* la aproape trei ani de când Primăria a câștigat procesul cu cei care se considerau moștenitorii de drept ai clădirii, o comisie din cadrul Ministerului Culturii a stabilit că imobilul merită acest statut * încadrarea va ajuta la accesarea fondurilor necesare pentru reabilitare, însă Primăria nu știe deocamdată când vor putea începe lucrările * cert este că acolo urmează să se amenajeze un centru multicultural dedicat copiilor, după cum a precizat primarul Marian Dragomir
Clădirea fostului sediu al CEC de pe strada Mihai Eminescu, fosta Regală, încă așteaptă să fie reabilitată, după aproape trei ani de când Primăria a câștigat definitiv procesele intentate de cei ce se pretindeau a fi moștenitorii de drept ai impozantei construcții. Vestea bună este că, recent, imobilul a primit statut de monument istoric, ceea ce, în opinia conducerii Primăriei, va face ca accesarea de fonduri pentru reparații și reabilitare să fie mai ușoară. Deocamdată, nu se știe când se va întâmpla acest lucru, autoritățile locale precizând doar că se vor face demersuri pentru demararea procedurilor necesare. Anunțul referitor la obținerea oficială a statutului de monument istoric a fost făcut, recent, de primarul Marian Dragomir, care a explicat și de ce a durat atât de mult până s-a întâmplat acest lucru. ”Am primit clasificarea ca monument istoric a clădirii CEC-ului. Urmează să se parcurgă etapele următoare. Acea Comisie pentru monumente istorice s-a întrunit foarte greu datorită faptului că specialiștii care o compun au anumite vârste venerabile. Nu sunt în subordinea Primăriei ci a Ministerului Culturii. Știți că sunt oameni foarte în vârstă, specialiști, nu vreau să comentez prea mult aici”, a declarat primarul în cadrul unei conferințe de presă, fără a intra în mai multe detalii pe acest subiect. Nu s-a precizat, așadar, care sunt pașii ce vor fi parcurși pentru finanțarea necesarei reabilitări. Singurul lucru adăugat de edilul șef s-a referit la planurile pe care le are municipalitatea în privința acestei clădiri, după reabilitare. ”Acolo ne-am gândit să facem un centru multicultural, astfel încât foarte mulți copii din Municipiul Brăila să poată veni pentru a desfășura diverse activități prin Casa de Cultură a Primăriei. În actuala Casă de Cultură este spațiu neîncăpător”, a declarat Dragomir.
Trebuie amintit faptul că, în urmă cu doi ani, au apărut informații referitoare la intențiile Ministerului Culturii de a finanța lucrările de refacere a clădirii CEC. Aceste intenții nu s-au materializat, însă. În momentul de față, imobilul este acoperit cu un mesh uriaș care îi maschează fațada degradată și care este rupt periodic de vânt, având nevoie de reparații.
Un război juridic de 16 ani
Așa cum v-am mai informat, starea actuală a clădirii este cauzată de revendicările care s-au ținut lanț și au blocat orice inițiativă de consolidare și reabilitare. Toate aceste revendicări au fost formulate de un grup de persoane, cetățeni ai statului Israel, începând din anul 2002, fostul sediu CEC făcând obiectul a nu mai puțin de nouă procese intentate de opt persoane, descendente ale familiei Raziel, care se considerau îndreptățite să intre în posesia clădirii. Totul a început în 2001, cu o notificare formulată către Primăria Brăila de avocatul Lucia Cherecheș. Aceasta solicita pentru numiții Miriam Raziel, Tzipora Ghershon, Ariel Dayan, Zița Raziel, Ilan Raziel și Arie Raziel, restituirea în natură, în temeiul Legii nr. 10/2001, a imobilului situat în Brăila, str. Mihai Eminescu nr. 25 (fostă Regală nr. 25 colț cu str. Coroanei). Printr-o dispoziție semnată de fostul primar Anton Lungu, în martie 2002, a fost respinsă cererea de restituire formulată de avocat Lucia Cherecheș, pe motiv că aceasta nu este împuternicită conform legii de persoanele pe care susține că le reprezintă și că acestea din urmă sunt descendente ale familiei Raziel, iar imobilul a fost naționalizat de la familia Radzwiller. Pretinșii moștenitori au formulat o contestație, în baza Legii 10, a retrocedărilor, împotriva deciziei primarului Brăilei, însă au întârziat să depună la tribunal documentele solicitate de judecători, iar contestația lor s-a perimat. Părea că lucrurile vor rămâne așa, însă câțiva ani mai târziu, mai exact în 2007, cei care se considerau moștenitorii de drept ai clădirii au revenit cu o acțiune în baza Dreptului Civil, prin care solicitau să se constate nulitatea absolută a Dispoziției Primarului din 2002 și să li se restituie în natură imobilul de pe Str. Mihai Eminescu, nr. 25. Procesul început în 2007 s-a finalizat în ianuarie 2012, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins acțiunea revendicatorilor. La scurt timp după acea sentință, primarul de atunci, Aurel Simionescu, anunța că procesul a fost câștigat de Primărie astfel că există posibilitatea ca autoritățile locale să atragă fonduri europene pentru reabilitare. Planurile primarului Simionescu au rămas însă doar la stadiul de intenție pentru că revendicatorii n-au renunțat la încercarea lor de a intra în posesia clădirii. Astfel, în februarie 2013, casa de avocatură “Cherecheș&Cherecheș” a formulat o nouă acțiune de cerere în judecată, prin care solicita încă o dată să se constate nulitatea absolută a dispoziției emise în 2002 de primarul Anton Lungu. Nu mai puțin de cinci dosare au urmat din acel moment, toate soluționate în favoarea Primăriei Brăila, fie de Tribunalul Brăila, fie de Curtea de Apel Galați. Ultima sentință, emisă de Tribunalul Brăila și rămasă definitivă datează din luna iunie 2018.
