Francezii şi italienii sunt campionii infidelităţii în Europa, mai mult de un bărbat din doi (55%) şi o femeie din trei (32% în Franţa şi 34% în Italia) cedând ispitelor, potrivit unei anchete a Ifop, efectuată în şase ţări şi preluată de Agerpres.
Procentul bărbaţilor infideli este mult mai redus în ţările dominant protestante, ca Marea Britanie (42%) şi Germania (46%), în timp ce el este 51 % în Belgia, adaugă ancheta realizată în Franţa, Germania, Spania, Italia, Belgia şi Marea Britanie pentru Gleeden, site de întâlniri extraconjugale.
Sondajul „tinde să confirme zvonurile şi articolele din presă, mai ales internaţională, despre caracterul nestatornic al francezilor, clişeele despre bărbatul latin îndeosebi infidel", a indicat pentru AFP Francois Kraus, director al studiilor la Ifop.
Aşa politicieni, aşa popor
Dezvăluirea la începutul lunii ianuarie a relaţiei între preşedintele francez Francois Hollande şi actriţa Julie Gayet a alimentat comentariile în presa lumii despre moravurile amoroase ale francezilor.
„Hollande şi Berlusconi, cunoscuţi acum pe acest plan la nivel internaţional, îşi reprezintă poate în final cel mai bine naţiunile", a comentat Kraus.
Infidelitatea este repartizată mai proporţional între sexe în ţările nordice, în special în Gemania, unde 43% dintre femei recunosc că au fost infidele (faţă de 29% în Marea Britanie), precizează studiul.
Italia este ţara în care infidelitatea, dar şi jocurile seducţiei şi schimburile de mesaje sunt cele mai răspândite, potrivit studiului.
Schimbul de săruturi cu altă persoană este mai frecvent în ţările dominant protestante: 53% dintre persoanele intervievate au făcut-o în Germania, 50% în Marea Britanie, faţă de 46% în Franţa, Italia şi Belgia.
În fine, dispoziţia spre infidelitate este cea mai ridicată în Franţa: mai mult de un francez din trei (35 %) declară că ar putea fi infidel în viitor dacă ar fi sigur că nimeni nu ar fi la curent cu aventura lui, faţă de 31% dintre germani şi spanioli, 30% dintre belgieni, 28% italieni şi 25% dintre britanici.
Sondajul a fost realizat între 7 şi 13 ianuarie prin chestionar online, pe un eşantion reprezentativ de 4.800 de persoane de peste 18 ani. În fiecare ţară, ancheta a fost făcută pe un eşantion de 800 de indivizi, conform metodei cotelor.
