• produsele realizate manual, după metode tradiţionale, se remarcă de la o poştă pe lângă chinezăriile de la tarabele alăturate • preţurile sunt mai mari sau mai mici, pentru toate buzunarele • meşterii sunt bucuroşi că au primit invitaţia de a participa la târgul de la Brăila, însă au şi câteva nemulţumiri legate de modul de organizare
Vineri, cu o zi întârziere faţă de anunţul iniţial al Primăriei, s-au deschis cele două târguri dedicate Zilelor Brăilei. Este vorba despre Târgul Naţional al Anticarilor şi Buchiniştilor, care are ca loc de desfăşurare strada Mihai Eminescu, în zona teatrului Maria Filotti, şi despre Târgul Meşterilor Populari, desfăşurat pe faleza Dunării. Iar dacă sosirea anticarilor a devenit deja o tradiţie la Brăila, Târgul Meşterilor Populari este o manifestare oarecum deosebită de evenimentele similare organizate anii trecuţi în oraşul nostru. Diferenţa este făcută numărul mare de participanţi dar şi de produsele oferite de aceştia. Vorbim despre meşteri autentici, care fac cu mâinile lor ceea ce aduc la târg. Pe lângă aceştia au venit şi comercianţii obişnuiţi, pe care îi ştim dintotdeauna, cu mărfuri provenite în general din China, iar diferenţa de aspect şi de calitate este vizibilă. Evident, şi preţurile sunt ceva mai mari la meşterii autentici, însă acest aspect este pe deplin justificat de certitudinea că mărfurile lor au fost realizate manual, după metode tradiţionale.
Meşterii populari au la vânzare de toate, de la ii şi cămăşi tradiţionale, până la ceramică decorativă, covoare de lână, jucării din lemn, căciuli de blană, chimire sau portofele din piele. La standul ei, Maria Otavă, din localitatea Izvoare, judeţul Neamţ, îşi îmbie muşterii cu ţesături specifice zonei Moldovei, realizate la gherghef, cămăşi şi ii cusute manual, catrinţe sau împletituri din sfoară. “Tot ce vedeţi aici e făcut manual. Noi încercăm să păstrăm tradiţia din moşi-strămoşi, învăţându-i şi pe alţii cum se procedează, avem o clasă de fete şi băieţi, cu vârste cuprinse între 9 şi 30 de ani”, ne-a spus Maria Otavă, adăugând că este prima dată când vine la Brăila, la invitaţia autorităţilor locale. Iile expuse de aceasta au preţuri cuprinse între 150 şi 400 lei.
Familia Constantin şi Emilia Ciubotăriţă are un stand cu căciuli de blană şi obiecte de marochinărie - portofele, curele, chimire din piele. Cei doi vin din Botoşani şi sunt mândri să îşi prezinte meşteşugul, lucrând efectiv în faţa clienţilor. Emilia Ciubotăriţă dădea zor, vineri, să coasă câteva portofele din piele. “Sunt modele noi pe care le-am făcut înainte de a veni aici, dar trebuie să le modificăm un pic, ca să poată fi ţinut buletinul în ele. Desfacem o cusătură pe o latură şi coasem pe altă latură, că nu ne-am gândit dinainte că trebuie să îşi ţină oamenii şi actele lângă bani”, ne-a mărturisit Emilia, în timp ce soţul ei, Constantin, care s-a recomandat, simplu, Nea Costică, ne-a făcut o cântare mică, la un fluier de lemn. “Aşa facem pe la târgurile pe unde mergem, mai cântăm, mai glumim, să fie frumos”, ne-a spus el, cu privire veselă.
La târgul de pe faleză se remarcă şi prezenţa multor meşteri din Republica Moldova, veniţi cu obiecte din lemn, ceramică sau piele. Grigore Posternac ne-a prezentat câteva căni, fluiere sau pixuri, măiestrit făcute din crengi mai subţiri sau mai groase. “Fluieraşe pentru copii şi pixuri fermecate, care aduc nota 10, dacă cine scrie cu ele mai şi învaţă oleacă de carte...”, glumeşte meşterul. Lângă taraba lui, erau expuse o grămadă de maşinuţe din lemn, făcute de Alexeev Maxim. “Le cioplesc după imaginaţie, nu copiez neapărat o marcă anume de maşini”, ne-a mărturisit acesta. Pasiunea sa pentru arta lemnului merge mai departe, în ciuda unui accident teribil petrecut în urmă cu ceva timp, când şi-a pierdut două degete de la mâna stângă, la bancul de lucru.
Tot din Republica Moldova, fraţii Scutelnic, Lilian şi Ruslan, realizează ceramică decorativă, din lut peste care toarnă o “glazură” specială din silicaţi topiţi, rezultatul final având un aspect cu totul deosebit.
Tot prin metoda topirii, meşterul Constantin Casandroiu, din Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, realizează obiecte din sticlă foarte interesante, pictându-le apoi în culori vii şi interesante.
La toate standurile meşterilor populari autentici pot fi văzute şi achiziţionate produse deosebite, cum rar pot fi găsite în invazia actuală de mărfuri chinezeşti. De altfel, unii dintre meşterii prezenţi la târgul organizat de Primăria Brăila nu erau prea încântaţi de faptul că trebuie să stea alături de tarabele pline de chinezării. “La alte târguri din ţară, nu vedeai aşa ceva. Erau invitaţi doar meşteri populari, cu marfă autentică, făcută de ei, nu luată de prin angrouri”, ne-a spus unul dintre participanţi, rugându-ne să nu-i publicăm numele. Printre alte nemulţumiri ale meşterilor se număra şi aceea că standurile lor au fost poziţionate vizavi de terasele unde se prepară mici şi fripturi, astfel că trebuie să stea aproape permanent în miros de fum.
