înţelege că este nevoie de o subvenţie pentru îngrijirea bătrânilor, care au pensii de 5-600 de lei, şi este nevoie să acoperi diferenţa cu întreţinerea lor, nu se poate duce proiectul la capăt. La acest moment, proiectul e blocat, dar eu nu abandonez, aştept vremuri mai bune, oameni mai deschişi, care să înţeleagă oportunitatea unor astfel de proiecte pentru comunitate", a mai spus primarul.
Petrică Andrei s-a arătat nemulţumit şi de modul în care Consiliul Judeţean Brăila, prin intermediul societăţii ADI Dunărea, a înţeles să realizeze investiţiile în aducţiunile de apă şi canalizare. "Au beneficiat de investiţii doar comunele pe care le-a dorit Bunea-Stancu. Aşa se face că avem aducţiune de apă în toate satele, dar canalizare, nu. Niciun cetăţean nu trebuie să aibă drepturi mai multe sau să sufere pentru că primarul are o anumită culoare politică", spune edilul.
Promite şi va face
Dacă va fi ales din nou primar, Petrică Andrei are deja pregătite proiecte pentru:
- Amenajarea laboratoarelor pentru liceul agricol, un proiect pe fonduri europene, care va aduce şi 5-6 locuri de muncă noi;
- Finalizarea asfaltării la nivelul întregii comune, astfel ca nicio uliţă să nu rămână neasfaltată;
- Un teren nou de sport la şcoala Grădiştea, cu suprafaţă artificială;
- Pietruirea unui tronson de drum de pământ, cunoscut de localnici drept "centura comunei";
- Ralizarea de şanţuri betonate pe toată lungimea drumurilor din comună;
- Anveloparea termică a şcolilor din comună şi a centrului after-school;
- Schimbarea acoperişului la o şcoală şi o grădiniţă;
- Modernizarea căminului cultural din Grădiştea;
- Amenajarea urbanistică a centrului comunei.
Priorităţile comunei
Cât priveşte priorităţile comunei Gradiştea, primarul Petrică Andrei crede că acestea ar fi:
1. Realizarea canalizării în comună;
2. Extinderea calificărilor de la liceul agricol;
3. Un after school extins şi pentru clasele a V-a - a X-a, astfel ca toţi copiii din comună să poată primi o masă caldă şi să aibă unde să fie îndrumaţi să-şi facă lecţiile;
4. Dotarea dispensarului cu electrocardiograf şi ecograf şi înfiinţarea unui centru de permanenţă;
5. Amenajarea unui parc cu locuri de joacă pentru copii;
6. Reabilitarea cimitirelor şi bisericilor din comună;
7. Amenajarea unor platforme pentru gunoiul organic, cu fonduri de la Programul de Mediu al Uniunii Europene.
Ce poate să ofere Grădiştea investitorilor
Comuna Grădiştea deţine 6.199 ha în extravilan şi 217 ha în intravilan. În funcţie de afacerea care se va dezvolta în comună, primăria poate oferi teren pe lângă drumul naţional sau, dacă e vorba de o investiţie mai serioasă, poate oferi o parte din cele 600 ha de păşune.
În plus, Grădiştea se află într-o zona în care populaţia din comună, dar şi din comunele învecinate, se ocupă cu creşterea animalelor, astfel că de aici se pot colecta cantităţi importante de lapte.
Grădiştea, cea veşnic a lui Fănuş
Mai ştiţi Grădiştea? Satul din poveştile lui Fănuş, cu salcâmi şi maluri de răchită, cu bălţi schimbătoare, în care se unduiau foltanelele de stuf, satul cu vii şi duzi de basm şi cu caişi care băteau cu flori în geam ca nişte prieteni. Satul în care creşteau cei mai frumoşi nuci, nucii dascălului Neagu Popescu şi cu livezi păzite de fluturi. Satul cu fete cu trupul pârguit ca pojarul soarelui în asfinţit, ce răsăreau ca nişte năluci dintre vii sau din livada de piersici. Satul de pe malul stâng al Buzăului, în care, într-o casă din Crivăţ s-a născut "Îngerul a strigat", iar într-o alta, a bunicilor, "Ningea în Bărăgan".
Da, Grădiştea, satul de unde, după cum spunea IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în iunie 2011, la pomenirea celor 40 de zile de la moartea marelui scriitor, a zburat, spiritual, spre Dumnezeu, "sufletul mărinimos al lui Fănuş, curat, sincer şi bun, limpezit în apele Buzăului şi şters cu ştergarele tradiţionale de deasupra icoanei Maicii Domnului din casa natală".
Da, Grădiştea, satul ce va rămâne veşnic al lui Fănuş!
Casa în care a strigat un înger
Casa "din Crivăţ", în care a copilărit Fănuş Neagu a fost donată de scriitor, în 2007, autorităţilor brăilene, cu scopul de a o transforma în muzeu. Casa Memorială "Fănuş Neagu" a fost inaugurată pe 3 iulie 2011 - exact la pomenirea celor 40 de zile de la moartea scriitorului - în prezenţa familiei, prietenilor, a sute de localnici, scriitori, reprezentanţi ai Academiei Române şi ai Muzeului Brăilei, poeţi, actori, oficialităţi locale, profesori.
"Şi-a dorit atât de mult să o vadă gata, dar nu a mai apucat", spunea, cu regret, profesorul Nicu Negoiţă, prieten cu Fănuş Neagu, cel care are în grijă casa scriitorului şi care s-a ocupat de reamenajarea acesteia împreună cu o echipă de muzeografi de la Muzeul Brăilei.
"L-am întrebat ce a scris la Grădiştea din operele esenţiale şi mi-a spus că "Ningea în Bărăgan" a scris în casa bunicilor. Zicea : «Să le spui la toţi că pe pragul ăla am scris Ningea în Bărăgan». Apoi, în casa «din crivăţ» cum îi zicea dumnealui camerei din casa părintească, unde acum se află expus costumul de academician, acolo a scris un capitol din «Îngerul a strigat».", povestea prof. Negoiţă.
"Petre Andrei e cel mai bun primar din judeţ"
Extrem de modest, Petre Andrei ne-a răspuns simplu, când l-am întrebat cum s-ar defini: "Un primar care crede în şcoală şi în educaţie". Alţii, însă, au o părere mult mai nuanţată. "Petre Andrei e cel mai bun primar din judeţ. Ce a făcut el acolo, la Gradiştea, cu bani puţini, asta înseamnă performanţă adevărată! Când stai pe bugete de milioane de euro anual, administraţia e treabă simplă. Când ai câţiva lei în buget şi realizezi ce a realizat Petrică Andrei, atunci putem vorbi despre cum ar trebui să fie un primar, pentru ca judeţul Brăila şi România, în general, să arate altfel", crede Costel Capbun, primarul din Berteştii de Jos, despre colegul de la Grădiştea.
Fie că ştiu, fie că nu, despre eforturile pe care primarul lor le face, cu siguranţă oamenii din Grădiştea apreciază ceea ce se vede în jurul lor. La alegerile de acum patru ani, Petre Andrei a fost votat de peste 90 % dintre locuitorii comunei. Un scor care, să recunoaştem, nu este la îndemâna oricui!
Marea realizare. Marele eşec. Marele pariu
Marea realizare: A demonstrat că într-o comună săracă de la marginea judeţului, infrastructura poate rivaliza cu cea din oricare altă comună bogată
Marele eşec: Lipsa investitorilor şi, implicit, a locurilor de muncă
Marele pariu: Atragerea fondurilor europene, în baza unor proiecte eligibile.
