• temuta boală pentru care nu există niciun tratament a început din nou să facă ravagii pe teritoriul judeţului nostru dar şi în multe alte zone din ţară • de la sfârşitul lunii iunie şi până în prezent, au apărut şapte focare în gospodăriile populaţiei şi unul în crescătoria Penitenciarului
Ca şi cum pandemia de coronavirus nu era de ajuns, pe teritoriul judeţului Brăila, ca de altfel în multe alte zone din ţară, au reapărut numeroase focare de pestă porcină africană, epizootia izbucnită în 2018, care părea că s-a stins în urmă cu câteva luni, revenind, astfel, în forţă. Ultimul mare focar de pestă porcină a fost consemnat în ferma de porci a Penitenciarului Brăila, situată lângă şoseaua-dig Brăila - Galaţi. Focarul a fost confirmat în data de 13 august, iar până în momentul de faţă au fost eutanasiaţi toţi cei 398 de porci aflaţi în halele Gospodăriei Agro Zootehnice (GAZ) a Penitenciarului brăilean. “În prezent se desfăşoară acţiuni de igienizare, curăţenie şi dezinfecţie a spaţiilor din incinta fermei, iar după parcurgerea procedurii, administratorul acesteia, respectiv Penitenciarul, urmează să decidă dacă va face repopulare sau nu”, ne-a declarat Dragoş Frigioiu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Brăila. Potrivit acestuia, cel mai probabil, virusul pestei porcine africane a fost adus în crescătoria de porci odată cu furajele adunate de pe terenurile agricole administrate de Penitenciar. “Sursa cea mai probabilă sunt porcii sălbatici care au trecut pe terenurile agricole respective”, ne-a mai spus reprezentantul DSVSA.
Pe lângă focarul din ferma situată la marginea municipiului Brăila, pe raza judeţului nostru au mai apărut 7 asemenea focare, de data aceasta în incinta unor gospodării particulare. La data de 29 iunie a fost semnalată prezenţa pestei porcine africane într-o gospodărie din Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Măraşu din Insula Mare a Brăilei, ulterior apărând focare în alte trei gospodării de pe raza respectivei UAT. Cu un total de 4 focare, la Măraşu au fost eutanasiaţi în total 73 de porci. După cum se ştie, pentru pesta porcină africană nu există un tratament, singura modalitate de stopare a extinderii bolii fiind omorârea şi arderea sau îngroparea tuturor exemplarelor aflate în focarul unde a fost depistată prezenţa virusului.
De la sfârşitul lunii iunie şi până în prezent, a mai apărut un focar într-o gospodărie din cartierul Lacu Dulce, municipiul Brăila, unde se aflau 15 porci, şi un altul în localitatea Cuza Vodă, unde a trebuit eutanasiate 44 de exemplare.
La începutul acestei săptămâni, mai exact luni, 17 august, a mai apărut o suspiciune de boală la Ţăcău, în Insula Mare. Analizele de laborator efectuate la Brăila au semnalat prezenţa virusului într-o gospodărie cu 44 de porci, însă pentru a se confirma existenţa focarului trebuie să vină rezultatul analizelor de la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, din Bucureşti, care deţine un laborator de referinţă la nivel naţional.
În primele luni ale anului în curs, au fost confirmate focare în localităţi precum Ulmu, Tichileşti şi Lacu Sărat. Pe lângă cele apărute în gospodăriile populaţiei, a existat un focar şi în cadrul unei ferme de porci din comuna Salcia Tudor, unde se afla un efectiv de 32.258 de suine.
În afară de cazurile din 2019 şi 2020, pesta porcină africană a făcut cele mai multe victime în rândul populaţiei de suine de pe raza judeţului Brăila în cea de-a doua jumătate a anului 2018, atunci când au apărut primele focare.
Concret, în 2018, la Brăila au fost confirmate 11 focare de pestă porcină africană în incinta unor ferme de porci a căror efective totale erau de 195.000 exemplare. În acelaşi an, la gospodăriile populaţiei s-au confirmat 127 de focare, fapt ce a dus la eutanasierea a 32.300 de porci. Asta deoarece, după cum se ştie, în primele luni de la apariţia pestei porcine africane, autorităţile au dispus uciderea tuturor porcilor existenţi în localităţile unde s-au confirmat focare. Ulterior, spre sfârşitul anului 2018, s-a renunţat la această metodă, aplicându-se eutanasierea doar în gospodăriile unde au apărut efectiv cazuri de boală.
