• la nivel naţional suntem pe ultimele locuri în ce priveşte construirea de locuinţe noi, coroborat cu suprafaţa utilă a acestora
Un studiu realizat la nivel naţional privind numărul de locuinţe şi suprafaţa locuibilă la nivelul anilor 1990 şi 2017, precum şi evoluţia celor doi indicatori în tot acest răstimp, arată că în Brăila s-a construit extrem de puţin, iar fondul locativ nu a cunoscut o îmbunătăţire semnificativă în ce priveşte confortul, în sensul numărului de metri pătraţi alocaţi fiecărei unităţi locative. De exemplu, dacă la nivelul anului 1990 în întreg judeţul erau înregistrate circa 132.400 de locuinţe, la finele lui 2017 figurau 138.400 de unităţi locative, ceea ce în procente înseamnă o evoluţie de numai 4,5%. La nivelul regiunii de dezvoltare din care facem parte suntem pe ultimul loc, fiind depăşiţi cu mult de următorul clasat, judeţul Tucea cu o creştere de 9,7% în perioada analizată. Cel mai bine stă, evident, Constanţa unde creşterea este de 26,7%, urmată de Vrancea cu 13,4%, abia pe locul III apare Galaţiul cu 11,8%, secondat de Buzău cu 11,1%. Dacă ne raportăm la nivel naţional, cu un procent mai mic decât noi sunt Aradul cu 3,9%, Teleorman - 2,4%, Hunedoara - 2,2%, Sălaj - 2,2%, Caraş-Severin - 1% şi, culmea, Bucureşti cu 0,3% (de la 0,858 milioane locuinţe imediat după Revoluţie la 0,861 milioane unităţi locative la finalul perioadei analizate). În cifre absolute, pe primul loc, cu o dublare a numărului de locuinţe, este judeţul Ilfov: de la 91.100 unităţi în 1990 la 183.300 unităţi în 2017, aşadar o creştere de 101,1%, urmat la mare distanţă de Iaşi - 28,7%, Constanţa - 26,7%, Cluj - 23,1% şi Suceava - 22,6%.
Dacă deschidem capitolul “suprafaţa medie a locuinţelor”, judeţul nostru este chiar pe ultimul loc la nivel naţional în ce priveşte evoluţia în cei 28 de ani aferentă acestui indicator. Mai precis, de la o medie de 31,4 mp în 1990, am ajuns, anul trecut, la 39,9 mp, ceea ce exprimat în procente înseamnă o creştere de 27,2%. Ca termen de comparaţie, cea mai bună evoluţie la nivelul regiunii noastre de dezvoltare a avut-o, atenţie, Vrancea cu o creştere a suprafeţei medii a locuinţelor de 59,6% (de la 30,6 mp în 1990 la 48,8 mp media anului trecut), explicabil dacă ne gândim la dezvoltarea imobiliară din ultimii ani a zonei Lepşa unde s-au construit foarte mult atât case de vacanţă cât şi pensiuni turistice, cu spaţii generoase de cazare. Şi Constanţa a cunoscut o evoluţie consistentă, de 56,3%, ajungând la o medie de 52,2 mp faţă de 33,4 mp imediat după Revoluţie. Prin raportare la nivel naţional, suntem, după cum aminteam mai devreme, pe ultimul loc cu acea creştere de 27,2%, imediat în faţa noastră fiind judeţe precum Călăraşi - 30,1%, sau Teleorman cu 40,8%. Creşteri procentuale mari au înregistrat Ilfovul - 106,1% (65,7 mp media anului 2017), Suceava - 68,3% (50,1 mp în 2017), Argeş - 65,8% (47,2 mp), Dâmboviţa - 65,7% (46,5 mp) şi Satu Mare - 64% (53,2 mp).
