A devenit o axioma in ultima perioada, sa spui ca Galatiul e mai tare decit Braila, intr-o privinta sau alta. Un motiv de frustrare pentru braileni este si diferenta, ca de la cer la pamint, intre felul cum arata la noi trecerea bac spre Tulcea si cum arata cea din Galati. "Recent, intr-un week-end, am mers la Manastirea Cocos, din judetul Tulcea. Am trecut cu bacul pe la Smirdan si am remarcat aspectul de-a dreptul jalnic al zonei. Mizerie multa, moloz, drum de acces neasfaltat, bacuri mici, cu personal care se manifesta destul de necivilizat in relatia cu clientii. Cind m-am intors, avind timp la dispozitie, am decis sa trec pe la Galati, in speranta ca acolo e altfel. Am constatat ca diferenta e foarte mare, cheurile sint amenajate, bacul e spatios, personalul de deservire se poarta frumos cu clientii. Daca folosesti trecerile bac din ambele orase, ramii cu impresia ca Braila e situat undeva in Africa, in lumea a treia, iar Galatiul face parte din Occident", ne-a spus braileanul Stroie G., ce se declara mihnit de cele vazute si indignat de nepasarea autoritatilor din Braila.
Intr-adevar, trecerea bac de la Galati are aspect de zona de promenada si multi o trateaza ca atare, incluzind-o in traseul plimbarilor de pe faleza. Cheul spatios a fost sistematizat de curind, fiind pavat si inconjurat cu jardiniere pline cu flori. Astfel, pina intri pe bac, astepti intr-un perimetru curat si civilizat. Actualul aspect este, insa, rodul unei investitii pe masura. Lucrarile de sistematizare au inceput acum 7 ani si au necesitat 12 miliarde de lei vechi, la valoarea din 2000, ne-a explicat Ion Dajbog, directorul "Navrom Bac" SRL Galati, firma privata care asigura traversarea fluviului, cu doua bacuri de 300 tone capacitate. "Terenul ne-a fost concesionat, de Primaria Galati, pe un mal, si de Primaria I.C. Bratianu, pe celalalt. Pe fiecare mal avem cite 4 pasaje, 2 pentru nave mici si 2 pentru nave mari. Cum, la preluarea acestei activitati, era necesara amenajarea malului, din motive de ordin tehnic, s-a luat decizia sa se schimbe si aspectul cheului, pentru a oferi o ambianta placuta clientilor care asteapta sa urce pe bac", ne-a declarat directorul Dajbog.
"As investi citeva sute de mii de euro, dar nu ma lasa Primaria!"
La Braila, situatia sta altfel. Ca la Braila, s-ar putea spune... Aici sint trei operatori care ofera traversarea fluviului cu bacul. "Romnav" - mostenitorul fostei intreprinderi de stat, actualmente privatizata - dispune de bacuri cu capacitatea mare, similare celor de la Galati, iar "Danubtrans" si "Transriv" au bacuri mai mici si mai putin aspectuase. Gheorghe Antistescu, directorul "Romnav" recunoaste ca trecerea bac arata jenant dar spune ca vina nu-i apartine. "Incerc de ani de zile sa schimb lucrurile. Am un plan de sistematizare, pentru reamenajarea cheului, infiintarea unui restaurant si a unui mic punct turistic, cu casute de inchiriat pentru cei care tranziteaza zona. Numai ca Primaria si Consiliul Local nici nu vor sa auda de asa ceva. Acum trei ani, i-am cerut autorizatie fostului primar Lungu si am fost refuzat, desi intentionam sa investesc citeva sute de mii de euro. Am deschis subiectul si cu primarul Cibu, dar tot fara rezultat. Nu mi se permite sa ingradesc terenul de 11.000 metri patrati, pentru care platesc lunar o chirie de circa 1.000 euro, pe motiv ca trebuie sa astept sa fie facut un drum colateral de acces spre zona industriala. Adica eu platesc chirie pe un teren dar nu pot sa investesc in modernizarea zonei, fiindca pe acolo trece un drum de acces provizoriu", ne-a explicat directorul Antistescu cum stau lucrurile. Acesta spune ca, atit cit poate, incearca sa mentina zona curata, lucru ce se dovedeaste a fi imposibil, atit timp cit oricine are acces pe acolo. Cit priveste caile de acces spre bacurile celorlalte firme care opereaza la trecerea Smirdan, situatia e precara rau, fiind vorba, practic, de niste drumuri pietruite, inconjurate de gramezi de moloz. Am incercat sa obtinem un punct de vedere si de la responsabilii firmelor respective insa acestia lipseau din zona.
Daca amenajarea trecerii bac spre Smirdan este jenanta, cea de la Stinca, ce asigura accesul in Insula Marea a Brailei este de-a dreptul penibila. Drumul de acces este plin de gropi atit de adinci si dese incit sint imposibil de evitat de catre soferi. Saptamina trecuta, aspectul zonei a creeat, cu siguranta, o imagine de tot risul pentru voluntarii "Greenpeace" veniti din opt tari europene, care au blocat timp de doua zile trecerea bac spre IMB, pe motiv ca in Insula se cultiva soia si porumb modificate genetic.
Intr-adevar, trecerea bac de la Galati are aspect de zona de promenada si multi o trateaza ca atare, incluzind-o in traseul plimbarilor de pe faleza. Cheul spatios a fost sistematizat de curind, fiind pavat si inconjurat cu jardiniere pline cu flori. Astfel, pina intri pe bac, astepti intr-un perimetru curat si civilizat. Actualul aspect este, insa, rodul unei investitii pe masura. Lucrarile de sistematizare au inceput acum 7 ani si au necesitat 12 miliarde de lei vechi, la valoarea din 2000, ne-a explicat Ion Dajbog, directorul "Navrom Bac" SRL Galati, firma privata care asigura traversarea fluviului, cu doua bacuri de 300 tone capacitate. "Terenul ne-a fost concesionat, de Primaria Galati, pe un mal, si de Primaria I.C. Bratianu, pe celalalt. Pe fiecare mal avem cite 4 pasaje, 2 pentru nave mici si 2 pentru nave mari. Cum, la preluarea acestei activitati, era necesara amenajarea malului, din motive de ordin tehnic, s-a luat decizia sa se schimbe si aspectul cheului, pentru a oferi o ambianta placuta clientilor care asteapta sa urce pe bac", ne-a declarat directorul Dajbog.
"As investi citeva sute de mii de euro, dar nu ma lasa Primaria!"
La Braila, situatia sta altfel. Ca la Braila, s-ar putea spune... Aici sint trei operatori care ofera traversarea fluviului cu bacul. "Romnav" - mostenitorul fostei intreprinderi de stat, actualmente privatizata - dispune de bacuri cu capacitatea mare, similare celor de la Galati, iar "Danubtrans" si "Transriv" au bacuri mai mici si mai putin aspectuase. Gheorghe Antistescu, directorul "Romnav" recunoaste ca trecerea bac arata jenant dar spune ca vina nu-i apartine. "Incerc de ani de zile sa schimb lucrurile. Am un plan de sistematizare, pentru reamenajarea cheului, infiintarea unui restaurant si a unui mic punct turistic, cu casute de inchiriat pentru cei care tranziteaza zona. Numai ca Primaria si Consiliul Local nici nu vor sa auda de asa ceva. Acum trei ani, i-am cerut autorizatie fostului primar Lungu si am fost refuzat, desi intentionam sa investesc citeva sute de mii de euro. Am deschis subiectul si cu primarul Cibu, dar tot fara rezultat. Nu mi se permite sa ingradesc terenul de 11.000 metri patrati, pentru care platesc lunar o chirie de circa 1.000 euro, pe motiv ca trebuie sa astept sa fie facut un drum colateral de acces spre zona industriala. Adica eu platesc chirie pe un teren dar nu pot sa investesc in modernizarea zonei, fiindca pe acolo trece un drum de acces provizoriu", ne-a explicat directorul Antistescu cum stau lucrurile. Acesta spune ca, atit cit poate, incearca sa mentina zona curata, lucru ce se dovedeaste a fi imposibil, atit timp cit oricine are acces pe acolo. Cit priveste caile de acces spre bacurile celorlalte firme care opereaza la trecerea Smirdan, situatia e precara rau, fiind vorba, practic, de niste drumuri pietruite, inconjurate de gramezi de moloz. Am incercat sa obtinem un punct de vedere si de la responsabilii firmelor respective insa acestia lipseau din zona.
Daca amenajarea trecerii bac spre Smirdan este jenanta, cea de la Stinca, ce asigura accesul in Insula Marea a Brailei este de-a dreptul penibila. Drumul de acces este plin de gropi atit de adinci si dese incit sint imposibil de evitat de catre soferi. Saptamina trecuta, aspectul zonei a creeat, cu siguranta, o imagine de tot risul pentru voluntarii "Greenpeace" veniti din opt tari europene, care au blocat timp de doua zile trecerea bac spre IMB, pe motiv ca in Insula se cultiva soia si porumb modificate genetic.
