Ieri, Direcţia Administraţiei Pieţelor a intrat în posesia unei dovezi zdrobitoare care demonstrează, negru pe alb, că retrocedarea ultimului teren de 235 mp din Piaţa Concordia s-a făcut printr-o fraudă grosieră, la care au fost părtaşi prin inacţiune atât juriştii Primăriei, cât şi magistraţii implicaţi în dosarul 3604/196/2009. Mai precis, conform Certificatului de moştenitor nr. 879/16 septembrie 1986, Constantin Doru Ţigău A RENUNŢAT la moştenirea asupra cotei de 1/4 din terenul de 235 mp, în favoarea Floricăi Ţigău, A DOUA SOŢIE a tatălui său, Anton Mircea. Cum s-a ajuns la acest act? Sesizată de dezvăluirile ziarului nostru cu privire la maniera "uşuratică" în care juriştii Primăriei, mai precis Iorga Stoian, secretar general al municipiului, Angelica Pamfil, directorul Direcţiei Juridice şi Georgiana Constantin, consilier juridic, şi-au făcut datoria de principali apărători ai patrimoniului Consiliului Local Municipal, DAPT a început o acţiune de cotrobăire prin arhiva fostului IJGCL, care-a scos la iveală documente incredibile. Reamintim că în dosarul 3604/196/2009 este vorba despre o acţiune în revendicare introdusă de Constantin Doru Ţigău, prin intermediul căreia acesta, în calitate de proprietar EXCLUSIV şi UNIC MOŞTENITOR cerea în instanţă restituirea în natură a terenului de 235 mp din Piaţa Concordia. Pe parcursul a doar 8 luni, cu tot cu vacanţa judecătorească şi greva magistraţilor, judecătorii implicaţi în dosar i-au dat câştig de cauză atât pe fond cât şi în recurs, deşi NU a fost depus niciun certificat de moştenitor din care să rezulte, fără dubiu, că Ţigău Constantin a acceptat moştenirea şi că este unicul moştenitor. Mai mult decât atât, instanţa a reţinut că familia Ţigău a fost expropiată în 1985 fără a primi nicio despăgubire, ceea ce îndreptăţea admiterea acţiunii în revendicare, deşi potrivit Legii 10, a retrocedărilor, în absenţa unei notificări depuse în termen, orice solicitare devenea inadmisibilă. La toate aceste afirmaţii ale revendicatorului, fără acoperire în înscrisuri, jurista Georgiana Constantin, "tutelată" de şefa ei directă Angelica Pamfil şi Iorga Stoian, secretarul general al municipiului, n-au reacţionat cu dovezi, deşi, culmea!, în prima întâmpinare depusă la instanţă, dubiile îndreptăţite cu privire la calitatea de moştenitor şi plata despăgubirilor au fost semnalate. Doar atât! Mai departe, apărările au lipsit cu desăvârşire chiar dacă prin adrese oficiale la Compania de Utilităţi "Dunărea", deţinătoarea arhivei fostului IJGCL, puteau afla întregul adevăr despre exproprierea imobilului în cauză, precum şi despre adevăraţii moştenitori. În acest context, este cel puţin suspect de ce nu s-a procedat ca-n alte cazuri de revendicare, când s-a apelat la arhiva de documente a fostului IJGCL.
Acte zdrobitoare
Ziarul nostru a susţinut încă de la început că este practic imposibil ca familia Ţigău să nu fi primit despăgubiri la exproprierea din '85, câtă vreme familia Munteanu cu care se afla în indiviziune pe 386 mp, primise, la vremea aceea, peste 24.000 lei. Aceasta a fost prima dovadă pe care DAPT a scos-o din arhive. Odată cu aceasta a apărut şi Certificatul de moştenitor de pe urma defunctei Elena Ţigău, potrivit căruia din terenul de 235 mp, 3/4 îi revenea fiului Constantin Doru şi 1/4 soţului supravieţuitor, Anton Mircea. În '85 are loc exproprierea, urmată în '86 de decesul lui Anton Mircea Ţigău. Dovada plăţii despăgubirilor datează din '87, când a fost încasată suma de 47.873 lei. Surprinzător este că banii au fost încasaţi astfel: Constantin Doru Ţigău - 35.904 lei, reprezentând 3/4 din întreaga sumă, iar restul de 1/4, a revenit - atenţie! - Floricăi Ţigău. Pe bună dreptate, ne-am întrebat public, cine este această femeie, care a încasat nişte bani în numele decedatului Anton Mircea. Din nou, DAPT a căutat în arhive şi, stupoare, a apărut Certificatul de moştenitor nr. 879/16 septembrie 1986, de pe urma defunctului Anton Mircea, conform căruia fiul, Constantin Doru, A RENUNŢAT în favoarea SOŢIEI supravieţuitoare, Florica Ţigău, la cota de 1/4 din terenul de 235 mp. Aşa se explică de ce femeia a încasat cota ei din banii de despăgubire. Surse din cadrul Palatului de Justiţie care-au dorit să-şi păstreze anonimatul ne-au declarat că, în lumina noilor documente, o cerere de revizuire la hotărârea instanţei prin care 235 mp au ajuns, cu celeritate maximă, în posesia lui Constantin Ţigău, devine admisibilă, ceea ce ar putea răsturna cu totul situaţia în favoarea municipalităţii.
Cine-s adevăraţii infractori?
Şi mai grav este faptul că descoperirea certificatului de moştenitor de pe urma lui Anton Mircea Ţigău demonstrează clar că fiul acestuia, Constantin Doru, a MINŢIT instanţa de judecată atunci când a afirmat în cererea de revendicare că este unic moştenitor şi proprietar EXCLUSIV al terenului solicitat. Mai mult decât atât, minciuna sa a ţinut în instanţă, deci a produs consecinţe juridice, astfel încât el a obţinut PE NEDREPT un teren în piaţa Concordia. Cu ce seamănă asta? Cu săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi fals în declaraţii, ar semăna foarte bine, ţinând cont de textele din Codul Penal. Culmea este că acest Constantin Doru Ţigău, deşi ŞTIA cum a câştigat procesul, a avut îndrăzneala să depună plângere penală împotriva primarului Aurel Simionescu, viceprimarului Stănel Necula, directorului DAPT, Simona Drăghincescu, şi altor funcţionari din comisia de retrocedare care nu l-au pus la fel de urgent ca instanţa în posesia terenului obţinut, iată, prin MINCIUNĂ. Având în vedere rapiditatea cu care s-au mişcat Poliţia şi Parchetul la solicitarea acestuia, va fi interesant de văzut dacă "organele" se vor autosesiza cu privire la maniera dolosivă în care-a fost obţinut terenul de 235 mp. Demn de menţionat este şi faptul că Ţigău Constantin Doru locuieşte în Iaşi, unde este o persoană cu o oarecare notorietate. El a fost primul preşedinte al CPUN Iaşi, imediat după evenimentele din decembrie '89. De profesie profesor, în timpul Guvernului Năstase a ocupat funcţia de inspector şcolar adjunct la IŞJ Iaşi, fiind cunoscut drept un apropiat al PSD. În acest context, trebuie menţionat că nu el, personal, s-a ocupat de toate manoperele legate de împroprietărirea peste noapte cu acest teren, ci a avut sprijin şi mandatari. Ei bine, de aceşti "sprijinitori" ar trebui să se ocupe Direcţia Naţională Anticorupţie, pe care ziarul nostru o va sesiza oficial. De altfel, este de notorietate că la momentul executării silite, Simion Cloşcă era cel care supraveghea din autoturismul personal, punerea în posesie a vecinului cu care deţine în indiviziune 386 mp, la care se adaugă terenurile din piaţă pe care deja le-a cumpărat. Vom reveni.
"În spatele acestor retrocedări s-au ascuns interese ale mafiei imobiliare locale"* este sigură Simona Drăghincescu, directorul DAPT
Contactat telefonic, directorul DAPT Brăila, Simona Drăghincescu, a punctat că nu înţelege cum de a putut fi trecut cu vederea un aspect atât de important: demonstrarea calităţii de unic moştenitor.
"Dacă mai era nevoie, această descoperire vine să-mi confirme încă o dată afirmaţiile că în spatele acestor retrocedări s-au ascuns interese ale mafiei imobiliare locale, care a pus ochii şi, din păcate, a pus şi mâna, pe terenuri ale municipalităţii. Deşi am un respect deosebit pentru instanţă şi magistraţi, la modul general, mă dezamăgeşte profund faptul că într-un proces atât de important şi delicat ce priveşte situaţia bunurilor publice, n-au cerut revendicatorului să dovedească prin prezentarea de înscrisuri pretinsa calitate a lui Constantin Ţigău, de unic moştenitor al terenului în suprafaţă de 235 mp".
